Strategia prafului de pe tobă

Mai întâi a fost programul de guvernare. Discret, cosmetizat îndelung şi deloc provocator. Aproape ca o compunere de clasa a IV-a. Apoi a fost linişte. O lună, două... chiar patru-cinci. Timp suficient pentru a pregăti marea lovitură: schimbarea din temelii a României. Nimic nu va mai fi ca înainte. Nici măcar limba maternă, dacă este să ne luăm după scrierea „noilor arhitecţi ai României de mâine”. Teasing-ul s-a făcut cu declaraţii care mai de care mai arogante. Şi şocante. Şi apoi au venit. Una câte una. Ca lansarea finală la un foc de artificii de la Zilele oraşului Focşani. Un întreg arsenal de strategii, că despre asta este vorba. „Câteva”, cum bine spune vicepremierul Dâncu. Patru sau cinci sunt deja pe piaţă, tot atâtea stau să iasă. Iar creativitatea nu se opreşte aici. Vom avea strategii câtă frunză şi iarbă. Va fi suficient să dăm search pe Google şi vom afla imediat cum va arăta România peste 20 de ani, cum scăpăm de hoţi, câte autostrăzi vom avea, unde vor face trenurile pană, câte păduri vor scăpa de drujbele lui Dumnezeu, unde bate vântul mai tare şi de unde vine ploaia. Tehnocraţii noştri tobă (fără vreo referire punctuală) de carte nu se vor lăsa până nu ne vor scrie cum ne va fi viitorul. Vor organiza dezbateri, vor rosti discursuri, vor face planuri. Şi apoi se va instaura liniştea. Vor pleca spre joburile lor de pe alte meleaguri, după o igienizarea generală, cu satisfacţia lucrului bine făcut. Vor lăsa în urmă un maldăr de hârtii, fără nicio valoare, pline de deziderate şi rupte de realitate. Iar românii, cei care mulţumesc în fiecare secundă a existenţei lor pentru luxul de a avea drepturi, dar şi pentru că primesc ceva în plus peste cei doi lei cât li s-ar cuveni şi cu care s-ar lăfăi dacă nu ar fi nechibzuiţi, vor înţelege, în sfârşit, ce face un guvern tehnocrat în România anului 2016. Vinde pe bani grei iluzia prosperităţii.