Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Europa cu două viteze, o realitate a evoluțiilor economice și politice din Uniunea Europeană, este, cel puțin din vorbe, un concept neacceptat de România. Președintele Iohannis l-a combătut cu jumătate de gură după ce a negat că s-a discutat așa ceva la reuniunile Consiliului European pe la care merge. Analiștii s-au încruntat, considerând că Vechea Europă ne discriminează încă o dată și exclude România din clubul de elită.
Dar când ne excludem singuri, fără explicații, plecând tiptil dintr-un proiect de anvergură mondială, la care am fost invitați ca oaspeți de onoare, nu mai zice nimeni nici pâs la București.
La Beijing s-a desfășurat, între 14-15 mai, o largă reuniune internațională care să stimuleze Noul Drum al Mătăsii, o inițiativă a Chinei pentru revigorarea marilor rute de transport care leagă Asia de Europa și Africa. Lansat în 2013, acest proiect strategic are suportul politic, dar și o bază de finanțare care atinge 100 de miliarde de dolari prin instituții specializate. România a găzduit un summit al grupului 16+1 care reunea țările interesate de inițiativa Chinei, dar, surprinzător și fără explicații, și-a pierdut brusc suflul. În schimb, vecinii noștri din regiune au declanșat proiecte importante de infrastructură prin colaborare cu China. Ungaria avansează spre construirea trenului de mare viteză Budapesta-Belgrad, cu o posibilă extensie spre Atena, investiție de peste un miliard de dolari, cu suport financiar și tehnic al părții chineze.
La reuniunea de la Beijing au participat 28 de șefi de stat și de guvern. Între ei, președintele Cehiei, prim-miniștrii din Polonia, Ungaria, Grecia, Serbia, care nu acceptă nici ei Europa cu două viteze, dar se urcă și în alte trenuri care le asigură viteze sporite de dezvoltare și pe alte linii din afara UE.
O izolare impusă de alții și acceptată fără comentarii de liderii de la București, care se ,,afirmă” prin lipsă de viziune, riscă să accentueze un proces de autoexcludere de pe principalele rute ale dezvoltării. Ce i-a împiedicat pe Klaus Iohannis sau pe premierul Grindeanu să participe la forumul OBOR (One Belt, One Road) unde s-au jalonat alte proiecte suplimentare, de circa 15 miliarde de euro?
Au ratat prilejul de a stabili contacte directe și a deschide porți la care ajung greu: la Beijing s-au aflat Putin, Erdogan, șefii FMI, Băncii Mondiale, ONU. Măcar o explicație pentru ce ieșim singuri de pe Drumul Mătăsii s-ar impune.
