x close

Măcel piscicol la Ianca

0
Autor: Veronica Micu Corina Andriuta 19 Apr 2007 - 00:00
Măcel piscicol la Ianca




La o aruncătură de băţ de malul bulgăresc, în zona Ianca – Gura Padinii, nepăsarea autorităţilor a dus la "măcelărirea" a zeci de tone de peşte.

Tonele de amoniac sau clor deversate în apele Dunării nu sunt singura cauză a decimării faunei. La o aruncătură de băţ de malul bulgăresc, în zona Ianca – Gura Padinii, pe canalele de desecare a Dunării, cea mai semnificativă cauză a dispariţiei fondului piscicol este nepăsarea autorităţilor, care, controlat, au "măcelărit" zeci de tone de peşte.

Mii de peşti zac morţi de o parte şi de alta a canalelor de desecare, aflate în zona localităţii Ianca, judeţul Olt. Iar alte zeci de tone de peşte vor muri din cauza lipsei de oxigen din apa rămasă, încă, în canalul principal de desecare, lung de 10 km. În plină perioadă de prohibiţie, autorităţile plimbă pisica – răspunderea – de la o autoritate la alta. Nimeni nu este vinovat. În afara... peştilor, care au ajuns fără voia lor în canalele nimănui.

LUNCA POTELU. Până în anii ’60, în Lunca Potelu, din Ianca, apele au fost stăpânul ţinutului. Apoi, într-o acţiune a regimului "Ceauşescu", de redare a unor terenuri agriculturii, aici a apărut cea mai mare staţiune de cercetare pomicolă din România. Aşa au rămas lucrurile până în martie 2006. Atunci, când cerul s-a spart, s-a luat decizia inundării controlate a întregii Lunci. A apărut un lac imens, Dunărea revenise acasă, pe o suprafaţă de 15 km pătraţi. Pomii "s-au dus dracului", aşa cum ne spun ciobanii din zonă, construcţiile aşijderea, iar peştii au devenit stăpânii unui areal imens. 600 de milioane de metri cubi de apă formau cel mai mare luciu din zonă. De câteva săptămâni, apele s-au retras. Clădirile au văzut din nou lumina zilei, pomii au rămas ca triste amintiri selenare ale unei epoci apuse brusc. Aparent, în zonă, proprietar este IAS-ul. Care, la rândul lui, a pierdut terenul în favoarea ADS. Care ADS a uitat de existenţa lui după inundaţii şi după ce asigurările au achitat daunele. Acum, livezile de meri, pruni, cireşi, caişi ori alte soiuri sunt lemn de foc pentru cine vrea şi are chef să taie din fosta ogradă! Totul pe gratis, evident.

MOR CU ZILE. Un canal lung de 10 km şi lat de 10 metri brăzdează suprafaţa dintre Ianca şi Gura Padinii. Din el se ramifică sute de canale secundare. Lungi şi ele de câteva sute de metri şi late de 4-6 metri. În ele, după ce ANIF-ul a golit apa deversată din Dunăre, a rămas peşte. Sute de tone de peşte. "Aici s-a scos peşte la greu. Dădeam cu undiţa şi prindeam peşte şi cu gumă de mestecat ca momeală. Câte 40-50 kg pe zi. La undiţă, şi nu e vrăjeală pescărească. Veneau oameni din Craiova, Bucureşti, Sibiu, Vâlcea să prindă aici. De peste tot. Era raiul pescarilor", rememorează momentele de glorie "cârligească" unul din oamenii din zonă. Acum, apa s-a retras. Peştele, mare ori mic, a murit. Cu zile. Roiuri de muşte şi ţânţari creează un fond acustic infernal, iar nasul îţi pică de la locul lui din cauza mirosului. Zeci de tone de peşte "împodobesc" peisajul. Doar în canalul principal mai e apă. Cam de un metru înălţime.

Prohibiţia s-a pus şi ea. Taman acu’. Iar pescari au rămas doar porcii sătenilor care se înfruptă cum vor din baltă. Peştii colcăie în apa murdară, joasă şi fiartă de la soare, într-un dans grotesc. şi nimeni nu îi vrea. Acolo, peste câteva zile vor rămâne doar nămol şi resturi de peşte. Sute de tone de peşte! Al nimănui. "Al Dunării care s-a revărsat", aşa cum ne spune impasibil inginerul Dan ştefan, inspector zonal din partea ANIF.

STUPID. În loc să comercializeze peştele sau să repopuleze bălţile, Ministerul Agriculturii a decretat prohibiţia

CINE RĂSPUNDE? "Peştele nu ne interesează. Noi avem în grijă doar canalele principale. Cele secundare aparţin proprietarilor de teren, care nu se mai ştie cine sunt. De peşte habar nu am cine se ocupă. Eu am primit ordin de la domnul Ioan Nastea, de la Bucureşti, să scot apa de pe teren. Peşte... ce treabă am eu cu el?", spune Dan ştefan. Nici pescarii nu au cum să valorifice fondul piscicol din canal. Fiind prohibiţie, riscă să fie prinşi de Poliţia de Frontieră şi de grăniceri şi să se aleagă cu dosare penale. şi, totuşi, cine răspunde de fondul piscicol din zonă? Directorul AJVPS Dolj, Teodor Nuţă, una dintre instituţiile acuzate că ar fi responsabile de dezastrul din Luncă, arată cu degetul Ministerul Agriculturii: "Să-i întrebaţi pe domnii care gestionează acest dezastru. De aici şi de la Gighera-Bistreţ. Cei de la minister lasă să moară aceşti peşti. Toată şmecheria este Ordinul de prohibiţie nr. 237/23.03.07, emis de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, fără să se ţină cont de situaţia existentă. Agenţiile astea nu au specialişti, sunt înfiinţate pe criterii politice". Garda de Mediu, prin comisarul Florin Homorean, dă verdictul: "Inevitabil peştii vor muri. Pentru că balta nu mai comunică cu Dunărea, iar apă nu va pompa nimeni în ea. Nu s-a mai întâlnit nicăieri această situaţie. Este unică. Mai grav este că peştii de acolo pot afecta sănătatea populaţiei".

INTERESE. O soluţie ar fi fost ca peştele să fie luat de investitori şi dus pentru repopularea altor bălţi. Dar nici aşa nu merge. În urmă cu o lună, Marian Malageanu, administratorul Dunării de la Gura Oltului până la Gura Jiului, a vrut să ia peşte de acolo. Însă nu i s-a dat voie. Voia să repopuleze Oltul. Viceprimarul localităţii Ianca, Liviu Domozină, are şi el o variantă: "Domnilor, eu vă spun că aici a fost vorba doar de interese locale, şi nu numai, de tip imobiliar. Am auzit şi eu că Adrian Năstase ar avea interese în zonă, ba că senatorul Bobeş de la PD se intersectează cu treburi legate de Luncă, multe... Problema e alta. Aici nimeni nu a gândit pe termen lung. Dunărea a distrus suprafaţa agricolă, dar şi pomii din livezile din luncă. Deci terenul este mort. Aici, trebuiau ei să lase apa. Să dezvoltăm agroturismul în zonă. Nu mai murea nici peştele, făceam şi bani cu care dezvoltam localitatea. Era altceva. Da, ce, sunt eu şef peste România?".
Citeşte mai multe despre:   special,   peste,   zonă,   ianca,   pe,   zon

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1575


Mai multe titluri din categorie

Locotenent la 103 ani. Un erou al celui de-al doilea razboi mondial a fost sarbatorit recent

Locotenent la 103 ani. Un erou al celui de-al doilea razboi mondial a fost sarbatorit recent
Galerie Foto Cand s-a nascut el, statul roman era format din tinuturile unite Moldova si Tara romaneasca. Avea cinci ani la Marea Unire de la 1918. Copil fiind, a trait ororile celui dintai razboi mondial. In al doilea, a luptat cu...

Dorin Cocoş, în Operațiunea „băgarea neamurilor la înaintare”

Dorin Cocoş, în Operațiunea „băgarea neamurilor la înaintare”
Galerie Foto Afaceristul Dorin Cocoş s-a folosit de aproape toate rudele sale, directe sau prin alianţă, pentru a da tunurile de zeci de milioane de euro în perioada în care fosta sa soţie, Elena Udrea, ocupa a doua poziţie,...

Mihaela Bîtu: Există multă lichiditate acum în sistemul bancar

Mihaela Bîtu: Există multă lichiditate acum în sistemul bancar
Multă lume spune că băncile nu vor să dea credite. „Ba vor, au nevoie acută să acorde împrumuturi şi să crească volumele de active, ca să poată să compenseze scăderea veniturilor din dobânzi”, spune...

Antrenorul de genii: De ce școala este o pușcărie

Antrenorul de genii: De ce școala este o pușcărie
Galerie Foto Copilul este unul dintre lucrătorii cei mai chinuiţi de pe planetă, pentru că nu mai are timp liber. Dacă şcoala nu este umană, după vârsta de 10 ani se blochează creşterea inteligenţei, după 12 ani...

Afacere de milioane de euro cu păcănele şmecherite

Afacere de milioane de euro cu păcănele şmecherite
Galerie Foto Piaţa jocurilor slot-machine, a păcănelelor - cum sunt numite minunatele aparate mâncătoare de bani şi furnizoare, câteodată, de averi care ţin cât spuma la bere -, era evaluată, în anul 2012, la 400-500 de...

Ce afaceri dansante face colaboratorul lui Traian Băsescu

Ce afaceri dansante face colaboratorul lui Traian Băsescu
Galerie Foto Unul dintre pionii regimului lui Traian Băsescu, Stelică (Barna) Constantin, fost şef al Gărzii Financiare Bucureşti, în vremea în care ANAF era condusă de Sorin Blejnar, a intrat în afaceri. Mai exact, a...

Cât de greu se lasă preoții când aud de o nuntă gay

Cât de greu se lasă preoții când aud de o nuntă gay
Doi bărbaţi ce se ţin de mână în România, în 2016, încă sunt priviţi cu ură sau dispreţ de mulţi conaţionali. Când vine vorba însă de un parteneriat civil între persoane de acelaşi sex, adică o...

Horia Simu, rețeta jafului dublu: companii de stat cumpărate cu bani luați ilegal tot de la stat

Horia Simu, rețeta jafului dublu: companii de stat cumpărate cu bani luați ilegal tot de la stat
Galerie Foto După ce a încasat ilegal acțiuni în valoare de 70 de milioane de euro de la ANRP, prin supraevaluarea terenului preluat, prin drepturi litigioase, din faţa sediului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,...

Viaţa la Google, văzută prin ochii inginerilor români

Viaţa la Google, văzută prin ochii inginerilor români
Galerie Foto Munca la cea mai valoroasă companie din lume, Google, nu este una tipică de multinaţională, deşi te-ai aştepta să fie o babilonie excesivă având în vedere că acolo ajung să lucreze oameni din toate colţurile...

Aura Răducu: Actualele fonduri europene pot fi cheltuite până în 2023

Aura Răducu: Actualele fonduri europene pot fi cheltuite până în 2023
Noile proiecte care vor fi finanţate din fonduri europene din alocarea financiară 2014-2020 mai au de aşteptat până la finalizarea sistemului electronic de introducere a datelor. Ministerul de resort a promis...

Gașca samsarilor și-a pus om la Drumuri

Gașca samsarilor și-a pus om la Drumuri
Galerie Foto Alegerea premierului Cioloș și a ministrului Transporturilor, Dan Costescu, pentru șefia CNADNR este una extrem de suspectă. „Tehnocratul” Cătălin Homor, fost director al Metrorex, este direct responsabil...

Romanul care a descoperit aurul de la Rosia Montana. Cercetarile sale, recompensate cu Nobel; a lucrat la CERN si cu colaboratorul lui Einstein

Romanul care a descoperit aurul de la Rosia Montana. Cercetarile sale, recompensate cu Nobel; a lucrat la CERN si cu colaboratorul lui Einstein
Alexandru Mihu este fizicianul român care a descoperit prin metode ştiinţifice cu decenii în urmă rezervele de aur de la Roşia Montană.   IT: Cum s-a vrut să se descopere aurul de la Roşia Montana ...