Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce românii ajung în număr din ce în ce mai mic la facultate, străinii se înghesuie să-și facă studiile universitare în țara noastră, unde costurile sunt, în medie, de șapte ori mai mici decât la o universitate din vestul Europei. Cele mai bune instituții de învățământ superior din România au în acest moment câte 1.000 de studenți străini, iar numărul lor este în creștere continuă, în ultimii ani.
Legislația s-a schimbat acum doi ani, pentru a le permite universităților să primească mai mulți străini. Anton Hadăr, liderul sindicatului Alma Mater și profesor la Universitatea Politehnica din București, crede că învățământul românesc va fi din ce în ce mai apreciat peste hotare și va avea foarte mult de câștigat.
Diana Scarlat: Care este astăzi principala problemă a universităților, în privința nivelului de pregătire al studenților?
Anton Hadăr: Avem, într-adevăr, o problemă foarte gravă, pentru că din ce în ce mai puțini elevi termină studiile liceale și reușesc să ia examenul de bacalaureat. Oferta educațională este foarte vastă în învățământul superior și nu mai ajung în universitățile României, cum eram noi obișnuiți la Politehnică, cei mai buni dintre absolvenți. Dar pentru asta, noi ne-am pregătit: am introdus examenul de admitere, pentru a mai face o triere. Unii dintre ei, deși iau examenul de Bacalaureat, nu au cunoștințele de bază, la nivelul cerințelor noastre.
D.S. Sunt în pericol unele universități în acest moment, din cauza scăderii numărului de absolvenți?
Citește pe Antena3.ro
A.H. Avem temeri pentru viitorul foarte apropiat, deoarece la studiile liceale sunt tot mai puțini elevi care termină clasa a douăsprezecea, chiar și din punct de vedere demografic. Sunt promoții mult mai mici față de anii trecuți. În urmă cu 15 ani promoțiile aveau în jur de 350.000-400.000 de elevi și mai toți treceau de bacalaureat. Acum sunt 130.000, poate chiar mai puțini elevi de liceu, iar promovabilitatea este de circa 60%. În această situație, avem motive de a ne teme pentru viitorul nostru, în ceea ce privește pregătirea resursei umane înalt calificate. În ceea ce-i privește pe studenții care vin la Politehnică, nu sunt probleme. Aproape 90% reușesc să facă față cerințelor. E drept că nu toți termină facultatea în patru ani. Mai pierd un an sau doi, poate și din cauza faptului că unii dintre ei se și angajează în timpul facultății. E o armă cu două tăișuri.
D.S. Studenții pot beneficia de bursele din proiecte cu finanțare europeană?
A.H. Nu avem burse pentru studii de licență, ci doar pentru siusținerea și eficientizarea practicii. Bursele se dau doar pentru studiile doctorale. La Politehnică ne-am gândit să propunem pentru viitor proiecte care să sprijine evoluția în timpul studiilor universitare a unor tineri cu probleme. Pentru asta trebuie să se facă mai întâi o selecție riguroasă.
D.S. Studenții străini reușesc să rezolve problema locurilor rămase neocupate la facultățile din România?
A.H. La Politehnică avem aproape 1.000 de studenți străini. Vin foarte mulți în ultima perioadă din țările arabe. Din Irak sunt cei mai mulți. De asemenea, foarte mulți sunt din nordul Africii, din zona magrebiană, în special Tunisia și Algeria. Noi le oferim studii în limbi străine, astfel încât pot învăța în franceză, în engleză și în germană. Au și posibilitatea să învețe limba română, timp de un an.
D.S. Cât plătește un student străin în România?
A.H. Tarifele sunt foarte mici. Între 2.000 și 5.000 de euro pe an, în funcție de fiecare universitate. Doar la Medicină se depășește suma de 5.000 de euro anul, dar oricum prețurile sunt mult mai mici decât în alte țări europene. Cam de șapte ori mai mici, în medie. De aceea a crescut și atractivitatea. În plus, universitățile românești au dovedit că sunt în măsură să scoată pe piața muncii tineri cu o pregătire similară celor din țările Europei de vest, dar cu taxe mult mai scăzute. Pe lângă cei din țările arabe și din nordul Africii, care alcătuiesc majoritatea, avem studenți străini din Africa de Sud, Africa centrală sau Vietnam. La Politehnică sunt studenți din peste 35 de țări, iar la universitățile din România studeiază zeci de mii de tineri din toate țările lumii. Vin tot mai mult în România pentru că au condiții foarte bune. Ministerul Educației a dus o campanie de lungă durată pentru atragerea străinilor, la târguri internaționale, iar rezultgatele sunt vizibile. Sunt și contracte între statul român și statele care au mare încredere în educația din țara noastră, în special Irakul.
D.S. Ce specializări și ce universități sunt în topul preferințelor studenților străini?
A.H. Ingineria este una dintre cele mai căutate specializări. Sunt și foarte mulți studenți la Medicină. La Iași sunt peste 1.000, la fel și la Târgu Mureș. La Universitatea de Construcții Maritime din Constanța sunt foarte mulți care vin, pentru că este un domeniu în care noi, de mulți ani, avem rezultate foarte bune. De asemenea, la Petrol și Gaze Ploiești sunt foarte mulți studenți străini. Sunt programe de studiu care-i atrag foarte mult pe cei care doresc să le urmeze, pentru că sunt puține în lume concentrate pe acest domeniu.
Sperăm să avem mai mulți studenți străini în următorii ani. Încă nu sunt câți ne-am fi dorit noi.
Anton Hadăr, președinte Alma Mater
Ministerul Educaţiei a aprobat, în ultimii patru ani, 62.400 de locuri bugetate la licenţă pentru universităţile de stat pentru fiecare an universitar. Au fost scoase la concurs circa 280.000 de locuri, atât la buget, cât și cu taxă, la facultățile de stat și particulare, dar s-au ocupat aproximativ 200.000 în ultimii ani. În 2014 au rămas neocupate aproape 2.500 de locuri fără taxă, iar anul trecut, circa 1.500 de locuri, la universitățile de stat. Singura restricţie în stabilirea numărului maxim de locuri cu taxă este legată de capacitatea maximă admisă, pe care Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) o stabilește anual în urma unei evaluări. Locurile pentru studenții străini sunt stabilite de fiecare universitate în parte. Ministerul Educației a încurajat universitățile să dezvolte programe de studiu în limbi de circulație internațională, iar în 2014 s-a făcut o modificare legislativă, pentru a permite universităților să depășească procentul de 10% studenți străini.
