Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din acest moment, ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 21 decembrie. Pe 23 septembrie, longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°.
Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.
Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.
Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.
Cum suntem afectați de echinocţiul de toamnă
Zilele acestea, este posibil să ne simţim mai triști ori mai obosiţi decât de obicei, stare ce poate fi cauzată de echinocţiul de toamnă sau numită astenie de toamnă.
Psihologii susțin că venirea toamnei poate cauza această stare, care ar putea ține până la câteva săptămâni. Medicii specialiști nu au identificat cauza exactă a asteniei de toamnă. Cu toate acestea, se presupune că ar avea legătură cu aportul scăzut de lumină naturală.
Ora de iarnă 2024. Se mai schimbă ora anul acesta? Ce decizie a luat Comisia Europeană
Un alt fenomen important ce va avea loc curând va fi trecerea la ora de iarnă. România, în fiecare an este supusă schimbărilor de oră bianuale, evenimente care au un mare impact negativ asupra sănătății umane. Înainte de schimbările din 2020, unele state membre ale Uniunii Europene ar fi trebuit să decidă dacă se vor mai face trecerile la programul de vară/iarnă sau nu.
Citește pe Antena3.ro
Comisia Europeană a lansat o consultare publică în fața a 4,6 milioane de persoane în privința schimbării orei. Rezultatul a fost următorul: 84% dintre participanți au fost de acord cu eliminarea schimbării orei. Astfel, fiecare stat membru al Uniunii Europene avea dreptul de a decide dacă păstrează sau nu schimbările orei.
Deciziile ar fi trebuit să apară încă din 2019, însă acestea nu au fost luate la timp. Astfel, schimbarea orei de iarnă rămâne valabilă și anul acesta.
Orele se schimbă în ultimul weekend din martie (pentru cea de vară) și în ultimul weekend din octombrie (pentru cea de iarnă). Ora de vară s-a schimbat, în 2024, în luna martie, pe data de 27, atunci când ora 2:00 a devenit ora 3:00. Astfel, în lunile călduroase, oamenii se pot bucura de mai multă lumină, ziua fiind mult mai lungă, iar noaptea mai scurtă.
Astfel, în 2024, ora de iarnă se va schimba pe data de 28 octombrie 2024, atunci când ora 4:00 va deveni ora 3:00. Ziua va avea 25 de ore, iar schimbarea vine după echinocțiul de toamnă, atunci când Soarele traversează Ecuatorul, ajungând în Emisfera Sudică.Mecanismul de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind aplicat de peste 100 de ţări din întreaga lume.
În România, începând din 1998 trecerea la ora de vara se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.
Cum ne influenţează sănătate trecerea la ora de iarnă
Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.
„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, profesor asistent la Universitatea Yale
Conform ultimelor studii, persoanele care au probleme grave de sănătate și cele de peste 65 de ani au un risc mai ridicat de accident vascular cerebral în primele două zile ale schimbării ceasului.
Schimbarea orei de iarnă poate avea efecte negative în general, de la stări de stres și anxietate, oboseală, tulburări de somn, probleme digestive, stări de confuzie, scăderea vigilenței și chiar dereglări hormonale. Specialiștii susțin că recuperarea și adaptarea la noua oră se face în cel puțin o săptămână.
