Papa Francisc spune Europei în faţă ce-a fost şi ce-a ajuns

Surprinzător pentru elitele politice ale Europei, din ce în ce mai dornice să treacă de la secularismul neutru la ateism ca religie de stat transnaţională, Papa Francisc a fost invitat să susţină, marţi, două discursuri la Strasbourg, unul în Parlamentul European, celălalt în faţa Consiliului. Deloc de mirare a fost faptul că au existat şi europarlamentari care au protestat faţă de această invitaţie, în numele "laicităţii".
Protestele arată că fundamentalismul secularist al elitelor europene nu se mulţumeşte cu luările de poziţie mai mult decât "adaptative" la modernitate ale actualului Suveran Pontif. Se pare că nu au contat nici deschiderea manifestată faţă de femei, minorităţi sexuale şi chiar de atei şi nici accentuarea doctrinei economice mai degrabă de stânga a Sfântului Scaun, cu accent pe promovarea egalitarismului şi a statului social. Hotărât lucru, progresiştii contemporani nu au răbdare. Biserica Catolică le întinde mai multe degete, iar ei vor să-i confişte ambele braţe.

Într-un Parlament al unei Uniuni Europene care a refuzat cu obstinaţie să recunoască, în tratatele sale fondatoare, moştenirea creştină istorică a Europei, Papa Francisc a dat dovadă de eleganţă şi stil. În faţa europarlamentarilor protestatari, Papa a spus despre creştinism că "nu reprezintă o ameninţare pentru caracterul laic al statelor sau pentru independenţa instituţiilor Europei, ci mai degrabă o îmbogăţire".
Politeţea şi diplomaţia nu l-au împiedicat însă să spună ce gândeşte despre starea actuală a Europei. El a subliniat antiteza dintre expansiunea instituţională a UE şi pierderea de substanţă a continentului. "Unei Uniuni mai extinse, mai influente, pare să i se adauge imaginea unei Europe puţin îmbătrânite şi comprimate. Impresia generală oferită de Vechiul continent este cea a unei bunici, a unei Europe care nu mai este fecundă si vie. Marile idei care au inspirat odinioară Europa par să fi pierdut atractivitatea pentru a fi înlocuite cu lucrurile tehnice birocratice ale instituţiilor".

Papa Francisc nu a flatat vocaţia de extindere continuă a UE, ba dimpotrivă, insistând chiar pe unele idei ale euroscepticilor, potrivit cărora ansamblul instituţional comunitar mai degrabă inhibă decât promovează dezvoltarea şi creşterea economică. "În ultimii ani, pe măsură ce UEuropeană s-a extins, cetăţenii au devenit din ce în ce mai neîncrezători faţă de instituţiile sale, considerate a fi distante faţă de oameni şi angajate în emiterea de reglementări insensibile faţă de indivizi, dacă nu de-a dreptul dăunătoare pentru aceştia", a spus Papa Francisc.
Papa a denunţat, de asemenea, individualismul şi consumerismul, lipsa de solidaritate, birocraţia, care reduc bărbaţii şi femeile la "zalele unui angrenaj care îi tratează ca obiecte de consum".  "O Europă care nu mai este deschisă dimensiunii care transcende viaţa, este o Europa care riscă lent să îşi piardă sufletul şi acest spirit umanist", a afirmat Francisc.