x close

Măcel piscicol la Ianca

0
Autor: Veronica Micu Corina Andriuta 19 Apr 2007 - 00:00
Măcel piscicol la Ianca


La o aruncătură de băţ de malul bulgăresc, în zona Ianca – Gura Padinii, nepăsarea autorităţilor a dus la "măcelărirea" a zeci de tone de peşte.

Tonele de amoniac sau clor deversate în apele Dunării nu sunt singura cauză a decimării faunei. La o aruncătură de băţ de malul bulgăresc, în zona Ianca – Gura Padinii, pe canalele de desecare a Dunării, cea mai semnificativă cauză a dispariţiei fondului piscicol este nepăsarea autorităţilor, care, controlat, au "măcelărit" zeci de tone de peşte.

Mii de peşti zac morţi de o parte şi de alta a canalelor de desecare, aflate în zona localităţii Ianca, judeţul Olt. Iar alte zeci de tone de peşte vor muri din cauza lipsei de oxigen din apa rămasă, încă, în canalul principal de desecare, lung de 10 km. În plină perioadă de prohibiţie, autorităţile plimbă pisica – răspunderea – de la o autoritate la alta. Nimeni nu este vinovat. În afara... peştilor, care au ajuns fără voia lor în canalele nimănui.

LUNCA POTELU. Până în anii ’60, în Lunca Potelu, din Ianca, apele au fost stăpânul ţinutului. Apoi, într-o acţiune a regimului "Ceauşescu", de redare a unor terenuri agriculturii, aici a apărut cea mai mare staţiune de cercetare pomicolă din România. Aşa au rămas lucrurile până în martie 2006. Atunci, când cerul s-a spart, s-a luat decizia inundării controlate a întregii Lunci. A apărut un lac imens, Dunărea revenise acasă, pe o suprafaţă de 15 km pătraţi. Pomii "s-au dus dracului", aşa cum ne spun ciobanii din zonă, construcţiile aşijderea, iar peştii au devenit stăpânii unui areal imens. 600 de milioane de metri cubi de apă formau cel mai mare luciu din zonă. De câteva săptămâni, apele s-au retras. Clădirile au văzut din nou lumina zilei, pomii au rămas ca triste amintiri selenare ale unei epoci apuse brusc. Aparent, în zonă, proprietar este IAS-ul. Care, la rândul lui, a pierdut terenul în favoarea ADS. Care ADS a uitat de existenţa lui după inundaţii şi după ce asigurările au achitat daunele. Acum, livezile de meri, pruni, cireşi, caişi ori alte soiuri sunt lemn de foc pentru cine vrea şi are chef să taie din fosta ogradă! Totul pe gratis, evident.

MOR CU ZILE. Un canal lung de 10 km şi lat de 10 metri brăzdează suprafaţa dintre Ianca şi Gura Padinii. Din el se ramifică sute de canale secundare. Lungi şi ele de câteva sute de metri şi late de 4-6 metri. În ele, după ce ANIF-ul a golit apa deversată din Dunăre, a rămas peşte. Sute de tone de peşte. "Aici s-a scos peşte la greu. Dădeam cu undiţa şi prindeam peşte şi cu gumă de mestecat ca momeală. Câte 40-50 kg pe zi. La undiţă, şi nu e vrăjeală pescărească. Veneau oameni din Craiova, Bucureşti, Sibiu, Vâlcea să prindă aici. De peste tot. Era raiul pescarilor", rememorează momentele de glorie "cârligească" unul din oamenii din zonă. Acum, apa s-a retras. Peştele, mare ori mic, a murit. Cu zile. Roiuri de muşte şi ţânţari creează un fond acustic infernal, iar nasul îţi pică de la locul lui din cauza mirosului. Zeci de tone de peşte "împodobesc" peisajul. Doar în canalul principal mai e apă. Cam de un metru înălţime.

Prohibiţia s-a pus şi ea. Taman acu’. Iar pescari au rămas doar porcii sătenilor care se înfruptă cum vor din baltă. Peştii colcăie în apa murdară, joasă şi fiartă de la soare, într-un dans grotesc. şi nimeni nu îi vrea. Acolo, peste câteva zile vor rămâne doar nămol şi resturi de peşte. Sute de tone de peşte! Al nimănui. "Al Dunării care s-a revărsat", aşa cum ne spune impasibil inginerul Dan ştefan, inspector zonal din partea ANIF.

STUPID. În loc să comercializeze peştele sau să repopuleze bălţile, Ministerul Agriculturii a decretat prohibiţia

CINE RĂSPUNDE? "Peştele nu ne interesează. Noi avem în grijă doar canalele principale. Cele secundare aparţin proprietarilor de teren, care nu se mai ştie cine sunt. De peşte habar nu am cine se ocupă. Eu am primit ordin de la domnul Ioan Nastea, de la Bucureşti, să scot apa de pe teren. Peşte... ce treabă am eu cu el?", spune Dan ştefan. Nici pescarii nu au cum să valorifice fondul piscicol din canal. Fiind prohibiţie, riscă să fie prinşi de Poliţia de Frontieră şi de grăniceri şi să se aleagă cu dosare penale. şi, totuşi, cine răspunde de fondul piscicol din zonă? Directorul AJVPS Dolj, Teodor Nuţă, una dintre instituţiile acuzate că ar fi responsabile de dezastrul din Luncă, arată cu degetul Ministerul Agriculturii: "Să-i întrebaţi pe domnii care gestionează acest dezastru. De aici şi de la Gighera-Bistreţ. Cei de la minister lasă să moară aceşti peşti. Toată şmecheria este Ordinul de prohibiţie nr. 237/23.03.07, emis de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, fără să se ţină cont de situaţia existentă. Agenţiile astea nu au specialişti, sunt înfiinţate pe criterii politice". Garda de Mediu, prin comisarul Florin Homorean, dă verdictul: "Inevitabil peştii vor muri. Pentru că balta nu mai comunică cu Dunărea, iar apă nu va pompa nimeni în ea. Nu s-a mai întâlnit nicăieri această situaţie. Este unică. Mai grav este că peştii de acolo pot afecta sănătatea populaţiei".

INTERESE. O soluţie ar fi fost ca peştele să fie luat de investitori şi dus pentru repopularea altor bălţi. Dar nici aşa nu merge. În urmă cu o lună, Marian Malageanu, administratorul Dunării de la Gura Oltului până la Gura Jiului, a vrut să ia peşte de acolo. Însă nu i s-a dat voie. Voia să repopuleze Oltul. Viceprimarul localităţii Ianca, Liviu Domozină, are şi el o variantă: "Domnilor, eu vă spun că aici a fost vorba doar de interese locale, şi nu numai, de tip imobiliar. Am auzit şi eu că Adrian Năstase ar avea interese în zonă, ba că senatorul Bobeş de la PD se intersectează cu treburi legate de Luncă, multe... Problema e alta. Aici nimeni nu a gândit pe termen lung. Dunărea a distrus suprafaţa agricolă, dar şi pomii din livezile din luncă. Deci terenul este mort. Aici, trebuiau ei să lase apa. Să dezvoltăm agroturismul în zonă. Nu mai murea nici peştele, făceam şi bani cu care dezvoltam localitatea. Era altceva. Da, ce, sunt eu şef peste România?".
Citeşte mai multe despre:   special,   peste,   zonă,   ianca,   pe,   zon

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1940


Mai multe titluri din categorie

Operațiunea „Cardul de Sănătate 2”: alte 45 milioane de euro de la Sănătate

Operațiunea „Cardul de Sănătate 2”: alte 45 milioane de euro de la Sănătate
Galerie Foto După ce, în urmă cu patru ani, statul român  a cheltuit peste 50 de milioane de euro pentru imprimarea şi furnizarea cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate, anul acesta, Ministerul...

Profesor doctor Dumitru Matei: “Laptele de mamă îşi modifică grăsimile dacă sugarul s-a săturat”

Profesor doctor Dumitru Matei: “Laptele de mamă îşi modifică grăsimile dacă sugarul s-a săturat”
Galerie Foto Un frumos proverb românesc foloseşte o metaforă pentru cel mai bun loc pentru om, zice “bine ca la sânul mamei”. Este ceva de nereprodus chiar în cele mai perfecţionate laboratoare,...

Două miliarde de lei - câștigul statului din jocurile de noroc

Două miliarde de lei - câștigul statului din jocurile de noroc
Galerie Foto Piața jocurilor de noroc este unul dintre domeniile cele mai dinamice, iar industria nu are o imagine transparentă, ci, mai degrabă, una de mister, bazată pe extreme - câștiguri fabuloase, dar și pierderi...

Buget uriaș, dat pe mâna unui funcționar care n-a putut justifica averea de două milioane euro

Buget uriaș, dat pe mâna unui funcționar care n-a putut justifica averea de două milioane euro
Galerie Foto O săptămână a rezistat fostul director general al CFR Călători SA, Alexandru Noapteş, în funcţia de director adjunct al Administraţiei Domeniului Public Sector 1. Numit, pe şest, în această...

Bibiana și Diana Stanciulov, luptătoarele pentru mâncarea sănătoasă

Bibiana și Diana Stanciulov, luptătoarele pentru mâncarea sănătoasă
Galerie Foto Departe de liniștea unui creator de brand apreciat la nivel internațional, care duce imaginea frumoasă a României peste granită, familia Stanciulov se confruntă aproape în fiecare zi cu o luptă...

Luxten a nimerit Brăila. Contract de 10,6 milioane de euro, pe zece ani

Luxten a nimerit Brăila. Contract de 10,6 milioane de euro, pe zece ani
Grupurile de interese care gravitează în jurul familiei fostului preşedinte Traian Băsescu sunt în continuare conectate la importante contracte cu instituţiile statului. Acesta este şi cazul...

Clubul milionarilor. Afacerile beizadelelor de generali STS

Clubul milionarilor. Afacerile beizadelelor de generali STS
Galerie Foto Alexandru Octavian Grumaz, fiul generalului Alexandru Grumaz, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), s-a făcut milionar din spitale. Cea mai mare parte din cele peste 400 de...

Profesor doctor Constantin Popa: Proba de viteză a medicilor, în caz de accident vascular cerebral

Profesor doctor Constantin Popa: Proba de viteză a medicilor, în caz de accident vascular cerebral
Accidentele vascular cerebrale sunt principala cauză de decese în ţara noastră. Acestea ori omoară, ori lasă în urmă suferinzi cu paralizii, dificil de recuperat. În circa 90% din cazuri, la baza...

Contracte uriaşe oferite unui afacerist arestat pentru corupţie

Contracte uriaşe oferite unui afacerist arestat pentru corupţie
Girexim Universal SA, firma lui Gheorghe Văsîi, un afacerist arestat pentru corupţie, a primit două contracte uriaşe cu statul. Ironia sorţii sau mai bine zis lacunele juridice ne duc în situaţia ca,...

Studenţii români care au captivat imaginaţia Microsoft

Studenţii români care au captivat imaginaţia Microsoft
Galerie Foto Trei studenţi ai Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti au câştigat premiul cel mare la Microsoft Imagine Cup, o competiţie în care proiectele...

10 bolizi care să „rupă” asfaltul pentru judecătorii CCR

10 bolizi care să „rupă” asfaltul pentru judecătorii CCR
Galerie Foto După ce mai multe structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ale Serviciului Român de Informaţii şi-au completat parcurile auto cu maşini de ultimă generaţie, în valoare de...