x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Reformele minime obligatorii

Reformele minime obligatorii

de Ionuț Bălan    |    13 Ian 2014   •   11:52

Decizia Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) de a reduce rezervele minime obligatorii (RMO) - întocmai cum a proorocit Florin Cîţu pentru Mediafax - poate fi considerată ştirea începutului de an. Ca urmare a scăderii RMO, băncilor comerciale li se vor înapoia depozite în valoare de patru miliarde de lei şi jumătate de miliard de euro. Iar un “amănunt” extrem de important este îndemnul guvernatorului Isărescu adresat băncilor. El a declarat că nu e deloc împotrivă ca instituţiile financiare să folosească lichiditatea eliberată din RMO pentru a-şi rambursa liniile externe de finanţare, “dimpotrivă, chiar e bine să se reducă datoria în condiţiile actuale, în special datoria pe termen scurt.”

Poate că mi se pare, dar spusele lui Mugur Isărescu pot fi interpretate şi astfel: Luaţi-vă banii, ca să vedem unde se vor duce dobânzile, inflaţia şi cursul. Şi, atenţie!, când a zis asta, oficialul băncii centrale nu s-a referit la ceva anume. N-a spus puteţi pleca doar cu cele 500 de milioane de euro rezultate din scăderea rezervelor minime obligatorii în valută. Ceea ce înseamnă că băncile pot repatria, în afară de jumătatea de miliard de euro, şi alte sume, pentru că, să nu uităm, s-au micşorat şi RMO la lei şi au scăzut şi dobânzile. Aceste lucruri mă determină să afirm că e posibil ca dobânzile, inflaţia şi cursul să se plaseze, în momentul de faţă, la minimum.

Iar acum haideţi să analizăm dintr-o perspectivă ceva mai largă decizia CA al BNR. Politica monetară a oferit Guvernului şi Ministerului Finanţelor Publice un răgaz pentru a pune economia la punct. Pentru ca mediul economic să le permită agenţilor economici să ia sub formă de credit excesul de lichiditatea lăsat de banca centrală pe piaţă, să investească, să genereze profituri şi să-i plătească statului impozite. Din păcate însă, Guvernul şi Finanţele n-au profitat de timpul cumpărat de BNR. N-au înţeles că din cauza mediului de afaceri ostil, firmele nu investesc şi nu produc, iar Fiscul nu încasează taxe şi impozite. Şi acum a venit scadenţa: dobânzile, inflaţia şi cursul urmează să se ducă acolo unde le aşază echilibrele economice, după plecarea “subvenţiilor” din străinătate.

Un astfel de duş rece era necesar, pentru că dacă ne uităm la televizor, declaraţiile guvernamentale privind paşii pe care trebuie să-i facă România pe calea reformelor structurale lipsesc cu desăvârşire. Nu se discută nimic de vreo strategie economică, de ce trebuie să facă guvernanţii pentru a opri declinul investiţiilor străine sau de “foaia de parcurs" necesară integrării - la o anumită dată - în zona euro.

Ar mai fi un singur aspect de dezbătut. Urmează de văzut în ce măsură vor ţine cont băncile de îndemnul guvernatorului BNR. De regulă acestea reacţionează la spusele lui Isărescu. Dar cine ştie cum vor proceda până la urmă? Poate că banii care se eliberează prin scăderea rezervelor minime obligatorii sunt veniţi - cel puţin în parte - pe pact politic, şi, în ciuda scăderii RMO şi a dobânzilor, vor rămâne aici.

×