x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Tainica regină din saba

Tainica regină din saba

de Alexandra Zotta    |    04 Oct 2008   •   00:00

Deşi apare în atâtea culturi, de cele mai multe ori în aceleaşi tipuri de împrejurări, după 3.000 de ani de la presupusa ei existenţă nimeni nu poate spune astăzi cu siguranţă cine este Regina din Saba.



Deşi apare în atâtea culturi, de cele mai multe ori în aceleaşi tipuri de împrejurări, după 3.000 de ani de la presupusa ei existenţă nimeni nu poate spune astăzi cu siguranţă cine este Regina din Saba.

Makeda, Bilqis, Nicaula... nume diferite date de popoare diferite aceleiaşi femei enigmatice cunoscută pretutindeni ca Regina din Saba. Misterioasă şi exotică, ea este imortalizată în diverse opere religioase, cum ar fi Biblia ebraică şi Coranul musulman. Şi picturile persane şi turceşti o au ca personaj principal, iar în operele creştine medievale este prezentată ca întruparea Înţelepciunii Divine şi ca întemeietoare a cultului Sfintei Cruci. În ţinuturile africane şi arabe din care s-a ridicat imaginea reginei, povestea sa continuă să fie istorisită cu evlavie şi, iată, întrebările care planează în jurul său o păstrează permanent printre subiectele care intrigă o lume întreagă. Nici o altă femeie din istorie nu este atât de sărbătorită şi totuşi atât de enigmatică. Nimic din ceea ce se cunoaşte despre ea nu este sigur, iar sursele, izvoarele legendelor sunt evazive. Cercetările au rămas la stadiul incipient, arheologii şi istoricii încă se mai întreabă: cine este Regina din Saba? Cum a ajuns ea un personaj atât de cunoscut chiar dacă se ştiu atât de puţine lucruri despre ea?

Mama Makeda a Etiopiei
Fără îndoială, cea mai cunoscută poveste legată de Regina din Saba, prezentă în majoritatea scrierilor vechi, este despre întâlnirea cu Solomon, bogatul şi înţeleptul rege al Israelului. Istorisirea este prezentă, sub o formă diferită, şi în Coran, dar este susţinută şi de istoricul roman Flavius Josephus, care vorbeşte despre o vizită pe care o primeşte Solomon din partea "reginei Egiptului şi Etiopiei". Aceasta este însăşi povestea care stă la baza formării poporului etiopian, iar de aici vin relatările cele mai minunate legate de regina africană, adunate în cartea sfântă Kebra Nagast. Pentru etiopieni, Regina din Saba este Makeda, mama unei naţiuni în care regii, pentru că sunt descendenţi direcţi ai Mekedei, sunt înzestraţi cu drepturi depline. Ceea ce stă scris în Kebra Nagast e literă de lege şi nu este acceptat nici un conducător care nu se ghidează după învăţăturile din cartea sfântă. Acest lucru este demonstrat şi printr-o scrisoare trimisă în 1872 de prinţul Kasa al Etiopiei către regina Victoria a Marii Britanii în care acesta o roagă să afle în mâinile cui se află Kebra Nagast şi cum o poate obţine deoarece poporul său nu îi va asculta ordinele fără această carte de căpătâi a poporului etiopian. Cu permisiunea Victoriei, cartea s-a întors în Etiopia, iar în prezent, ea este păstrată la Biserica Raguel din Addis Abeba.

O vizită exotică la începuturi
Dar să ne întoarcem la începuturi, la regii şi reginele din secolul al X-lea î.Hr., şi la descrierea lor în cartea sfântă a creştinătăţii. Dacă etiopienii se bucură de cele mai multe poveşti despre Makeda, evreii se pot mândri cu una dintre cele mai bogate colecţii de culegeri de povestiri. În Biblie, literele au început să fie înşirate de-a lungul paginilor încă din era fierului, iar povestirile Vechiului Testament ajung până în anii 600-200 î.Hr., când Orientul Apropiat se afla sub ocupaţie persană şi greacă. Aceste povestiri includ, bineînţeles, şi una despre regina exotică. Pentru Solomon, ea nu avea nume, ci era Regina din Saba, iar în Cartea a Treia a Regilor stă scris: "Regina din Saba însă, auzind de slava lui Solomon cea în numele Domnului, a venit să-i încerce înţelepciunea cu cuvinte greu de înţeles. Venind ea de la Ierusalim cu foarte mare bogăţie, cu cămile încărcate cu aromate, cu foarte mult aur şi pietre scumpe, a mers la Solomon şi s-a sfătuit cu el pentru tot ce avea ea pe inimă. Şi i-a dezlegat Solomon toate vorbele ei şi n-a fost vorbă adâncă pe care să n-o cunoască regele şi să nu i-o dezlege. Văzând deci Regina din Saba toată înţelepciunea lui Solomon (...) a zis regelui: Adevărat este ce am auzit eu în ţara mea de lucrurile tale şi de înţelepciunea ta. Însă eu nu credeam vorbele, până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei şi iată, nici pe jumătate nu mi se spusese; tu ai înţelepciune şi bogăţie mult mai mare decât am auzit eu. (...) Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul tău Care a binevoit să te pună pe tronul lui Israel! Domnul, din dragostea cea veşnică a Lui către Israel, te-a pus rege să faci judecată şi dreptate. (...) Iar regele Solomon a dat Reginei din Saba tot ce a dorit şi a cerut, pe lângă ce i-a dăruit regele Solomon cu mâna lui. Şi s-a întors ea înapoi la ţara ei şi toate slugile ei.”

"Fiul înţeleptului"
În acest pasaj biblic nu se întrevede printre rânduri nici un fel de atracţie între Solomon şi Regina din Saba. Cei doi sunt descrişi ca doi conducători care se ocupă de treburile statale. Totuşi, există anumite pasaje în Cântarea lui Solomon sau Cântarea Cântărilor, care, după anumite păreri, se referă la dragostea dintre cei doi, însă personajul feminin se aseamănă prea puţin cu regina bogată şi puternică prezentată în Cartea Regilor. Pe de altă parte, în Kebra Nagast, întâlnirea cu Solomon decurge altfel, poveştile merg mai departe şi vorbesc despre seducţie, despre uniunea dintre Makeda şi regele Israelului.

În această legendă regele Solomon o invită pe Regina din Saba la un banchet, unde a servit mâncăruri condimentate pentru a o înseta, apoi a invitat-o să petreacă noaptea în palatul său. Regina i-a cerut atunci să jure că nu o va forţa în nici un fel, iar el a acceptat cu o singură condiţie: ca ea, la rândul său, să nu ia nimic din casa lui cu forţa. Uşor jignită de insinuarea că ea, o regină puternică şi înstărită, s-ar coborî la un gest atât de josnic, l-a asigurat că acest lucru nu se va întâmpla. Totuşi, setea a trezit-o în mijlocul nopţii şi s-a întins către vasul cu apă de la marginea patului în care se odihnea. Atunci a apărut Solomon, care a avertizat-o că îşi încălca promisiunea întrucât era pe cale să ia din casa sa apă, cel mai de preţ bun. După ce şi-a potolit setea, Regina din Saba l-a eliberat pe Solomon de jurământul ce-l făcuse şi au petrecut noaptea împreună. Cartea sfântă etiopiană spune că, la câteva luni de la întoarcerea reginei în Aksum, capitala regatului său, Makeda, a dat naştere copilului lui Solomon, Menelik ("Fiul Înţeleptului", în limba etiopiană – n.r.). Conform acestei poveşti, câţiva ani mai târziu, Menelik I s-a întors la Ierusalim, unde tatăl său l-a primit cu braţele deschise şi l-a invitat să conducă, împreună cu el, Israelul, însă tânărul născut din regina etiopiană şi regele Solomon a refuzat. Întors în ţara în care s-a născut, Menelik a adus cu el una dintre cele mai preţioase comori – Arca Alianţei – care se află şi în prezent pe teritoriul Etiopiei, la Biserica Sfânta Maria din Zion, aflată la Aksum. În concepţia acestui popor, Etiopia este este ţara aleasă de Dumnezeu, este noul Israel, unde El a hotărât că trebuie să se odihnească Arca Alianţei, iar pentru a o aduce aici s-a folosit de ajutorul reginei din Saba şi de cel al fiului acesteia, Menelik I.

Pentru monarhia etiopiană, păstrarea liniei moştenitoare a lui Solomon şi a Reginei din Saba are o deosebită importanţă politică şi culturală, iar poporul acestei ţări africane păstrează cu sfinţenie povestea întâlnirii lui Solomon cu Regina din Saba, pe care o consideră a lor.

Localizarea unui mit
Nu există dovezi arheologice care să ateste existenţa reginei africane sau, cel puţin, nu există dovezi provenind din acele vremuri. Ruinele de la Aksum sunt cu aproximativ o mie de ani prea "tinere" şi nu pot fi atribuite perioadei în care a condus o regină contemporană cu Solomon, aşa cum a fost el fixat în istorie. Cât despre regatul Saba – unii istorici spun că el s-a aflat, probabil, în sudul Golfului Persic. Scrierile evidenţiază existenţa acestui regat în Arabia şi vorbesc, totodată, despre o serie de nume ale unor regi din aceste ţinuturi, ai căror ani de domnie coincid cu cei ai misterioasei regine.

Şi povestirea din Biblie s-a dovedit a fi imposibil de demonstrat (cel puţin până acum), dar ne oferă destule indicii şi dovezi încât să crească speranţele că regina este un personaj istoric adevărat. Pietrele preţioase, mirodeniile şi parfumurile de care se spune în Vechiul Testament că le-ar fi adus regina cu ea în vizita la Solomon ne dezvăluie un regat bogat în resurse. Doar câteva ţări întrunesc aceste condiţii: Somalia şi Etiopia din nord-estul Africii şi Oman şi Yemen din Peninsula Arabică. Până în prezent nu s-au descoperit nici un fel de dovezi ale unei domnii matriarhale în Yemen de-a lungul primului mileniu dinainte de naşterea lui Hristos, însă unele dintre cele mai timpurii inscripţii din nordul Etiopiei şi Eritreei menţionează regine cu un statut foarte important, foarte probabil egal cu cel al regilor.

În Biblie sunt mai multe persoane denumite Saba sau Sheba, dar se face referire şi la un ţinut cu acest nume. În Cartea lui Ezechiel aflăm despre negustorii din Tir, care aduceau din Saba condimente, pietre preţioase şi aur, exact acele bogăţii pe care aşa-numita Regina din Saba i le-ar fi adus lui Solomon în vizita sa la Ierusalim. "Negustorii din Saba şi din Raema făceau negoţ cu tine (cu oraşul Tir, n.r.); îţi plăteau cu cele la bune miresme, cu pietre scumpe şi aur, mărfurile tale. Haranul, Canehul şi Edenul, negustorii din Saba, din Asiria, din Chilmad, făceau negoţ cu tine; făceau negoţ cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră şi cusături la gherghef, de covoare scumpe puse în lăzi de funii, sucite şi bine împletite, aduse la târgul tău.” (Ezechiel 27, vers. 22-24)

Revenirea reginei de miazăzi
Însăşi Regina din Saba este menţionată din nou în Cartea Cărţilor, sub denumirea de "Regina de miazăzi", de această dată în Noul Testament, în Evangheliile după Matei şi după Luca, în care Iisus afirmă că, la judecata finală, ea şi locuitorii oraşului Ninive îi vor condamna pe cei care au refuzat noua credinţă. "Regina de miazăzi se va scula la judecată cu neamul acesta şi-l va osândi, căci a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon şi iată aici este mai mult decât Solomon.” (Matei 12:42). În Evanghelia după Luca întâlnim aceeaşi idee: "Regina de la miazăzi se va ridica la judecată cu bărbaţii neamului acestuia şi-i va osândi, pentru ca a venit de la marginile pământului, ca să asculte înţelepciunea lui Solomon; şi, iată, mai mult decât Solomon este aici” (Luca 11:31)

Iscusita regină din Yemen?

Pentru musulmani, Regina din Saba purta numele de Balqis sau Bilqis. În Coran însă, ea nu poartă nici un nume. Povestea Reginei din Saba regăsită în cartea sfântă a musulmanilor se aseamănă pe alocuri cu cea descrisă în Biblie, însă are anumite adăugiri. În Coran ni se spune că Allah i-a dat lui Solomon darul de a vorbi cu păsările. Într-o zi acesta a observat că lipseşte pupăza. La întoarcere, pasărea i-a explicat că a călătorit pe un teritoriu străin, cunoscut ca Saba, al cărui popor venera Soarele, şi nu pe Dumnezeu. Acest popor era condus de o femeie extraordinar de bogată, care şedea pe un tron din aur şi argint. Auzind acestea, Solomon a trimis o scrisoare prin care a invitat-o pe regină să-l viziteze şi să discute despre zeul lui, numit Stăpânul Lumilor în textul islamic. Regina i-a acceptat invitaţia şi a pregătit diverse ghicitori pentru a-i testa înţelepciunea şi cunoaşterea. La sosire, a intrat într-un palat construit de Solomon special pentru ea. Pereţii şi podeaua erau de cristal, iar regina, crezând că sub picioarele ei se află apă şi-a ridicat fusta pentru a păşi fără să se ude şi atunci şi-a dezvăluit coapsele şi picioarele acoperite de păr, ca ale unei capre. Această idee a picioarelor de capră este regăsită şi în scrierile etiopiene.

În cele mai multe transcrieri, cuvantul ebraic "Sheba” a fost înlocuit de arabicul "Saba”, care numea un mare regat aflat pe teritoriul Yemenului de astăzi. Săpăturile din vechiul oraş comercial Marib din Yemen au scos la iveală ruinele unui templu, cunoscut sub numele de Mahram Bilqis sau Templul lui Bilqis, care sprijină teoriile conform cărora această zonă ar fi capitala Regatului Saba. În 2007, după aproximativ 3.000 de ani de la ridicarea templului, o echipă de cercetători, condusă de Bill Glanzman, profesor de arheologie la Universitatea din Calgary, a încercat să-i descopere toate secretele, să afle dacă templul este asociat cu Regina din Saba, cum a fost el folosit de-a lungul istoriei şi cum a ajuns să joace un rol atât de important în folclorul arab.

Univers egiptean
Unii cărturari susţin că numele egiptean antic "Hatşepsut" se traduce prin "Regina din Saba". Legăturile dintre cele două mari femei din istorie constau în venerarea unei zeităţi solare şi în faptul că regina Hatşepsut călătorea mult şi se întorcea din expediţiile sale cu bogăţii nemaivăzute.

O altă teorie îndelung dezbătută aduce în discuţie posibilitatea ca regina africană să vină din Nubia, regatul din sudul Egiptului Antic, împărţit de fluviul Nil şi mărginit de Marea Roşie. Istoria Nubiei aminteşte de o tradiţie şi o bogăţie care ar fi putut proveni de pe tărâmurile Reginei din Saba. Unii scriitori vorbesc despre regina războinică a Nubiei, care i-a ţinut piept lui Alexandru cel Mare, unul dintre cei mai buni strategi şi conducători militari din istorie, în anul 332 î.Hr. Alţii sunt însă de părere că Alexandru cel Mare, temutul rege al Macedoniei, nu a atacat niciodată Nubia. Renumitul istoric antic grec Strabo scrie despre o luptă între romani şi o altă regină nubiană, descrisă ca având un singur ochi. Nu s-a confirmat însă nici una dintre aceste teorii şi nu s-a demonstrat că Bilqis sau Makeda ar fi fost o regină nubiană.

În loc de concluzie
Atâtea teorii se învârt în jurul unor supoziţii, al unor poveşti scrise foarte de demult. Ele vorbesc despre o regină exotică, venită, cel mai probabil, din ţinuturile africane, însă nimeni nu ştie de unde, unde s-a întors ori dacă a fost ea sau nu doar rodul imaginaţiei oamenilor. Este fascinant cum, dacă este un personaj fictiv, această regină a reuşit să devină o figură-cheie în atâtea culturi. Dacă a fost un personaj real, atunci este din nou fascinant modul în care s-a păstrat o aură mistică în jurul său, nedezvăluind prea multe despre ea, dar destul cât să capteze interesul.

Mai departe, Regina din Saba este aşa cum o construieşti cu propria imaginaţie. Chiar dacă nu a existat acum 3.000 de ani, ea cu siguranţă există acum, în scrierile unor cărţi sfinte, în inimile pline de speranţă ale unor credincioşi sau în paginile simple ale unei reviste.

REGINĂ SAU METAFORĂ?

Interpretarea creştină a scripturilor din Biblia ebraică şi din Vechiul Testament care o menţionează pe Regina din Saba accentuează valorile istorice şi metaforice din această poveste. Întâmplarea este interpretată ca o metaforă creştină sau ca o analogie: vizita reginei este comparată cu o căsătorie metaforică a lui Hristos cu Biserica, unde Solomon este uns Messia, iar Regina din Saba reprezintă poporul care crede şi îl ascultă pe Messia. Castitatea Reginei din Saba este considerată mai mult o reprezentare a Fecioarei Maria, iar cele trei daruri pe care le-ar fi adus cu ea – aur, mirodenii şi pietre preţioase – reprezintă un analog la darurile magilor – aur, smirnă şi tămâie.

×