Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anchetele publicate de Jurnalul Naţional despre modul în care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a irosit peste 250 de milioane de euro în mandatul de ministru al Elenei Udrea au fost confirmate de corpul de Control al Guvernului. Jurnalul Naţional a început publicarea anchetelor încă din toamna anului 2010, când ministrul Elena Udrea s-a hotărât să aloce bani pentru construirea pârtiilor de schii, în principal primăriilor conduse de edilii Partidului Democrat Liberal. Banii plecau pe filiera Guvernul României – condus de Emil Boc, Ministerul Dezvoltării – condus de Elena Udrea, administraţiile locale – conduse de primari ai PDL, iar de aici la la firmele aflate în graţiile partidului de guvernământ. Inspectorii Corpului de Control al Guvernului României au verificat doar nouă proiecte pentru care s-au cheltuit aproape 40 de milioane de euro. Aceştia au constatat că edilii s-au apucat de proiecte fără a clarifica anterior situaţia juridică a terenurilor, pădurile defrişate nu au fost scoase din fondul forestier, au fost cumpărate echipamente care nu se regăsesc în teren, atribuirea ilegală de către autorităţile publice locale a contractelor pentru executarea lucrărilor, fals în declaraţii, folosirea de către firme intermediare.
“Schi în România” reprezintă unul dintre cele mai scumpe programe în care Guvernul României a pompat peste un milliard de lei, adică în jur de 250 de milioane de euro. Dar din această afacere a câştigat toată lumea, mai ales că valoarea proiectelor creştea de la o zi la alta. Totul a început în data de 8 aprilie 2009, când Emil Boc a emis Hotărârea de Guvern 426, prin care s-a decis ca Ministerul Turismului, condus de Elena Udrea, să primească suma de 226.964.000 RON pentru finanţarea parţială a 46 de proiecte catalogate drept investiţii în turism pe anul 2009. Între timp, au fost emise o serie de acte normative prin care s-au modificat sumele alocate iniţial. Potrivit Direcţiei de Comunicare din cadrul MDRT, banii pentru investiţiile din anul 2010 au fost alocaţi prin HG 120/2010. În realitate, fondurile au fost alocate prin Ordinul ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr. 1145 din 15 martie 2010. La începutul lunii octombrie, Elena Udrea a emis un nou ordin prin care modifica Ordinul 1145 care se referă la “defalcarea sumelor alocate pe anul 2010 de la bugetul de stat pentru finanţarea investiţiilor în turism, prin transferuri de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului la bugetele locale”. Şeful direcţiei de Dezvoltare Turistică, Octavian Arsene, ne-a specificat: “Asta e o greşeală de la noi. Nu este o greşeală... este o omisiune pentru că nu am trecut ordinul prin care s-au alocat banii”.
4 noiembrie 2010. Jurnalul Naţional a publicat investigaţia “Tainele afacerii Schi în România”, în care a fost prezentată metoda prin care valoarea proiectelor pentru telegondole creştea de la o zi la alta. Atunci au fost prezentate mai multe proiecte din localităţile: Borşa, Borsec, Câmpulung Modovenesc, Predeal, Azuga. De exemplu, proiectul de la Borşa a fost evaluat iniţial la 93,5 milioane de euro. Ulterior valoarea proiectului a scăzut la 78,6 milioane de euro. În acest caz, inspectorii guvernamentali au constatat că “au fost modificate prevederile din documentaţia de atribuire şi în acest mod s-a restricţionat accesul altor participanţi la licitaţie”. Mai mult, s-a făcut un act adiţional în valoare de 1,23 milioane de euro pentru o parcare etajată.
Azuga. Valoarea proiectului a crescut de la 6 la 12 milioane de lei. “Aveţi nişte cifre greşite. Eu am avut 3 milioane de euro alocaţi în 2009 şi am cheltuit 2 milioane şi ceva. În 2010 avem alte proiecte. Anul acesta, pentru o altă lucrare mi s-au alocat 1,8 milioane, separat de ăia din 2009”, ne-a declarat primarul Purcaru Adrian Gheorghe. Ministerul susţine că la studiul de fezabilitate iniţial s-au adăugat lucrări suplimentare. “De asemenea, s-au adăugat obiective de investiţii noi pentru reabilitarea şi modernizarea domeniului schiabil din staţiunea Azuga”, a susţinut Octavian Arsene. Inspectorii Corpului de Control au constatat: “Alegerea procedurii de atribuire a contractului nu a fost avizată de departamentul juridic”. Mai mult au fost constatate o serie de nereguli legate de procedura de atribuire a contractului.
Borsec. Aleşii locali au solicitat 4,9 milioane de lei pentru o pârtie de schi. Între timp, valoarea proiectului aproape s-a dublat. Primarul Mik Joszef susţine că faţă de proiectul iniţial s-au mai făcut două pârtii de schi, un centrul turistic şi o parcare. Dar nu este de acord cu valoarea prevăzută în documentele MDRT: “Nu pot să figurez cu suma aia. Poate a fost prins şi centrul balnear în proiectul ăsta. Suma nu e corectă, mai bine sunaţi la minister”. Corpul de Control al Guvernului a constatat că “autoritatea contractantă a atribuit prin achiziţie directă societăţii Termogaz Company SA lucrări suplimentare în valoare de 1,7 milioane de lei”.
5 noiembrie 2010. Jurnalul Naţional a publicat ancheta “Clubul schiorilor deştepţi, abonat la banii Guvernului”, în care a prezentat modul prin care Acomin SA a beneficiat de contracte de la primăriile Vulcan, Azuga, Sinaia, Câmpulung Moldovenesc, Râşnov şi Petroşani. Valoarea acestor proiecte depăşea atunci suma de 500 de milioane de lei. Acomin SA făcea parte atunci din grupul Quasar, controlat de hunedoreanul Horia Daniel Faur împreună cu Eugen Hoancea.
Telegondola lui Flutur din parcarea partidului
Pe 10 ianuarie 2012, Jurnalul Naţional a scris despre telegondola care urma să fie construită în localitatea Câmpulung Moldovenesc, din Suceava, judeţ aflat sub comanda lui Gheorghe Flutur. Autorităţile din Câmpulung Moldovenesc şi-au dorit să transforme oraşul într-o staţiune pentru schiori. Proiectul iniţial a fost evaluat şi aprobat la suma de 51 de milioane de lei. Contractul a fost adjudecat de un grup de firme apropiate Partidului Democrat Liberal, format din liderul de asociaţie Instcomp SA şi partenerii Acomin SA, Leitner AG/SPA, Drumuri şi Poduri SA – Botoşani, Proiect Bucovina SA şi Transcablu SRL. Ulterior, primarul Gabriel Şerban a solicitat refacerea proiectului, deoarece pârtiile de schi nu puteau fi omologate la standarde internaţionale. Pentru noul proiect, autorităţile sucevene au solicitat de la ministerul condus de Elena Udrea nu mai puţin de 125 de milioane de lei. În anul 2009 a fost achiziţionată aparatura pentru telegondolă, care a zăcut abandonată într-o parcare de tiruri, al cărei proprietar este Nicolai Giosan, consilier local din partea PDL. Primarul Gabriel Şerban susţinea că el a solicitat firmei care a câştigat contractul să aducă telegondola în oraş, chiar dacă nu putea fi încă montată. Directorul firmei Instcomp, Tudor Monoranu, a precizat că instalaţia de telegondolă trebuie predată în stare de funcţionare de firma parteneră, Acomin. Dar, timp de doi ani, utilajele care urmau să fie montate în Rarău au fost întreţinute de natură în parcarea pedelistă.
Telegondola lui Ridzi, făcută în arie protejată
La primăria oraşului Petroşani, condusă de Tiberiu Iacob Ridzi (foto), inspectorii guvernamentali au găsit o serie de neregului. Telegondola urma să fie amplasată în Parâng, pe terenul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, într-o arie protejată. Romsilva nu şi-a dat acordul pentru scoaterea din fondul forestier naţional a unei suprafeţe de pădure de 43 de hectare, iar primarul i-a dat în judecată. Mai mult, în perioada 2009-2013 au fost realizate lucrări într-un procent de 11% din valoarea contractului de execuţie.
Contractul
Ministerul Turismului a aprobat în anul 2009 finanţarea unuia dintre cele mai scumpe domenii schiabile, evaluat la peste 72 de milioane de euro. Acest proiect al Primăriei Petroşani urma să fie dezvoltat în Munţii Parâng, unde, pe lângă telegondolă şi pârtii de schi, trebuia făcut şi un lac de acumulare. În fruntea oraşului Petroşani se află pedelistul Tiberiu Iacob Ridzi, soţul Monicăi Iacob Ridzi, cercetată de DNA pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Pentru a obţine finanţarea de la Turism, Ridzi a plătit din fondul Primăriei peste 1,5 milioane de euro pentru realizarea studiului de fezabilitate, care a fost făcut de firma Centrul Profesional de Proiectări şi Cadastru (CPPC) SA din Petroşani, o societate controlată de oamenii lui Adrian Gârdean.
Din studiului realizat de CPPC SA rezultă că instalaţia de telegondolă va fi formată din două tronsoane. Telegondola pleca din Petroşani până la staţia intermediară Hotel Rusu. De aici va pleca mai departe către Vârful Slima. Hotel Rusu este proprietatea societăţii Global Invest SRL din Aninoasa, firmă controlată atunci de Daniela Gârdean şi Carmen Daniela Fage. Legat de acest aspect, Ridzi a stat câteva momente pe gânduri, după care a spus: “Dacă era aşa aveam... am mai auzit varianta asta... Nu ştiu dacă este aşa... Noi am verificat atunci registrul comerţului, dar nu era nici o problemă”. La scurt timp după aprobarea finanţării, primarul a anunţat organizarea unei licitaţii pentru atribuirea contractului de lucrări. Singura ofertă pe care a primit-o Ridzi a fost depusă de un grup de firme format din Kranz Eurocenter Srl, Dopplemayer Austria şi Acomin SA. Societatea Kranz Eurocenter din Piteşti este patronată de Corin Boian şi Georg Kloos, având ca obiect de activitate realizarea construcţiilor civile şi industriale. Directorul executiv de la Kranz, Dragoş Nistor, nu a vrut să vorbească despre această licitaţie şi ne-a îndrumat către Primăria Petroşani. 
