x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Un timişorean a făcut parte din colectivul care a realizat primul interferometru pentru detectarea undelor gravitaţionale

Un timişorean a făcut parte din colectivul care a realizat primul interferometru pentru detectarea undelor gravitaţionale

19 Feb 2016   •   14:20
Un timişorean a făcut parte din colectivul care a realizat primul interferometru pentru detectarea undelor gravitaţionale

Detectarea undelor gravitaţionale aduce beneficii academice, dar şi materiale, iar printre cei care au făcut parte din colectivul ce a realizat o primă instalaţie de captare a semnalelor lor - interferometru - se află şi un fost student al Facultăţii de Fizică a Universităţii de Vest Timişoara (UVT), a declarat pentru AGERPRES prof. univ. dr. Dumitru Vulcanov, decanul facultăţii.

"În cadrul colectivului care a construit o primă instalaţie de acest tip (interferometru, n.r.) la Caltech (Calfornia, SUA), la sfârşitul anilor '80 (1982-1992) a fost şi Alex Abramovici din Timişoara. El a făcut un prototip de instalaţie în teza lui de doctorat şi apoi a lucrat la prima instalaţie care s-a construit la Caltech (unde şi-a făcut postdoctoratul, n.r.). Aceea a fost prima instalaţie funcţională. Acum, Alex Abramovici este la NASA. A fost şi student la UVT şi asistent universitar la mine", a afirmat prof. Dumitru Vulcanov.

Prof. Vulcanov, care caută explicaţii pentru expansiunea accelerată a universului, în cadrul unor cercetări minuţioase, "modelând" matematic universul pe computer, susţine că detectarea undelor gravitaţionale, a căror existenţă a fost anticipată de Teoria Relativităţii Generale a lui Einstein, are şi importanţă teoretică, academică, dar şi una materială, împingând tehnologiile de vârf actuale spre noi performanţe.

"Undele gravitaţionale sunt nişte deformaţii, "riduri", în spaţiu-timp. Orice fenomen produce astfel de riduri în spaţiu-timp, inclusiv mişcarea umană, dar ele sunt foarte slabe, de aceea sunt şi foarte greu de detectat. (...). Aceste unde sunt extrem de slabe, de exemplu, la lipirea a două găuri negre, situate la milioane de ani-lumină faţă de noi, se produce o deformare în orice obiect masiv de pe suprafaţa Pământului, care este mai mic decât nucleul atomic, adică mai mic decât 10 la puterea minus 14 metri. La ciocniri din spaţiu între stele, supernove, se produc astfel de unde gravitaţionale, dar asupra noastră nu au efect, pentru că suntem departe. Să ne bucurăm că suntem departe de ele", spune decanul.

Potrivit profesorului Vulcanov, importanţa academică a detectării undelor gravitaţionale o reprezintă faptul că avem posibilitatea de a dezvolta un nou tip de astronomie bazat pe studiul acestor unde.

"De ce? Pentru că de la sursa care a fost într-o galaxie îndepărtată, unde s-au ciocnit două găuri negre, până la noi, aceste unde gravitaţionale au străbătut tot spaţiul şi sunt purtătoare de informaţii ale spaţiului străbătut. Prin cercetările noastre detectăm ce a fost la sursă, obţinem informaţii noi faţă de ceea ce ştiam până acum, prin folosirea telescoapelor. Aceste unde au interacţionat cu spaţiul pe unde au trecut şi sunt purtătoare ale acelor informaţii. În felul acesta, avem o nouă posibilitate de a studia Universul. Mai există un lucru important pentru cosmologie, pentru dinamica universului; Big-Bang-ul, cel mai violent proces care a avut loc în univers, a produs o undă gravitaţională care de atunci încoace există şi se tot propagă în universul actual. Se încearcă detectarea acelei unde şi aflarea caracteristicilor ei pentru a vedea caracteristicile Universului la momentul zero, pentru că se poate detecta natura undei gravitaţionale", a explicat universitarul.

Partea "practică" a noii descoperiri anticipate de Einstein are multiple beneficii. Potrivit decanului, datele care deja vin în flux continuu de la aceste instalaţii, interferometre, trebuie prelucrate, iar pentru aceasta au trebuit dezvoltate software-uri specifice, metode noi de calcul şi inclusiv transformarea calculatoarelor, pentru că cele vechi nu făceau faţă.

"Cu siguranţă, ceea ce au raportat oamenii de ştiinţă acum, nu sunt măsurători de luna trecută, ci de acum cinci-şase ani, pentru că datele sunt extrem de numeroase şi trebuie timp pentru prelucrarea lor. Aceste instalaţii, la fel ca şi cele de la CERN, au necesitat tehnologie de vârf, de foarte multe ori, tehnologie care nu exista. Şi atunci, cei care au dezvoltat aceste instalaţii, au dezvoltat noi metode, noi idei tehnologice, care oricând pot avea aplicaţii practice. Cercetările acestea, dincolo de valoarea lor academică, împing înainte tehnologia, care vor avea aplicaţii în industrie, în tehnologie, în viaţa cotidiană. De exemplu, în programul Apollo a fost dezvoltată maşina de spălat (pentru igiena astronauţilor în nave). Cel care a plecat de la NASA a patentat ideea şi a inventat maşina de spălat cu program automat. Tot ceea ce înseamnă comunicaţii prin satelit, GPS, internetul, pentru comunicare de date la distanţe foarte mari, laserii, inclusiv calculatoarele, au trebuit dezvoltate pentru că nu făceau faţă şi sunt aplicaţii ale tehnicii spaţiale. Eu am lucrat în relativitatea numerică, asta înseamnă rezolvarea ecuaţiilor Einstein pe calculator şi am constatat, când ne-am apucat de treaba aceasta, că nu există metode standard, nu le găseşti în cărţi şi atunci a trebuit să le dezvoltăm noi şi astfel am împins înainte şi tehnica de calcul şi calculul numeric. Şi apoi, să nu uităm că se creează locuri de muncă, se dă de lucru industriei", a conchis cercetătorul fizician. AGERPRES

×