x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Cei care îl au pe naşu în suflet. Daniel Morar – vârful de lance al justiţiei lui Băsescu

Cei care îl au pe naşu în suflet. Daniel Morar – vârful de lance al justiţiei lui Băsescu

de Razvan Barbulescu    |    27 Noi 2012   •   23:03
Cei care îl au pe naşu în suflet. Daniel Morar – vârful de lance al justiţiei lui Băsescu
Sursa foto: Dan Marinescu/Intact Images

Fostul şef al DNA serveşte cu aplomb cauza chiar şi după ce i-au expirat mandatele, mai viu ca niciodată în inima celor cu naşu’ în suflet.

“O murătură” se insinuează insistent în viaţa românilor, cu un apetit de glorie ceva de speriat. Daniel Morar, fostul şef al DNA, despre el vorbim, serveşte cu aplomb cauza, din linia a doua, chiar şi după ce i-au expirat mandatele – delegaţiile, mai viu ca niciodată în inima celor cu naşu’ în suflet.

Morar e în toate, tropăie ca un cal la paradă, ca să dea curaj băseştilor. E ultima redută “la intern”, Robespierre-ul de la poalele Carpaţilor, intransigentul, inflexibilul, un Buster Keaton al justiţiei din epoca Popey. “O stâncă. O murătură acră.” Aprecierea cu murătura acră nu aparţine specialistei în gastronomie Elena Udrea, cum aţi bănui, ci este alintul Monicăi Macovei, perpetuu fericită că a descoperit un exemplar conform standardelor anticorupţiei portocalii. Întrucât incoruptibilul Băsescu o descoperise pe prima incoruptibilă a Europei – Monica Macovei – Kovesi şi Morar au venit la pachet. S-au născut firesc din preaplinul antiincoruptibil al “iepocii”.

În condiţiile în care Monica şi Laura Codruţa lucrează în deplasare, Morar ţine spatele, face prozeliţi, dă curaj băsiştilor care sperau să evolueze pe viaţă doar în formula Moni-Popey.

Eliberat de înţepeneala şefiei de la DNA, idealul numit murătură evoluează dezinvolt la libere. Zilele trecute n-a apucat bine ministrul Justiţiei să-şi prezinte “exoticii” la CSM pentru funcţiile înnobilate până atunci de Kovesi şi Morar, că s-a şi declanşat măcelul. Ucigător. Cascada competenţilor lăsase candidaţii fără aer. Ca să vă imaginaţi atmosfera din acea zi, de la CSM, cităm de pe luju.ro: “Practic, între anumiţi membri ai Secţiei de procurori a CSM şi candidatul Tiberiu Niţu a existat un continuu schimb de replici, de ironii şi acuze reciproce, care au scos în evidenţă faptul că procurorul Niţu nu doar că nu era agreat de vicepreşedinta CSM Oana Hăineală şi de procurorul Daniel Marius Morar, dar aceştia au venit pregătiţi să-l «termine» şi ca imagine”.

Circul de la CSM era o Românie în eprubetă. Marea scofală cu care s-a căptuşit ţara în mandatele Băsescu. Boala asta nu va trece mulţi ani, unii intelectuali se vor urî de moarte, iar tinichigiii, aşijderea.

La CSM, Morar, cum zicea un magistrat, dl Morar a făcut pe deşteptul. Deborda de competenţă şi statistică. Era mama statisticii. Ostentativ, cu ifose de autoritate galonată la UE, cu siguranţa pe care ţi-o dă distincţia “naşul din suflet”, Morar i-a făcut terci. Unul dintre candidaţi i-a fost cândva prieten, dar l-a plesnit de i-a sunat bietului amic apa în cap. Ba, mai mult. Murătura de top a justiţiei române a fost şi ironic.

Paranteză. Se povesteşte că la o recentă lansare de carte, murătura şi-a dezvăluit şi latura umană, când colegul karatist Vasilică Dănileţ, muindu-şi glasul ca Baconschi în preajma lui Udrea, făcea chetă cu sentimente: “Haideţi să îl onorăm mâine pe Daniel Morar, probabil unul dintre cei mai buni procurori pe care i-a avut România vreodată...”. Ei bine, Morar era topit ca după un rechizitoriu. A şi râs. Se simţea bine. Numai că pupătura s-ar putea să-l coste pe Dănileţ. Luat de valuri uită esenţialul. 1. Unul dintre cei mai buni procurori a fost cel mai bun ministru al Justiţiei, Moni Macovei. 2. Ea a fost pusă acolo de cel mai bun preşedinte pe care l-a avut ţara de la Sobieski şi românii încoace, Traian Băsescu.

Marcat de lirica dnei Iulia Motoc, din aceeaşi familie a naşilor, Dănileţ a mai produs ode în acelaşi sens: “Până în 2004 nu am auzit despre dosare anticorupţie... domnul Morar este unul dintre procurorii care la acele vremuri crude pe care le-am trăit în România înainte de 2004... a îndrăznit să instrumenteze astfel de dosare”.

Are Octav Băncilă un tablou, “Răscola de la 1907”, cu un ţăran enervat rău, ca un Dănileţ care a furat-o la K1. Paranteză închisă.

Apropo de vremuri crude, Ponta amintea despre neregulile de la Oltchim, pomenind-o şi pe murătura lui Macovei: “Trebuie să-l întrebaţi pe domnul Daniel Morar, care are plângeri pentru toate actele întocmite de vechea conducere de la Oltchim. Sau să-i întrebaţi pe domnii Videanu şi Boureanu de ce a garantat domnul Roibu zece milioane de euro cu 40 de milioane de euro”. Aici, premierul n-a fost foarte clar. Cine să-i fi întrebat: jurnaliştii (era o conferinţă de presă) sau, la vremea potrivită, fostul şef al DNA? Evident, jurnaliştii.

Integritatea dlui Morar dispune de geometrie variabilă: murătură pentru unii, acră pentru alţii.

×