Elena Lasconi a devenit președinta partidului și, ulterior, candidata pentru prezidențiale, după ce liderii USR au fost destituiți, considerându-se că pierderile au fost cauzate de managementul lor defectuos. În realitate, atât sondajele de opinie, cât și rezultatele alegerilor, de la înființarea USR până astăzi, arată că procentul real pe care îl are formațiunea politică este constant, între 8% și 12,5%, în funcție de context, nu în funcție de lider. Din cauza „decapitării” partidului, USR a ajuns azi în situația de a nu mai avea idei pentru viitorul candidat la alegerile prezidențiale. Unii membri l-au propus chiar pe Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, în încercarea de a „rupe” voturi de la „suveraniști”.
Elena Lasconi, candidata USR la prezidențiale, pare să nu mai fie preferata majorității membrilor partidului, dar nici înlocuitor nu s-a găsit, până acum. În grupurile de discuții ale membrilor USR se dezbat mai multe variante, iar recent au apărut și nume din afara formațiunii politice care ar putea aduce un scor electoral mai bun decât Lasconi, în actualul context în care „suveranismul” arată că a luat amploare.
Unul dintre aceste nume e chiar al fostului purtător de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, perceput acum ca un intelectual cu viziuni „sănătoase” din perspectiva progresiștilor. O astfel propunere a existat pe un grup închis al membrilor USR Sector 2, deși cei mai mulți membri au considerat că ar fi absurd și România ar fi transformată în „ayatolah” - așa cred unii membri ai partidului, deși Bănescu nu e nici preot, nici nu are vreo legătură cu islamul.
L-am întrebat pe fostul purtător de cuvânt al BOR dacă ar accepta să fie candidatul USR la prezidențiale, dar a declarat că nu își dorește să intre în politică. „Răspunsul meu este subînțeles: nu mă implic în nicio formulă politică, ci doar intelectuală și civică, ca «spectator angajat» în dezbaterea de idei și posibile soluții menite să păstreze România pe calea firească, europeană, care include, nu exclude, identitatea noastră națională, așa cum include și identitatea lingvistică, culturală și religioasă a tuturor țărilor din Europa. Opusul actual și distructiv la menținerea naturală a României pe calea europeană, promovat cu maximă toxicitate de populiștii «suveraniști» fără cauză, adică aflați manipulator în treabă, îl reprezintă imaginea unui potențial dezastru la care se poate ajunge prin manipularea din exterior/interior a alegerilor prezidențiale, trădare națională, afiliere la conceptul totalitar de «lume rusă» care nu are în el nimic autentic creștin, «lume» radical opusă lumii democratice europene care protejează credința și drepturile omului de sorginte creștină, cinică minciună populistă vidă de orice soluție reală la vreo problemă socială și crasă ignoranță populară cultivată lingușitor de «suveraniștii» paradoxal anti-naționali”, a explicat Vasile Bănescu, pentru Jurnalul. Acesta urmează să devină membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).
Toate încercările au eșuat
Ideea unei astfel de propuneri din partea unor membri USR a venit după ce în strategia de campanie electorală a Elenei Lasconi au apărut elemente care ar fi putut să atragă o parte din electoratul „suveranist” - crucifixul etalat ostentativ, semnul crucii, făcut de candidată la fiecare ieșire în public, ba chiar invocarea unor lideri ai mișcării anticomuniste - Elisabeta Rizea, eroina care nici după ce a fost torturată de comuniști nu a divulgat locul în care puteau fi găsiți partizanii ascunși în munți (unii dintre ei fiind chiar legionari). Prin aceste declarații, USR a-ncercat să „rupă” un segment de electorat din rândul „indecișilor”, dar și unul de la „suveraniști”, dar scorul din turul al doilea de la prezidențiale tindea să fie tot dezastruos.
Un sondaj realizat de SOCIOPOL, la comanda postului România TV, arăta că în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu avea șanse să obțină 63% din totalul voturilor, în timp ce Elena Lasconi ar fi obținut doar 37%. În același timp, USR a reușit să obțină, la alegerile parlamentare de anul acesta doar 12,2% din totalul voturilor exprimate, ajungând al patrulea partid ca mărime din Parlament, depășit cu mult de „suveraniștii” de la AUR, care au ajuns pe locul al doilea, cu 18,3%, cu doar 4 procente sub PSD.
Lasconi s-a decredibilizat prin preluarea discursului „suveranist”
Scorul USR de la parlamentare ar putea fi considerat rușinos, iar după principiul tragerii la răspundere a liderilor, Lasconi ar fi vinovată, deși la prezidențiale a reușit să ajungă în turul al doilea, câștigând detașat în fața celorlalți 11 candidați rămași în cursă. De fapt, ambele rezultate sunt mult mai bune decât cele de la alegerile europarlamentare din 9 iunie, când USR cu PMP și Forța Dreptei au reușit să obțină împreună doar 8,7% din totalul voturilor.
Exact acest scor dezastruos și aplicarea principiului „decapitării” leadershipului au adus USR în situația de a o alege pe Elena Lasconi președinta partidului, pe 26 iunie, anul acesta, ea fiind câștigătoarea unui nou mandat de primar, la Câmpulung Muscel. După întreruperea de către CCR a votului din cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi a făcut atât de multe greșeli, încât a reușit să se decredibilizeze în numai 24 de ore, mai ales după ce a declarat că asistăm la o lovitură de stat și i-a trimis o scrisoare lui Donald Trump, cerându-i să intervină pentru reluarea votului din România. În felul acesta, Elena Lasconi s-a poziționat, practic, de aceeași parte cu adversarul ei, Călin Georgescu.
Strategia ar putea fi bună dacă e doar o continuare a celei din campania electorală, când a preluat imagini și simboluri de la „suveraniști”, în speranța că va „rupe” din electoratul lor, însă acum e acuzată de colegii de partid și de votanții USR pentru gesturile inacceptabile pe care le-a făcut și e posibil să fie eliminată. Dacă renunță la Elena Lasconi, USR nu mai are un candidat cu aceleași șanse de a ajunge în turul al doilea la următoarele alegeri prezidențiale care se reiau de la zero, în urma deciziei Curții Constituționale.
Și-au calculat greșit șansele
Problema USR este că aplică strategii valabile pentru partidele mari, deși „nișa” progresistă este foarte slab reprezentată și nu se poate considera că scorul electoral poate depăși numărul total de votanți cu idei progresiste. La fel se aplică eronat și statistica din sondajele electorale, pentru că din totalul populației României nu se poate stabili cu exactitate un procent progresist, fiind o concentrare mai mare a persoanelor cu aceste idei în orașele mari și aproape deloc în urbanul mic și în rural.
În plus, situația de la Câmpulung Muscel nu poate fi luată drept etalon, în analiza șanselor unui candidat care a câștigat acolo Primăria de două ori, pentru că votanții Elenei Lasconi nu sunt și votanți USR sau persoane cu idei progresiste. În vară, Lasconi a fost aleasă pentru al doilea mandat de primar la Câmpulung, obținând atunci 9.203 voturi (69,58%), dar la alegerile parlamentare, USR a fost pe locul al doilea, după PSD, cu 24% din voturi.
Liderii, câștigători doar pe plan local
USR a intrat pentru prima oară în Parlament după alegerile din decembrie 2016, cu un scor de aproape 9%, apoi a crescut, dar nu a depășit niciodată 12,5%, în mod real. Doar în București USR a ajuns la 25% la alegerile parlamentare, iar Nicușor Dan, provenit din această formațiune politică și susținut de partid, a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei cu 45%. USR a mai obținut rezultate bune la Timișoara, unde Dominic Fritz a câștigat alegerile cu aproape 50% din totalul voturilor exprimate. În alte orașe mari și județele din care fac parte, precum Brașov sau Constanța, USR a pierdut, anul acesta.
În plus, toate încercările USR de a se „reinventa”, prin noi formațiuni cu aceeași ideologie, cum ar fi PLUS sau REPER, sau de a face alianțe precum cea de la europarlamentare au arătat că nu duc spre un scor mai mare, ci către pierderea unor procente importante.
Chiar dacă provine din USR și a fost susținut de partid, Nicușor Dan nu ar putea fi candidatul formațiunii politice, ci doar independent. Cealaltă opțiune, dacă se va alege în funcție de rezultatele obținute la alegerile locale, ar fi Dominic Fritz, dar nu are cetățenie română și nici electorat în afara Timișoarei. Astfel, prin eliminarea Elenei Lasconi, USR pierde orice șansă de a mai conta la alegerile prezidențiale, neavând un candidat capabil să ajungă din nou în turul al doilea.