Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru al unsprezecelea an, oraşele vor stinge luminile sâmbătă pentru operaţiunea ''Earth Hour'' (Ora Pământului), acţiune organizată anual de World Wide Fund for Nature (WWF). Cu toate acestea, rămân încă multe de făcut pentru a ancora în cotidian acest gest esenţial pentru climă, fauna sălbatică şi sănătatea umană, scrie AFP. ''Din punct de vedere istoric, iluminatul a fost proiectat fără a avea în vedere mediul înconjurător. În 2017, este timpul să evoluăm'', îndeamnă susţinătorii cerului înstelat.
Acum, peste 80% din omenire trăieşte sub un cer inundat de lumină artificială, potrivit unui studiu ştiinţific din 2016. În Statele Unite şi Europa de Vest, este vizată 99% din populaţie, majoritatea nemaiputând vedea nici Calea Lactee. Conform atlasului creat de aceşti cercetători, un parizian trebuie să parcurgă 1.000 km., până în Corsica sau Scoţia, pentru a găsi o fâşie mare de cer perfect. Ţara cea mai afectată este Singapore, unde nimeni nu poate vedea cerul noaptea. Pe de altă parte, trei sferturi din populaţie au parte de nopţi pure în Ciad, Republica Centrafricană, Madagascar. În Europa de Vest, numai câţiva au acest privilegiu în Scoţia, Suedia, Norvegia, Spania, Austria.
''Mi-e teamă ca lucrurile să nu se înrăutăţească'', spune Diana Umpierre, preşedinte al International Dark Sky Association (IDA), referindu-se la propriul său stat, Florida. ''Pe coastă mă simt mai bine datorită legilor care protejează ţestoasele marine (mult timp dezorientate de luminile de pe mal). Dar pentru restul, progresul ar putea fi prea lent'', spune ea, în condiţiile în care populaţia statului ar urma să crească cu 15 milioane de locuitori în 50 de ani. Pentru Diana Umpierre, ''cel mai dificil este de a convinge că lumina nu este neapărat sinonimă cu siguranţa. De multe ori este chiar opusul'', atunci când ne gândim, de exemplu, la viteza pe drum. ''Creştem cu frica de întuneric. Provocarea pentru politicieni este de a informa, pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, a raţionalităţii'', scrie Agerpres.
Alerta a venit mai întâi de la astronomi. În 1958, oraşul Flagstaff (Arizona) a restricţionat primul utilizarea luminii, pentru a proteja observatorul. De cincisprezece ani, exemplul a fost urmat de biologi, medici, ONG-uri şi chiar UNESCO. În Franţa, multe municipalităţi au redus perioada de iluminat (care reprezintă 40% din consumul lor de energie), dar în ansamblu numărul punctelor de iluminat public a crescut cu 30% în această ţară timp în ultimii 25 de ani, relevă Agenţia de Mediu. ''Lumina rămâne un semn de bogăţie pentru oraşe'', explică Bruno Lafitte de la acest organism.
Cu toate acestea, ''peisajele nocturne au inspirat civilizaţii, sunt patrimoniul nostru'', pledează Anne-Marie Ducroux, de la Asociaţia pentru cerul de noapte. Excesele de lumină perturbă reproducerea speciilor, privează păsările de busolă (stelele), epuizează insectele, tulbură somonii în timpul migraţiei...Pentru om însuşi, dereglarea ''ritmului circadian'' este o preocupare cheie: ceasul nostru biologic, bazat pe ciclul somn-veghe, reglează funcţiile biologice şi hormonale.
De asemenea, Asociaţia medicală americană (AMA), prima asociaţie de medici din Statele Unite, se mobilizează împotriva poluării luminoase, ''potenţial dăunătoare prin orbire şi perturbarea somnului''. ''Sunt elemente care arată un risc crescut de boli cronice'', scria AMA la mijlocul anului 2016.
Susţinătorii ''acoperişului'' celest sunt alarmaţi astăzi de extinderea diodelor emiţătoare de lumină (LED-uri). În afară de îngrijorările privind nivelurile de culoare şi lumină, LED-urile ar putea dubla sau chiar tripla luminiscenţa cerului, avertizează cercetătorii atlasului mondial. În cauză sunt lungimile de undă albastre, care generează o lumină foarte albă.
''Earth Hour'', organizată de WWF, aminteşte, în numele climei, că lumina este o risipă energetică. În Italia, în Slovenia şi alte ţări, comunităţile încep să acţioneze. Luminile vor fi stinse sâmbătă, 25 martie, între 08:30-09:30 p.m. ora locală a oraşelor participante.
