Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Profesor doctor Daniela Bartoş conduce Secţia de Medicină internă din Spitalul de Urgenţă Floreasca. A fost de două ori ministru al Sănătăţii, aducând îmbunătăţiri domeniului în perioade grele. Pentru omenia, devotamentul, profesionalismul arătate fiecărui bolnav este îndrăgită de români.
Citeşte şi Prof. dr. Andrei Firică: Osul e o teribilă materie vie, să nu se lenevească
Florin Condurățeanu: Doamnă profesor Daniela Bartoş, să încercăm să limpezim unele ziceri legate de hipertensiune. Susţin unii că tensiunea, când mai mare, când mai mică, loveşte ca un berbec în vase şi e mai periculoasă, aşa să fie?
Prof. dr. Daniela Bartoş:
Nu, tensiunea oscilantă este o fază de început a bolii hipertensive, care se instalează având apoi valori tot timpul mari. Medicina a înăsprit valorile acceptate ca normale, tensiunea arterială sub 140 mm este normală şi minima trebuie să fie sub 90 mm. În cazul diabeticilor, plafonul e mai sever, se acceptă la bolnavii de diabet o maximă de 130 mm cu minima de 80 mm. Şi să se ştie că acea părere că minima trebuie să fie jumătate din valoarea maximă plus 1 este o altă teorie greşită. Când un om are o hipertensiune uşoară, cu maxima până la 160, se încearcă aducerea tensiunii la normal prin schimbarea stilului de viaţă, mâncare mai puţin grasă şi fără sare, scăderea în greutate şi mişcare. Hipertensivii cu valori peste 160 trebuie să ia zilnic tratament şi să-şi controleze tensiunea la 2-3 zile. Hipertensiunea este o boală cronică, nu se vindecă, dar se ţine în frâu prin respectarea tratamentului medicamentos cu conştiinciozitate. Nu se întrerupe nici măcar o zi, chiar dacă unii fac această gafă cum că se simt bine, oprirea medicaţiei saltă tensiunea mai sus decât înainte. Există foarte multe tipuri de medicamente, găsirea reţetei bune se face încercând mai multe combinaţii de medicamente. Se iau medicamente de diminuare a tensiunii prin relaxarea vaselor, se prescriu şi diuretice pentru a împuţina lichidul din fluxul de sânge şi se asociază statine pentru diminuarea colesterolului.
Citeşte şi Profesorul Adrian Streinu Cercel: Ficatului îi trebuie o friptură, şi nu tutun
F.C.: Îi auzi pe unii afirmând „a făcut un preinfarct”, cum se caracterizează acesta?
D.B.: Medicina modernă nu agreează această noţiune de preinfarct, este vorba de angină pectorală, adică faza dureroasă a cardiopatiei ischemice. Cardiopatia ischemică, atât de răspândită, este un flux de sânge insuficient, o hrănire nemulţumitoare a muşchiului cardiac. La rândul ei, e o boală cronică ce trebuie tratată zilnic cu medicamentele prescrise de cardiolog sau medicul de familie. Hipertensiunea poate provoca accidente vascular-cerebrale care omoară sau lasă în urmă paralizaţi. Uneori, se ivesc accidente vascular-cerebrale tranzitorii, ameţeli, pierderi de echilibru, amorţeli ale membrelor, defecte de vorbire, dar ele trec peste câteva minute. Din păcate, sunt neglijate, ele sunt alarme că va urma un accident vascular cerebral masiv şi ireversibil.
Citeşte şi Prof. dr. Dorin Sarafoleanu: O răguşeală care nu dispare într-o lună e o alarmă
Hipertensiunea este o boală perfidă fiindcă simptomele ei nu sunt clare, sunt vagi, o senzaţie de pâclă în cap, de înfundare, o durere ciudată în ceafă, o presiune în urechi, care se înfundă. Hipertensivii nu dau importanţă acestor semne, oricum ei trebuie să se controleze cu propriul tensiometru şi să-l viziteze periodic pe medic. O altă precizare, legată de electrocardiogramă. Uneori, un pacient pleacă de la spital după ce la control electrocardiograma a ieşit bine şi în staţia de tramvai face un infarct.
Citeşte şi Ce spune dr. Adrian Streinu Cercel despre virusul gripei AH1N1 în România
A devenit neconcludentă electrocardiograma în vremea actuală? Profesor doctor Daniela Bartoş explică faptul că electrocardiograma nu e depăşită, desuetă, ea continuă să fie un test important pentru cardiologi. Dar o examinare a unui cardiac este complexă, în afara EKG se execută o ecografie la inimă, pacientul este testat în regim de efort, este inspectat la tensiune şi poartă o discuţie serioasă cu medicul. Acesta află de la pacient cum simte oboseala, cum urcă scările, cum este respiraţia etc.
Citeşte şi Azi e ziua ta, profesor dr. Dorin Sarafoleanu
Citește pe Antena3.ro
