x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

(P) Pro soft Brașov: începuturile comerțului, într-o economie sălbatică

0
Autor: Diana Scarlat 07 Iun 2018 - 16:50

Omul de afaceri Constantin Procop, proprietarul companiei de distribuţie Pro Soft din Brașov, a reușit de la începutul activității sale ca întreprinzător să identifice nevoile pieței și să le acopere. Anul 1993 a reprezentat startul pentru compania Pro Soft, care a ajuns astăzi la un sfert de secol de activitate. Pornise, inițial, de la ideea nevoii de asociere, însă prima experiență i-a demonstrat că poate face lucrurile mai bine dacă renunță la asociați și ia decizii singur. Anul debutului companiei, cu toate lucrurile bune, dar și cu cele mai puțin bune, a fost unul al inspirației și al reușitei.

Într-o Românie bulversată de febra schimbării, cu multe domenii de activitate aproape neacoperite de piață și o legislație fiscală schimbătoare, Constantin Procop a identificat, în 1993, nevoi stringente, iar astfel a-nceput afacerea Pro Soft. „Era o mare criză alimentară. Comerțul alimentar de stat s-a prăbușit în trei ani, iar comerțul privat a fost foarte solicitat să facă față cererii foarte mari. Au fost mulți cei care au intrat, în perioada 1991-1992, în comerțul privat, au închiriat spații de la întreprinderile de stat, dar legislația nu i-a ajutat. Abia după opt ani s-a dat o Hotărâre de Guvern prin care chiriașii au putut cumpăra respectivele spații și din nou s-a creat haos. Dar atunci, la început, era o vreme când puteai să vinzi orice. Era și o glumă că poți să pui ceva într-o hârtie și prețul pe ea, că se vinde”, își amintește omul de afaceri. Erau și probleme, în acea perioadă, și pentru că oamenii nu aveau încredere în privați și nici în plata altfel decât cash. „Când spuneai SRL, era ca și cum intrai în biserică și vedeai un drac. Eu am intrat în această activitate de la meseria de contabil șef, la o întreprindere de stat, dar nu din domeniul alimentar. Nu era prima afacere. Am fost asociat cu doi foști colegi, timp de doi ani, pentru că eu am mers pe principiul că unde-i unul, nu-i putere, unde-s doi, puterea crește... după care mi-am dat seama că nu asocierea e importantă, ci calitatea celor care lucrează alături de tine. Cei doi n-au avut curaj să renunțe la locurile de muncă pe care le aveau la stat, nu se implicau și așteptau să fac eu tot. Am renunțat la asociere, m-am hotărât să fac singur o firmă și să angajez oameni. Am început cu 18 angajați, din care jumătate erau din familie. Am doi fii, care au lucrat de la început în firmă, am lucrat împreună cu soția, cumnații”, mai spune Constantin Procop.

 

Economie de piață sălbatică, la început de drum

Firmele private aveau avantajul intrării pe o piață cu multe lipsuri, dar economia sălbatică din acele vremuri necesita și foarte multe eforturi, pentru a face față unei situații de criză permanente. „Aproape în fiecare an, în jurul datei de 5-10 august, se declanșa o mare criză de ulei comestibil, pentru că fabricile nu aveau stocuri suficiente și, până se recolta floarea-soarelui, în septembrie, era o criză fantastică. Un prieten a mers în Olanda și a făcut un contract pentru 11 milioane de litri, a făcut etichete și aducea în fiecare zi între 10 și 30 de tiruri de ulei și vindea direct din mașină. Am vândut și eu, la Brașov. Era o criză continuă de ulei, de zahăr, de făină, de mălai, de biscuiți, de orice, pentru că producătorii nu avea informația din piață. Acum suntem așezați, avem contracte cu producătorii, știm cifrele la sfârșit de an. În acea vreme, nu conduceau tinerii. Cel mai tânăr în business eram eu, care aveam 43 de ani”, povestește omul de afaceri. Începutul privatizării a fost greu și din perspectiva forței de muncă. Nu erau formați specialiștii de care era nevoie în foarte multe domenii, iar cei care aveau afaceri erau nevoiți să-și asume foarte multe riscuri și să facă singuri, uneori, ceea ce ar fi trebuit să rezolve specialiștii, în special în contabilitate. „Și legea 31/1990, care a dus la debutul capitalului privat, avea nevoie de norme, care s-au publicat mult mai târziu. Aveam nevoie de avocați, care nici ei nu erau specializați, știau foarte puțin despre comerțul capitalist, despre acționariat. Totul s-a învățat din mers. În plus, inflația era foarte mare. Un leu de la revoluție a devenit 10.000 de lei, când s-a făcut denominarea, iar cursul valutar se schimba de trei ori pe zi. Dacă nu făceai actualizările, puteai să intri dimineață cu 10.000 de dolari, iar a doua zi, cu 9.900”, mai spune proprietarul companiei Pro Soft.

 

Piedici pentru dezvoltarea companiilor cu capital privat

Trecerea de la stat la privat a fost grea și din perspectiva spațiilor pe care doreau să le închirieze cei care porneau la drum, cu afaceri proprii. „Spații se puteau găsi, la stat, dar necesitau foarte multe amenajări. Noi am luat o magazie de piese de schimb, am reamenajat-o și am făcut-o să funcționeze. Până în 1993 nu existau spații private. Din punctul de vedere al legislației, singura facilitate fiscală care a existat era scutirea de impozit pe profit, un an dacă făceai comerț, doi ani pentru prestări de servicii, trei ani pentru comerț exterior și cinci ani pentru producție. Asta, în condițiile în care impozitul pe profit era foarte mare, la început 45%, apoi a coborât la 38%. Comunitatea europeană a și sugerat formarea capitalului privat într-o formă sălbatică”, explică proprietarul Pro Soft Brașov.

Am făcut numai comerț en-gros, cu alimente, băuturi, cafea, țigări și mâncare uscată. Se făceau foarte puține importuri la vremea respectivă, pentru că erau în formare importatorii. Comerțul modern nu a existat în România până în 1999. Procop Constantin, administrator Pro Soft Brașov

 

Criza economică a adus creșterea afacerii

Cu o vastă experiență și foarte multe cunoștințe de contabilitate, după ce a câștigat lupta din anii 90, cu economia de piață în formare, Constantin Procop a reușit să-și scoată compania din perioada de criză economică de trei ori mai puternică. „Noi am intrat în criza din 2009 cu 85 de angajați și am ieșit cu 210. S-a făcut o cernere a operatorilor comerciali, mulți intrând în faliment, pentru că a apărut dobânda uriașă, de la 6-8%, la 26%, iar cei care aveau împrumutate sume mari de bani au avut de plătit dobânzi foarte mari. Astfel au intrat în faliment. Dintre toți operatorii, am fost singurul cu studii superioare economice, iar marele avantaj a fost că am lucrat în IT, din 1974, până la revoluție. M-a avantajat foarte mult IT -ul”, explică patronul companiei Pro Soft.

Legislația se schimbă mai des decât în 1993

La începutul anilor ‘90, criza de economiști a cernut firmele câștigătoare ale pieței în formare de cele care au înregistrat pierderi. Cei care au rezistat atunci pot rezista și acum, când schimbările legislative creează nesiguranță. „Atunci se făceau zilnic circa 800 de firme, dar nu erau economiști. Se schimbau des legile și atunci, dar nu mai des decât acum. Astăzi nimeni nu mai știe la ce să se aștepte. Nu mai există predictibilitate. Nu știm nimic, așteptăm să vedem ce se mai întâmplă. Acum ne trebuie doi juriști buni în loc de un economist bun. Trebuie să interpreteze, să vadă dacă au apărut norme de aplicare, să vadă dacă s-au validat în Senat hotărârile de guvern. Avem aproape 30 de ani de capitalism și ne comportăm ca-n junglă. Cine vine la conducere desființează ce au făcut cei care au condus înaintea lor. Fiecare vine și pune altceva în loc”, spune omul de afaceri.

Citeşte mai multe despre:   Pro soft Brașov

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 




Afisari: 942
Serviciul de email marketing furnizat de