Valoarea facturilor pe care UE trebuie să le onoreze pentru a asigura tranziția verde se ridică la peste 1.300 de miliarde de euro (1,3 trilioane de euro) în fiecare an până în 2030. După acest an, facturile anuale vor crește la peste 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Calculele apar într-o analiză realizată de Bruegel, un think tank de mediu și energie cu sediul la Bruxelles.
„Costul finanțării investițiilor va fi semnificativ pentru companiile cu probleme de cash-flow, iar finanțele publice vor trebui să intervină cu instrumente de reducere a riscurilor pentru a sprijini investițiile private”, potrivit analizei Bruegel. Pentru aceasta, Uniunea Europeană va trebuie să crească subvențiile acordate pe toate palierele care presupun tranziția energetică pentru a motiva investitorii privați să se implice în finanțarea proiectelor care duc la reducerea emisiilor. Cele mai mari subvenții pentru reducerea emisiilor poluante ar trebui acordate până în 2050 transporturilor „Aceasta este o sarcină foarte dificilă în contextul actual, în care tehnologiile verzi au o cerere foarte redusă, în ciuda programelor ample guvernamentale sub formă de subvenții”, se precizează în proiect.
Calculele Comisiei Europene sunt eronate
Estimările principale ale Comisiei Europene privind nevoia de investiții ecologice sunt eronate. Costul investițiilor este supraevaluat în unele cazuri, în altele - subevaluat, fiind omise investiții importante legate de climă. Astfel, nu sunt luate în calcul costurile de producție pentru realizarea tranziției, și care ar putea fi, de asemenea, foarte mari. După cum notează Bruegel, dezvoltarea capacităților de producție locale conform politicii care prevede ca 40% din necesarul tehnologic să fie realizat în interiorul UE ar necesita investiții suplimentare de 100 de miliarde de euro anual până în 2030. Chiar dacă aceste investiții ar fi reevaluate, cifrele vor rămâne supuse unei incertitudini semnificative, potrivit analizei citate.
„O cerință foarte importantă în perioada 2025 - 2030 va fi abordarea implicațiilor complexe ale locuirii și decarbonizarea transporturilor, domenii în care reducerile de emisii au fost până în prezent relativ mici. Pentru evitarea reacțiilor politice negative trebuie oferite stimulente financiare gospodăriilor pentru a adopta tehnologiile verzi mult mai costisitoare”.
Raportul Bruegel.
Revenirea președintelui Trump agravează și mai mult problema
Revenirea președintelui Trump va duce la exacerbarea competitivității și a provocărilor de securitate economică. Dezmembrarea politicilor americane privind clima și mediul va alimenta narațiunea partidelor naționaliste populiste din Europa, în timp ce se vor înrăutăți dificultățile privind decarbonizarea, competitivitatea și securitatea Europei. Trump va urmări să facă SUA nu doar „independente din punct de vedere energetic”, ci și „dominante din punct de vedere energetic”. El s-a angajat să reducă la jumătate prețurile gazelor naturale și energiei electrice într-un an, în mare parte prin creșterea producției de gaze naturale. Dacă se întâmplă acest lucru, s-ar extinde diferența dintre prețurile energiei dintre UE și SUA, subminând și mai mult competitivitatea industrială a UE. Deoarece este probabil să fie necesare mai multe cheltuieli publice în sectorul apărării, mai puține resurse publice ar putea fi disponibile pentru tranziția ecologică, se precizează în raport. În ciuda cheltuielilor imense și a scăderii evidente a competitivității UE, raportul susține totuși că este nevoie să fie continuată politica Green Deal.
Menținerea competitivității industriei europene costă 7,6 trilioane de euro
Pentru a menține competitivitatea industriei europene și a se asigura că tehnologiile verzi pentru transportul ecologic sunt produse pe continent, UE are nevoie de investiții de 39 de miliarde de euro pe an din fonduri publice până în 2030. Aceasta este o mică parte din investițiile necesare, având în vedere că până în 2040 atingerea obiectivului necesită fonduri publice și private în valoare de 7.600 de miliarde de euro. Acesta este scenariul care reiese dintr-un studiu recent realizat de Asociația Transport & Environment (T&E), principala organizație europeană independentă care militează pentru decarbonizarea transporturilor. Studiul susține că este nevoie să fie reduse cheltuielile pentru infrastructura tradițională - cum ar fi extinderea drumurilor și aeroporturilor - în favoarea cheltuielilor mai mari pentru infrastructura energetică, cum ar fi rețelele electrice și punctele de încărcare, fundamentale pentru decarbonizarea transportului rutier. Calculele arată că ar fi nevoie de 7.600 miliarde de euro, fonduri publice și private, până în 2040 pentru a produce tehnologiile verzi „Made in Europe”, ceea ce ar însemna asigurarea unor investiții de 507 miliarde de euro pe an.