x close

Maruca, prinţesa blestemată

0
Autor: Vlad Teodorescu 07 Mar 2011 - 21:06
Maruca, prinţesa blestemată Şostakovici, Enescu şi Maruca în 1946, la Moscova
Vezi galeria foto




A fost iubită cu aceeaşi ardoare şi patimă cu care a fost înşelată. S-a considerat toata viaţa „altfel” şi neînţeleasă. A încercat să se sinucidă, dar s-a agăţat ne­buneşte de viaţă, supravieţuind tuturor partenerilor oficiali. A dăruit şi a primit în egală măsură. A fost şi vânător, dar şi vânat, trăindu-şi viaţa ca într-o telenovelă. Nu este biografia unei starlete a timpurilor noastre, ci a unei prinţese trecută cu majuscule în paginile istoriei României. Maria Cantacuzino-Enescu, născută Rosetti-Tescanu. Prinţesa Maruca.

Satul Tescani, judeţul Bacău, este unul dintre cele 7 aşezări care formează comuna Bereşti – Tazlău, locul unde, la 17 iulie 1879, vede lumina zilei Ma­ria Rosetti-Tescanu. Mama, Alice şi tatăl, Dumitru, amândoi descendenţi al unor vechi familii boiereşti, sunt cei care îi îndrumă primii paşi în viaţă, dar sunt şi sursa primelor şocuri şi dezamăgiri din lunga serie de întâm­plări nefaste ce va urma şi datorită cărora credea că se trage dintr-o familie blestemată. Tatăl ei, un om cu două facultăţi la Paris, se sinucide la vârsta de 45 de ani, ducând cu el în mormânt motivul acestui gest disperat. Fratele, Constantin, îşi pune şi el capăt zilelor aparent inexplicabil în vreme ce sora mai mică, Nellie, moare nebună, întocmai ca Eufrosina, bunica pe linie paternă.

Ea însăşi era ­cunoscută ca având depresii, purtări ciudate cum ar fi ­căutatul cu orice preţ al zonelor slab lu­mi­nate şi având la activ – cum altfel, în „buna” tradiţie a fa­miliei – cel puţin o tentativă de suicid. Nereuşită, e ade­vărat, dar urmată de o mutilare cu acid al obrazului drept, „amintire” care o va însoţi toată viaţa şi din cauza căreia va poza numai din partea stângă. Iar dacă nu ar fi avut la bază un act necugetat, am putea spune că e hilar faptul că revenirea doamnelor din high-life-ul bucureştean la moda pălăriilor cu voal s-a produs din încercarea de a o imita, cu orice preţ, pe Maruca, prinţesa înşelată în amor. 

Fereşte-mă, Doamne, de rude…
Pentru cine a parcurs cartea de memorii „Lumini şi Um­bre”, faptul ca Maruca se credea o femeie „altfel” nu constituie o surpriză. Până la un moment dat, totul pă­rea a-i reuşi în viaţă. La vârsta măritişului, 18 ani, se căsătoreşte cu unul dintre bărbaţii care, dacă ar fi trăit în timpul nostru, l-am fi numit cu siguranţă cel mai râvnit burlac al anului! Devenită peste noapte doamna Mihai Cantacuzino nu numai că îl are ca socru pe Grigore Cantacuzino, zis ­Na­babul, dar, mai presus de orice bogăţii, capătă titlul de „Prinţesă”, la care va renunţa doar pe lumea cealaltă. Dar în viaţă totul se plăteşte şi fericita, adorata, invidiata Maruca avea să îşi dea seama foarte devreme de asta. După numai câţiva ani de armonie conjugală, inevitabilul se produce.

Mişu Cantacuzino nu numai că este prins de soţie în plină activitate de adulter, dar, întocmai ca în telenovelele de astăzi, „respectiva” nu este nimeni altcineva decât sora prin­ţe­sei, „cenuşăreasa” Nellie, rudă pe care se străduise chiar ea, din răsputeri, s-o introducă în înalta societate „(...) la serate şi five-o’clockuri, la fastuoasele cine în oraş şi acasă, la ieşirile la iarbă verde, la curse, la bătaia cu flori unde eram mereu înconjurată de lume şi sărbă­to­ri­tă, tot atât de admirată ca frumoasa prinţesă Maria, săr­mana fată era primită cu răceală şi cu un fel de reticenţă pe care nimic din conduita şi persoana sa nu le justificau.” Iar din scena flagrantului rezulta cât se poate de clar nu numai furia femeii „traduse” în amor o afectea­ză pe prinţesă cât, mai ales faptul că „cea­laltă” era tocmai şarpele crescut la sân. „(...) la întoar­ce­rea de la unul din cele mai frumoase baluri din acel an, bal dat în onoa­rea mea de către minis­trul Turciei, Kiazim Bey, în­dră­gostit nebuneşte de mine, ca şi de alte câteva fru­moa­­se ale zilei (...) Deşi ştiam mai de mult de relaţia dintre Mihail şi ea (sora Marucăi – n.n.) m-a apucat un frig de moarte când l-am văzut pe soţul meu lângă patul lui Nellie”.

Dar ce putea să mai facă? Trecuseră deja nouă ani de căsnicie şi avea doi copii. Ideea divorţului, deşi îi venea în minte de trei ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara, era de neacceptat mai întâi fiindcă şi-ar fi pierdut statutul de prinţesă, motivul pentru care de fapt se măritase, şi pentru că s-ar fi făcut de râs iremediabil în saloanele protipenda­dei bucureştene. Şi atunci îşi aminteşte de faptul că ­Enescu, tânărul muzician pe care îl cunoscuse într-o seară de 1 martie pe când avea 20 de ani, era îndrăgostit ­nebuneşte de ea. În acel moment de disperare hotărăşte ca la „coarne” să răspundă tot cu „coarne” împletind iţele, şnurul nevăzut cu care îl va lega de ea, ca pe un mărţişor la butonieră, pentru tot restul vieţii.

Până când, după 30 de ani de amor cu năbădăi s-a hotărât să îl ia de bărbat pe ilustrul muzician, Maruca îl poartă cel puţin prin două triunghiuri amoroase, mai întâi cu soţul infidel Mihai Cantacuzino şi, după decesul acestuia într-un ciudat accident de maşină, cu filozoful la modă în acea perioadă a Bucureştilor, Nae Ionescu. Abia despăr­ţi­rea de acesta din urmă, cauzată de plictisul bărbatului mai tânăr care şi-a făcut damblaua de a fi amantul unei aristocrate bogate şi bătrâne, aduce posibilitatea oficializării legăturii ce dura de atâţia zeci de ani între Maruca şi Enescu. Dar şi o tentativă de suicid eşuată în borcanul cu vitriol.
Măritată cu autorul operei „Oedip”, prinţesa Maruca Cantacuzino îşi continuă destinul, urmând a fi înşelată – se putea altfel? – şi de cel de-al doilea soţ, şi tot cu o persoană apropiată, tânăra şi frumoasa poloneză Claudia Ra­gulski adusă chiar de ea pentru a-i ţine companie. Dar ce putea să mai facă la 62 de ani?

Sinuciderea nu mai re­pre­zenta o opţiune, aşa că hotărăşte să se răzbune pe rivală. O pârăşte la Antonescu (!!!) în speranţa că va fi expulzată din ţară. Cum şi acest demers eşuează, nu-i rămâne decât să facă ceea ce se pricepea mai bine, adică să-i facă viaţa mize­rabilă lui Enescu, culmea, probabil singurul om care a iubit-o cu adevărat. Şi a reuşit! Slăbit, imobilizat la pat, jumătate paralizat, muzicianul se stinge, în noaptea de 4 spre 5 mai 1955 la Paris, într-un apartament din Hotelul Atala. Maruca îi urmează 13 ani mai târziu, murind în Elveţia, într-o zi mohorâtă de decembrie a anului 1968.
După o asemenea poveste furtunoasă de dragoste, se pare că doar moartea i-a unit cu adevărat pe cei doi, inscripţia de pe piatra funerară a mormântului din cimiti­rul parizian Pere Lachaise fiind singurul loc în care Maruca a acceptat, ba chiar a cerut ca una dintre ultimele dorinţe să nu fie trecut cuvântul „Prinţesă”. Altfel, în vanitatea ei, unui alt tip de adresare, nu răspundea nici la telefon...

Frumuseţe impunătoare, bizantină
Regina Maria: „Era uneori ciudată şi avea, de netăgăduit, o fire originală. Tovărăşia ei te însufleţea, dar zadarnic ai fi încercat să te opui ideilor ei. Trăia după bunul ei plac, fără să-i pese de critici. Maruca avea manii şi una dintre ele era gus­tul de a sta aproape în întuneric. Îi plăcea să ne adune aca­să la ea. Ne făcea să ne supunem zâmbitoarei ei tiranii.”

Cella Delavrancea: „Frumoasă, deşteaptă şi originală, fermeca prin puterea exaltantă a simpatiei dăruită tuturor şi având o acţiune imediată asupra tuturor...”

Matila Ghyka: „Maruca Canta­cu­zino, acum Doamna George Enescu, era înaltă, subţire, cu nişte ochi negri minunaţi sub nişte sprân­cene pe care nu le poţi numi decât distinse şi un ten frumos, uşor roz; se ştia că era de o frumuseţe impunătoare, bizantină, pe care o sugerau la fel de bine numele şi caracterul ei, orgolios şi fantast. Trebuie să aduc imediat corecţii acestor două adjective: orgoliul ei nu avea nici o legătură cu vanita­tea sau snobismul, şi era, mai cu­rând sentimentul de a fi diferită de toată lumea, ceea ce era evident, şi era de aceeaşi natură cu or­goliul unei acvile, al unui leu sau al unui armăsar. Latura fantastă provenea în parte din „unicitatea” ei; nu s-ar fi gândit să facă cuiva vreo grijă sau vreo supărare şi era, dimpotrivă, bună şi generoasă, dar în schimb nu admitea ca ceva să stea în calea libertăţii ei sau a modului special în care îşi orânduise viaţa.”

• Mulţumiri Muzeului George Enescu din Bucureşti care a pus la dispoziţie întreg materialul fotografic

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   femei romane

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 15808


Mai multe titluri din categorie

Afaceristul de casă al lui Emil Boc, 157 milioane de lei contracte cu statul

Afaceristul de casă al lui Emil Boc, 157 milioane de lei contracte cu statul
Galerie Foto Autoritatea Electorală Permanentă a atribuit, în ultimele sase luni,  unei firme din Cluj Napoca, două contracte în valoare de 42 de milioane de lei pentru mentenanţa sistemului informatic al...

Seminarii de 125.000 de euro pentru agenţii de la “Doi şi un sfert”

Seminarii de 125.000 de euro pentru agenţii de la “Doi şi un sfert”
Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), fostul “Doi şi un sfert” lucrează cu o companie din Marea Britanie pentru instruirea ofiţerilor din subordine în domeniul crimei organizate....

Palatul “Coolturii”, noul loc pentru “selfie”. De la 11.200 de vizitatori “moca” ieri, la 300 cu plata biletului, azi (Galerie Foto cool)

Palatul “Coolturii”, noul loc pentru “selfie”. De la 11.200 de vizitatori “moca” ieri, la 300 cu plata biletului, azi (Galerie Foto cool)
Galerie Foto Iesenii sunt celebri. Nu este saptamana sa nu vezi o stire cu pedofili, crime, interlopi, ori cu imbulzeala la promotiile pentru tigai de pe la malluri. Ori cu bucuria la primirea “mitei electorale” constand...

Reţeta de succes care l-a dus pe Cristian Burci în faţa anchetatorilor

Reţeta de succes care l-a dus pe Cristian Burci în faţa anchetatorilor
Galerie Foto După ani de zile în care a prăduit patrimoniul căilor ferate, fără ca nicio instituţie a statului să îl oprească, afaceristul Cristian Burci a fost săltat, ieri-dimineaţă, de către procurorii...

De la Tărâmul Făgăduinţei la Oraşul Pierzaniei

De la Tărâmul Făgăduinţei la Oraşul Pierzaniei
Galerie Foto Anina este un fost orășel minier care la începutul anilor 80 devenise un fel de Tărâm al Făgăduinței în Banat. Veneau aici tineri din toate colțurile țării pentru un trai mai bun, pentru un loc...

Hei, TAXI, du-mă la catedrală!

Hei, TAXI, du-mă la catedrală!
Galerie Foto Scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă, autorul a două dintre cele mai apreciate romane ale ultimilor douăzeci de ani, „Lucrarea” şi „Se Întorc Morţii Acasă”, unul dintre cei mai...

Un nou tun imobiliar: cum să transformi 3.200 mp teren în 32.000 mp

Un nou tun imobiliar: cum să transformi 3.200 mp teren în 32.000 mp
Un simplu zero. Și mult tupeu. Cât pentru o avere uriașă pe care să pui mâna folosindu-te de o venerabilă doamnă și de un pix cu care să adaugi un zero pe o foaie. Foaia este un act vechi de...

Povestea de afaceri din spatele palatului de pe Lacul Snagov

Povestea de afaceri din spatele palatului de pe Lacul Snagov
Galerie Foto În spatele domeniului Truică, Lacul Snagov o cotește discret printre hectare de pădure. Câteva vile luxoase, poziționate răzleț, apoi minute în șir în care barca se pierde pe un canal...

Avocatul cărților

Avocatul cărților
Este cititorul “bolnav” după cărți. Și-a tapetat apartamentul cu volume, stă ziua întreagă în librării și s-a certat cu familia din cauza dragostei sale exagerate pentru...

Cum putem proteja peșterile României de vandali, dar și de factorii de decizie

Cum putem proteja peșterile României de vandali, dar și de factorii de decizie
Cristian Lascu, unul dintre cei mai apreciați speologi din Europa, consideră că peșterile României sunt sunt într-o stare relativ bună, omparativ cu alte segmente ale naturii din țata noastră, pentru...

Legăturile dintre dosarul CFR şi un notar celebru

Legăturile dintre dosarul CFR şi un notar celebru
Galerie Foto Unul dintre cele mai interesante dosare instrumentate, în anul 2014, de către procurorii DIICOT, în care sunt implicaţi atât un om de afaceri din reţeaua Golden Blitz, dar şi un fost jurnalist de...

Ce jocuri de culise face Traian Băsescu după ce a aflat că este urmărit penal

Ce jocuri de culise face Traian Băsescu după ce a aflat că este urmărit penal
Galerie Foto Traian Băsescu a informat, în urmă cu două zile, mai mulţi colaboratori din presa aservită, că a luat decizia să nu se înscrie în cursa electorală pentru Primăria Capitalei din acest an, au con...

Mădălin Voicu: “Nu mai poate nimeni să repare țara asta”

Mădălin Voicu: “Nu mai poate nimeni să repare țara asta”
Galerie Foto După două decenii ca deputat în Parlamentul României, Mădălin Voicu se descrie ca fiind un optimist incurabil şi crede că, în ciuda calităţilor evidente, poporul român are un defect care, ...

Colonel doctor Gheorghe Anghel: “Oamenii cer să-i operez de cataractă cu laser, dar e vorba de ultrasunete”

Colonel doctor Gheorghe Anghel: “Oamenii cer să-i operez de cataractă cu laser, dar e vorba de ultrasunete”
Galerie Foto Când oamenii încep să vadă în ceaţă, se sperie că a sosit momentul operaţiei de cataractă, se tem de scoaterea şi înlocuirea cristalinului. Dar tehnicile de intervenţie în...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: Povestea Vioricăi, pentru care lipsurile au fost fatale. Ghid pentru guvernanți: când sărăcia condamnă la moarte

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: Povestea Vioricăi, pentru care lipsurile au fost fatale. Ghid pentru guvernanți: când sărăcia condamnă la moarte
Galerie Foto Viorica Botez are ochii blânzi, trăsături frumoase pe fața îmbătrânită prea devreme, la 32 de ani, mâini muncite și puternice de bărbat. Viorica are privirea disperată a omului fără...