"Să formăm, de tânăr, omul/ca bun prieten cu binomul!’’

Citesc și recitesc această știre și tot nu reușesc să înțeleg de unde și până unde se trage supărarea unora sau a altora! Zice-se, așadar, că la Ploiești, la faza județeană a Olimpiadei de limba și literatura română, elevilor de clasa a XII-a, li s-a cerut să se pună în pielea unui personaj numit Luca Străjeru și redacteze ,,un referat (un raport scris) adresat conducerii de partid în care să denunțe calitatea de element dușmănos a lui Ilie Moromete’’. Urmând ca acei concurenți care reușeau să dea cea mai iscusită redactare să primească 30 de puncte din totalul de 120. Ei, și de-aici să te ții, neicușorule, contestații! Lucrurile neoprindu-se doar la simple contestații scrise sau verbale, de vreme ce există și cereri de anchetarea cazului urmate, firește, de sancționarea celor care au avut această idee.

Încercând să depășesc etapa strict emoțională, mergând ceva mai departe de mirarea pe care mi-a produs-o și mie această ispravă și, în consecință, să o judec mai la rece, am ajuns la concluzia că mințile scotocitoare ale celor care au avut ideea de a formula un asemenea subiect la faza județeană a Olimpiadei de limba și literatura română- și tocmai pentru elevii din clasa a XII-a care nu peste multă vreme vor susține examenul de bacalaureat-, merită să fie premiate! Și asta pentru cel puțin două motive.

Primul motiv fiind acela că municipiul Ploiești este capitala județului Prahova, pe teritoriul căruia se află și localitatea natală a lui Ion Luca Caragiale, numită, odinioară, ,,comuna Haimanale’’. Ținând seama de acest fapt, vă rog să judecați, fără idei preconcepute, după care vă veți convinge, că în alegerea și formularea acestui atât de original subiect avem o emoționantă dovadă a recunoașterii caracterului nemuritor și mereu actual al operei lui Nenea Iancu! De ajuns fiind să ne amintim cum îi raporta, prefectului Fănică Tipătescu, polițaiul Ghiță Pristanda, cât este el scrufulos:,,Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea? zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică, … și, binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui să ascult’’.

Cel de-al doilea motiv, după modesta mea părere mult mai important, îl vom găsi dacă ne gândim la atât de mult discutata și încă nu de-ajuns soluționata problemă a educării juridice a tinerelor generații în spiritul cunoașterii și respectării legii și al susținerii eforturilor ultra- independentei noastre justiții în lupta sa dreaptă împotriva corupției. Înaltă îndatorire morală și civică în vederea îndeplinirii căreia denunțul are, mai cu seamă pentru DNA, un rol determinant. Și atunci unde se putea da un asemenea test al atragerii și cooperării tinerelor generații cu împărțitorii de dreptate decât în județul în care Sebastian Ghiță fuge sub nasul celor plătiți să îl supravegheze, dar, în mod cu totul și cu totul deosebit, în județul în care, până mai ieri-alaltăieri, a operat, cu sârg și cu brio, fostul procuror Mircea Negulescu? Care (fie și fost) procuror, a ridicat denunțul pe înalte cote de eficiență și de utilitate în activitatea procurorilor. Adică a celor deveniți, prin samavolnicia Monicăi Macovei, detașamentul de avangardă- chiar de comandă, în dureros de multe cazuri!- al magistraturii. Pentru ca, după aceea, sub clarvăzătoarea îndrumare a multilateral medaliatei șefe a DNA, Larua Kovesi, să devină, împreună cu SRI, parte integrantă, inseparabilă a ,,binomului’’.

Fie și numai pentru aceste două foarte trainice motive, resping, în mod categoric, interpretările obtuze și rău-voitoare date subiectului la care trebuiau să răspundă elevii din clasa a XII-a la faza județeană a Olimpiadei de limba și literatura română. Dimpotrivă, cred că o asemenea curajoasă și clarvăzătoare inițiativă trebuie preluată și generalizată sub deviza puternic mobilizatoare: ,,Să formăm, de tânăr, omul/Ca bun prieten cu binomul!’’.