Raportul e chiar pactul

Uluitor! O analiza cât de cât atentă a conţinutului faimosului raport asumat şi prezentat ieri de Comisia Europeană ne înfăţişează o realitate dezolantă. Mare parte din această lucrare este nimic altceva decât copy-paste după documentul semnat în ceas de seară de Băsescu şi Ponta. Lipsesc doar pasajele mai şugubeţe. Cele referitoare la diverse apelative pe care cei doi oameni politici s-au angajat să nu le mai utilizeze. Dar restul? Ce conţine restul?
   
Mai avem în raportul de monitorizare şi pasaje noi, care vin parcă în completarea pactului de coabitare. Acestea, tot la o analiză atentă, par a fi scrise la dictare. La dictarea unor politicieni ai regimului Traian Băsescu. Avem exprimări la indigo. Şi nu puţine. Ma gândesc la cele referitoare la aşa-zisele presiuni exercitate asupra unor instituţii ale statului. Cum ar fi Curtea Constituţională. Sau ANI. Sau CNA. Sau Consiliul Superior al Magistraturii. Sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De fiecare dată avem de-a face, de fapt, cu o realitate paralelă. Pe de-o parte, oameni politici şi jurnalişti au făcut dezvăluiri legate de practici ale unor judecători, procurori, controlori ANI sau cenzori ai Consiliului Naţional al Audiovizualului sau au formulat comentarii legate de asemenea dezvăluiri, fapt absolut firesc, cu atât mai mult cu cât ele aveau în vedere recâştigarea independenţei acestor instituţii iar, pe de altă parte, avem o serie de acuzaţii ale politicienilor din arcul puterii de la Cotroceni. Aceştia afirmă, fără a prezenta însă şi argumente, contrariul. Şi anume că reprezentanţii acestor instituţii sau instituţiile în sine sunt supuse unor teribile presiuni, tocmai în scopul de a renunţa la independenţă. La independenţa pe care primii afirmă că respectivele instituţii nu o mai au.
   
Avem de-a face, deci, cu un fel de cerc vicios în politica de la Bucureşti. Din acest cerc vicios, însă, Comisia Europeană a ales un semicerc. Semicercul care cuprinde exclusiv afirmaţiile reprezenţantilor regimului Băsescu.
   
Cel mai elocvent pasaj şi, în acelaşi timp, cel mai scandalos este cel referitor la indicaţia Comsiei ca, în viitor, jurnaliştii şi oamenii politici să se abţină să formuleze comentarii critice referitoare la hotărâri judecătoreşti definitive. Cum aşa? În ce stat democratic se mai întâmplă aşa ceva? Nu cumva tocmai o abordare contrară ar fi recomandarea corectă? Nu cumva, într-o democraţie, este nu numai necesar, ci şi obligatoriu ca, după rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătoreşti, opinia publică să poată pune în discuţie modul în care s-a desfăşurat procesul? Nu cumva, tocmai printr-o asemenea dezbatere, se formează educaţia juridică a unei naţiuni? Şi creşte respectul faţă de lege? Şi faţă de instituţia Justiţiei?
   
Şi, desigur, tot la dictare pare a fi şi inepţia la care m-am referit în analiza de ieri, cea vizând presa. Şi restrângerea libertăţii acesteia. Eventual, prin introducerea unor reglementări nemaiîntâlnite în spaţiul Uniunii Europene. Iată pentru ce plătim, cu bani grei, participarea noastră la UE.

Sursa: CorectNews

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca