x close

Maruca, prinţesa blestemată

0
Autor: Vlad Teodorescu 07 Mar 2011 - 21:06
Maruca, prinţesa blestemată Şostakovici, Enescu şi Maruca în 1946, la Moscova
Vezi galeria foto


A fost iubită cu aceeaşi ardoare şi patimă cu care a fost înşelată. S-a considerat toata viaţa „altfel” şi neînţeleasă. A încercat să se sinucidă, dar s-a agăţat ne­buneşte de viaţă, supravieţuind tuturor partenerilor oficiali. A dăruit şi a primit în egală măsură. A fost şi vânător, dar şi vânat, trăindu-şi viaţa ca într-o telenovelă. Nu este biografia unei starlete a timpurilor noastre, ci a unei prinţese trecută cu majuscule în paginile istoriei României. Maria Cantacuzino-Enescu, născută Rosetti-Tescanu. Prinţesa Maruca.

Satul Tescani, judeţul Bacău, este unul dintre cele 7 aşezări care formează comuna Bereşti – Tazlău, locul unde, la 17 iulie 1879, vede lumina zilei Ma­ria Rosetti-Tescanu. Mama, Alice şi tatăl, Dumitru, amândoi descendenţi al unor vechi familii boiereşti, sunt cei care îi îndrumă primii paşi în viaţă, dar sunt şi sursa primelor şocuri şi dezamăgiri din lunga serie de întâm­plări nefaste ce va urma şi datorită cărora credea că se trage dintr-o familie blestemată. Tatăl ei, un om cu două facultăţi la Paris, se sinucide la vârsta de 45 de ani, ducând cu el în mormânt motivul acestui gest disperat. Fratele, Constantin, îşi pune şi el capăt zilelor aparent inexplicabil în vreme ce sora mai mică, Nellie, moare nebună, întocmai ca Eufrosina, bunica pe linie paternă.

Ea însăşi era ­cunoscută ca având depresii, purtări ciudate cum ar fi ­căutatul cu orice preţ al zonelor slab lu­mi­nate şi având la activ – cum altfel, în „buna” tradiţie a fa­miliei – cel puţin o tentativă de suicid. Nereuşită, e ade­vărat, dar urmată de o mutilare cu acid al obrazului drept, „amintire” care o va însoţi toată viaţa şi din cauza căreia va poza numai din partea stângă. Iar dacă nu ar fi avut la bază un act necugetat, am putea spune că e hilar faptul că revenirea doamnelor din high-life-ul bucureştean la moda pălăriilor cu voal s-a produs din încercarea de a o imita, cu orice preţ, pe Maruca, prinţesa înşelată în amor. 

Fereşte-mă, Doamne, de rude…
Pentru cine a parcurs cartea de memorii „Lumini şi Um­bre”, faptul ca Maruca se credea o femeie „altfel” nu constituie o surpriză. Până la un moment dat, totul pă­rea a-i reuşi în viaţă. La vârsta măritişului, 18 ani, se căsătoreşte cu unul dintre bărbaţii care, dacă ar fi trăit în timpul nostru, l-am fi numit cu siguranţă cel mai râvnit burlac al anului! Devenită peste noapte doamna Mihai Cantacuzino nu numai că îl are ca socru pe Grigore Cantacuzino, zis ­Na­babul, dar, mai presus de orice bogăţii, capătă titlul de „Prinţesă”, la care va renunţa doar pe lumea cealaltă. Dar în viaţă totul se plăteşte şi fericita, adorata, invidiata Maruca avea să îşi dea seama foarte devreme de asta. După numai câţiva ani de armonie conjugală, inevitabilul se produce.

Mişu Cantacuzino nu numai că este prins de soţie în plină activitate de adulter, dar, întocmai ca în telenovelele de astăzi, „respectiva” nu este nimeni altcineva decât sora prin­ţe­sei, „cenuşăreasa” Nellie, rudă pe care se străduise chiar ea, din răsputeri, s-o introducă în înalta societate „(...) la serate şi five-o’clockuri, la fastuoasele cine în oraş şi acasă, la ieşirile la iarbă verde, la curse, la bătaia cu flori unde eram mereu înconjurată de lume şi sărbă­to­ri­tă, tot atât de admirată ca frumoasa prinţesă Maria, săr­mana fată era primită cu răceală şi cu un fel de reticenţă pe care nimic din conduita şi persoana sa nu le justificau.” Iar din scena flagrantului rezulta cât se poate de clar nu numai furia femeii „traduse” în amor o afectea­ză pe prinţesă cât, mai ales faptul că „cea­laltă” era tocmai şarpele crescut la sân. „(...) la întoar­ce­rea de la unul din cele mai frumoase baluri din acel an, bal dat în onoa­rea mea de către minis­trul Turciei, Kiazim Bey, în­dră­gostit nebuneşte de mine, ca şi de alte câteva fru­moa­­se ale zilei (...) Deşi ştiam mai de mult de relaţia dintre Mihail şi ea (sora Marucăi – n.n.) m-a apucat un frig de moarte când l-am văzut pe soţul meu lângă patul lui Nellie”.

Dar ce putea să mai facă? Trecuseră deja nouă ani de căsnicie şi avea doi copii. Ideea divorţului, deşi îi venea în minte de trei ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara, era de neacceptat mai întâi fiindcă şi-ar fi pierdut statutul de prinţesă, motivul pentru care de fapt se măritase, şi pentru că s-ar fi făcut de râs iremediabil în saloanele protipenda­dei bucureştene. Şi atunci îşi aminteşte de faptul că ­Enescu, tânărul muzician pe care îl cunoscuse într-o seară de 1 martie pe când avea 20 de ani, era îndrăgostit ­nebuneşte de ea. În acel moment de disperare hotărăşte ca la „coarne” să răspundă tot cu „coarne” împletind iţele, şnurul nevăzut cu care îl va lega de ea, ca pe un mărţişor la butonieră, pentru tot restul vieţii.

Până când, după 30 de ani de amor cu năbădăi s-a hotărât să îl ia de bărbat pe ilustrul muzician, Maruca îl poartă cel puţin prin două triunghiuri amoroase, mai întâi cu soţul infidel Mihai Cantacuzino şi, după decesul acestuia într-un ciudat accident de maşină, cu filozoful la modă în acea perioadă a Bucureştilor, Nae Ionescu. Abia despăr­ţi­rea de acesta din urmă, cauzată de plictisul bărbatului mai tânăr care şi-a făcut damblaua de a fi amantul unei aristocrate bogate şi bătrâne, aduce posibilitatea oficializării legăturii ce dura de atâţia zeci de ani între Maruca şi Enescu. Dar şi o tentativă de suicid eşuată în borcanul cu vitriol.
Măritată cu autorul operei „Oedip”, prinţesa Maruca Cantacuzino îşi continuă destinul, urmând a fi înşelată – se putea altfel? – şi de cel de-al doilea soţ, şi tot cu o persoană apropiată, tânăra şi frumoasa poloneză Claudia Ra­gulski adusă chiar de ea pentru a-i ţine companie. Dar ce putea să mai facă la 62 de ani?

Sinuciderea nu mai re­pre­zenta o opţiune, aşa că hotărăşte să se răzbune pe rivală. O pârăşte la Antonescu (!!!) în speranţa că va fi expulzată din ţară. Cum şi acest demers eşuează, nu-i rămâne decât să facă ceea ce se pricepea mai bine, adică să-i facă viaţa mize­rabilă lui Enescu, culmea, probabil singurul om care a iubit-o cu adevărat. Şi a reuşit! Slăbit, imobilizat la pat, jumătate paralizat, muzicianul se stinge, în noaptea de 4 spre 5 mai 1955 la Paris, într-un apartament din Hotelul Atala. Maruca îi urmează 13 ani mai târziu, murind în Elveţia, într-o zi mohorâtă de decembrie a anului 1968.
După o asemenea poveste furtunoasă de dragoste, se pare că doar moartea i-a unit cu adevărat pe cei doi, inscripţia de pe piatra funerară a mormântului din cimiti­rul parizian Pere Lachaise fiind singurul loc în care Maruca a acceptat, ba chiar a cerut ca una dintre ultimele dorinţe să nu fie trecut cuvântul „Prinţesă”. Altfel, în vanitatea ei, unui alt tip de adresare, nu răspundea nici la telefon...

Frumuseţe impunătoare, bizantină
Regina Maria: „Era uneori ciudată şi avea, de netăgăduit, o fire originală. Tovărăşia ei te însufleţea, dar zadarnic ai fi încercat să te opui ideilor ei. Trăia după bunul ei plac, fără să-i pese de critici. Maruca avea manii şi una dintre ele era gus­tul de a sta aproape în întuneric. Îi plăcea să ne adune aca­să la ea. Ne făcea să ne supunem zâmbitoarei ei tiranii.”

Cella Delavrancea: „Frumoasă, deşteaptă şi originală, fermeca prin puterea exaltantă a simpatiei dăruită tuturor şi având o acţiune imediată asupra tuturor...”

Matila Ghyka: „Maruca Canta­cu­zino, acum Doamna George Enescu, era înaltă, subţire, cu nişte ochi negri minunaţi sub nişte sprân­cene pe care nu le poţi numi decât distinse şi un ten frumos, uşor roz; se ştia că era de o frumuseţe impunătoare, bizantină, pe care o sugerau la fel de bine numele şi caracterul ei, orgolios şi fantast. Trebuie să aduc imediat corecţii acestor două adjective: orgoliul ei nu avea nici o legătură cu vanita­tea sau snobismul, şi era, mai cu­rând sentimentul de a fi diferită de toată lumea, ceea ce era evident, şi era de aceeaşi natură cu or­goliul unei acvile, al unui leu sau al unui armăsar. Latura fantastă provenea în parte din „unicitatea” ei; nu s-ar fi gândit să facă cuiva vreo grijă sau vreo supărare şi era, dimpotrivă, bună şi generoasă, dar în schimb nu admitea ca ceva să stea în calea libertăţii ei sau a modului special în care îşi orânduise viaţa.”

• Mulţumiri Muzeului George Enescu din Bucureşti care a pus la dispoziţie întreg materialul fotografic

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   femei romane

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Jurgen Schunn către guvernanţi: Acceleraţi investitiile şi deschideţi autostrăzile!

Jurgen Schunn către guvernanţi: Acceleraţi investitiile şi deschideţi autostrăzile!
Galerie Foto Schimbările legislative din ultimele săptămâni au pus pe jar mediul de afaceri din România. Reuniţi în diverse asociaţii sau individual, investitorii, autohtoni sau străini, şi-au exprimat...

IT-istul lui Boc, noul om de la Microsoft, pentru stat

IT-istul lui Boc, noul om de la Microsoft, pentru stat
Galerie Foto Unul dintre cei mai potenți oameni de afaceri pe zona IT din Cluj-Napoca, ale cărui firme gravitează în jurul grupării controlate de fostul premier PDL Emil Boc, a primit, zilele trecute, din partea Transgaz,...

În partajul soților Ghiță au intrat DNA și ANAF. Miza: 137,3 milioane euro

În partajul soților Ghiță au intrat DNA și ANAF. Miza: 137,3 milioane euro
Galerie Foto Sebastian Ghiță și soția sa, Mădălina, se judecă nu în unul, ci în trei dosare civile care au ca obiect partajul judiciar și lichidarea regimului matrimonial. Oficial nu există nicio...

Virgil Măgureanu și-a deschis fabrică de alcool. Partener, un condamnat pentru mită

Virgil Măgureanu și-a deschis fabrică de alcool. Partener, un condamnat pentru mită
Galerie Foto În timp ce fostul prieten politic al lui Victor Ponta, Bogdan Diaconu, îl acuză pe ex-premierul României că este omul lui Virgil Măgureanu, de la care s-ar fi inspirat denumirea formaţiunii...

Omul lui Kovesi de la DNA Ploiești, lovit crunt în instanță

Omul lui Kovesi de la DNA Ploiești, lovit crunt în instanță
Galerie Foto Suspendat din magistratură la începutul acestui an, omul de bază al Laurei Codruța Kovesi, de la “unitatea de elită a DNA” din Ploiești, a primit o grea lovitură la Înalta Curte de...

Povestea fugii lui Hayssam a ajuns la final

Povestea fugii lui Hayssam a ajuns la final
Galerie Foto Armatorul sirian Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului de marfă Iman T, la bordul căruia autoritățile române presupun că a părăsit țara Omar Hayssam, în anul 2006, rămâne să execute cei...

Dr. Paul Stoicescu: În astmul alergic, tusea nu este însoţită de febră

Dr. Paul Stoicescu: În astmul alergic, tusea nu este însoţită de febră
Tusea este drumul de a elimina surplusul de secreţii din plămâni, dar şi impurităţile inhalate din aer prin acel curent puternic de aer. În pneumonie, sunt prezente fenomenele de tuse şi febră. Î...

Familia lui Florian Coldea, încă o firmă cu activitate în domeniul medical. Probleme cu Fiscul încă de la debut

Familia lui Florian Coldea, încă o firmă cu activitate în domeniul medical. Probleme cu Fiscul încă de la debut
Galerie Foto O nouă companie care a fost înfiinţată de familia lui Florian Coldea, la Cluj-Napoca, a înregistrat în primul an de activitate un profit de aproximativ 60.000 de euro. Societatea, care se ocupă cu...

Rețeaua lui Soros, introdusă direct în clădirea Guvernului României

Rețeaua lui Soros, introdusă direct în clădirea Guvernului României
Mai multe ONG-uri, finanțate direct sau indirect de controversatul miliar­dar George Soros, au fost selectate, în primăvara anului trecut, de către însuși prim-ministrul României de la acea...

Burlanele și jgheaburile de la Palatul Cotroceni, dezghețate iarna cu aparatură de 57.000 de euro

Burlanele și jgheaburile de la Palatul Cotroceni, dezghețate iarna cu aparatură de 57.000 de euro
O firmă din Târgu Mureș va monta, în următoarea perioadă, la Palatul Cotroceni instalații care să menţină temperatura burlanelor şi a jgheaburilor corpurilor de clădire în care funcționează...

Țara creditelor ucigașe

Țara creditelor ucigașe
Galerie Foto Sute de oameni se sinucid anual din pricina datoriilor către bănci sau instituții financiare nebancare. De multe ori aceștia ajung să nu mai vadă nicio ieșire din impas din cauza unor contracte cu clauze care...

Mâncărurile care „întârzie” în stomac

Mâncărurile care „întârzie” în stomac
Românii au căutat totdeauna bucuria unor mese sărbătoreşti, s-au ospătat cu rudele şi prietenii, au ciocnit căte un pahar sau mai multe, au stat în jurul mesei cu bucate ademenitoare ore lungi. Ce...

Compania de autostrăzi, contracte pe bandă rulantă cu un client al DNA

Compania de autostrăzi, contracte pe bandă rulantă cu un client al DNA
Galerie Foto Două firme controlate, direct sau prin interpuși, de către afaceristul piteștean Gheorghe Văsîi, trimis în judecată, în 2015, în dosarul privind cele 80 de autobuze din Pitești, în...

Culmea securităţii: SRI se dotează pe el însuși, contra cost, cu tehnică de investigare informatică

Culmea securităţii: SRI se dotează pe el însuși, contra cost, cu tehnică de investigare informatică
Galerie Foto Serviciul Român de Informații a cumpărat, de la firma… Serviciului Român de Informaţii aparatură specială pentru investigarea infracționalității informatice și pentru analiza probelor...

Există credite de care nici moartea nu te scapă

Există credite de care nici moartea nu te scapă
Galerie Foto Model de credit pe piaţa din România: iei 20.000 de euro, plăteşti timp de cinci ani câte 600 de euro pe lună, iar în ultima trebuie să aduci... tot 20.000 de euro. Ca şi cum ai lua-o de la...
Serviciul de email marketing furnizat de