x close

Maruca, prinţesa blestemată

0
Autor: Vlad Teodorescu 07 Mar 2011 - 21:06
Maruca, prinţesa blestemată Şostakovici, Enescu şi Maruca în 1946, la Moscova
Vezi galeria foto


A fost iubită cu aceeaşi ardoare şi patimă cu care a fost înşelată. S-a considerat toata viaţa „altfel” şi neînţeleasă. A încercat să se sinucidă, dar s-a agăţat ne­buneşte de viaţă, supravieţuind tuturor partenerilor oficiali. A dăruit şi a primit în egală măsură. A fost şi vânător, dar şi vânat, trăindu-şi viaţa ca într-o telenovelă. Nu este biografia unei starlete a timpurilor noastre, ci a unei prinţese trecută cu majuscule în paginile istoriei României. Maria Cantacuzino-Enescu, născută Rosetti-Tescanu. Prinţesa Maruca.

Satul Tescani, judeţul Bacău, este unul dintre cele 7 aşezări care formează comuna Bereşti – Tazlău, locul unde, la 17 iulie 1879, vede lumina zilei Ma­ria Rosetti-Tescanu. Mama, Alice şi tatăl, Dumitru, amândoi descendenţi al unor vechi familii boiereşti, sunt cei care îi îndrumă primii paşi în viaţă, dar sunt şi sursa primelor şocuri şi dezamăgiri din lunga serie de întâm­plări nefaste ce va urma şi datorită cărora credea că se trage dintr-o familie blestemată. Tatăl ei, un om cu două facultăţi la Paris, se sinucide la vârsta de 45 de ani, ducând cu el în mormânt motivul acestui gest disperat. Fratele, Constantin, îşi pune şi el capăt zilelor aparent inexplicabil în vreme ce sora mai mică, Nellie, moare nebună, întocmai ca Eufrosina, bunica pe linie paternă.

Ea însăşi era ­cunoscută ca având depresii, purtări ciudate cum ar fi ­căutatul cu orice preţ al zonelor slab lu­mi­nate şi având la activ – cum altfel, în „buna” tradiţie a fa­miliei – cel puţin o tentativă de suicid. Nereuşită, e ade­vărat, dar urmată de o mutilare cu acid al obrazului drept, „amintire” care o va însoţi toată viaţa şi din cauza căreia va poza numai din partea stângă. Iar dacă nu ar fi avut la bază un act necugetat, am putea spune că e hilar faptul că revenirea doamnelor din high-life-ul bucureştean la moda pălăriilor cu voal s-a produs din încercarea de a o imita, cu orice preţ, pe Maruca, prinţesa înşelată în amor. 

Fereşte-mă, Doamne, de rude…
Pentru cine a parcurs cartea de memorii „Lumini şi Um­bre”, faptul ca Maruca se credea o femeie „altfel” nu constituie o surpriză. Până la un moment dat, totul pă­rea a-i reuşi în viaţă. La vârsta măritişului, 18 ani, se căsătoreşte cu unul dintre bărbaţii care, dacă ar fi trăit în timpul nostru, l-am fi numit cu siguranţă cel mai râvnit burlac al anului! Devenită peste noapte doamna Mihai Cantacuzino nu numai că îl are ca socru pe Grigore Cantacuzino, zis ­Na­babul, dar, mai presus de orice bogăţii, capătă titlul de „Prinţesă”, la care va renunţa doar pe lumea cealaltă. Dar în viaţă totul se plăteşte şi fericita, adorata, invidiata Maruca avea să îşi dea seama foarte devreme de asta. După numai câţiva ani de armonie conjugală, inevitabilul se produce.

Mişu Cantacuzino nu numai că este prins de soţie în plină activitate de adulter, dar, întocmai ca în telenovelele de astăzi, „respectiva” nu este nimeni altcineva decât sora prin­ţe­sei, „cenuşăreasa” Nellie, rudă pe care se străduise chiar ea, din răsputeri, s-o introducă în înalta societate „(...) la serate şi five-o’clockuri, la fastuoasele cine în oraş şi acasă, la ieşirile la iarbă verde, la curse, la bătaia cu flori unde eram mereu înconjurată de lume şi sărbă­to­ri­tă, tot atât de admirată ca frumoasa prinţesă Maria, săr­mana fată era primită cu răceală şi cu un fel de reticenţă pe care nimic din conduita şi persoana sa nu le justificau.” Iar din scena flagrantului rezulta cât se poate de clar nu numai furia femeii „traduse” în amor o afectea­ză pe prinţesă cât, mai ales faptul că „cea­laltă” era tocmai şarpele crescut la sân. „(...) la întoar­ce­rea de la unul din cele mai frumoase baluri din acel an, bal dat în onoa­rea mea de către minis­trul Turciei, Kiazim Bey, în­dră­gostit nebuneşte de mine, ca şi de alte câteva fru­moa­­se ale zilei (...) Deşi ştiam mai de mult de relaţia dintre Mihail şi ea (sora Marucăi – n.n.) m-a apucat un frig de moarte când l-am văzut pe soţul meu lângă patul lui Nellie”.

Dar ce putea să mai facă? Trecuseră deja nouă ani de căsnicie şi avea doi copii. Ideea divorţului, deşi îi venea în minte de trei ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara, era de neacceptat mai întâi fiindcă şi-ar fi pierdut statutul de prinţesă, motivul pentru care de fapt se măritase, şi pentru că s-ar fi făcut de râs iremediabil în saloanele protipenda­dei bucureştene. Şi atunci îşi aminteşte de faptul că ­Enescu, tânărul muzician pe care îl cunoscuse într-o seară de 1 martie pe când avea 20 de ani, era îndrăgostit ­nebuneşte de ea. În acel moment de disperare hotărăşte ca la „coarne” să răspundă tot cu „coarne” împletind iţele, şnurul nevăzut cu care îl va lega de ea, ca pe un mărţişor la butonieră, pentru tot restul vieţii.

Până când, după 30 de ani de amor cu năbădăi s-a hotărât să îl ia de bărbat pe ilustrul muzician, Maruca îl poartă cel puţin prin două triunghiuri amoroase, mai întâi cu soţul infidel Mihai Cantacuzino şi, după decesul acestuia într-un ciudat accident de maşină, cu filozoful la modă în acea perioadă a Bucureştilor, Nae Ionescu. Abia despăr­ţi­rea de acesta din urmă, cauzată de plictisul bărbatului mai tânăr care şi-a făcut damblaua de a fi amantul unei aristocrate bogate şi bătrâne, aduce posibilitatea oficializării legăturii ce dura de atâţia zeci de ani între Maruca şi Enescu. Dar şi o tentativă de suicid eşuată în borcanul cu vitriol.
Măritată cu autorul operei „Oedip”, prinţesa Maruca Cantacuzino îşi continuă destinul, urmând a fi înşelată – se putea altfel? – şi de cel de-al doilea soţ, şi tot cu o persoană apropiată, tânăra şi frumoasa poloneză Claudia Ra­gulski adusă chiar de ea pentru a-i ţine companie. Dar ce putea să mai facă la 62 de ani?

Sinuciderea nu mai re­pre­zenta o opţiune, aşa că hotărăşte să se răzbune pe rivală. O pârăşte la Antonescu (!!!) în speranţa că va fi expulzată din ţară. Cum şi acest demers eşuează, nu-i rămâne decât să facă ceea ce se pricepea mai bine, adică să-i facă viaţa mize­rabilă lui Enescu, culmea, probabil singurul om care a iubit-o cu adevărat. Şi a reuşit! Slăbit, imobilizat la pat, jumătate paralizat, muzicianul se stinge, în noaptea de 4 spre 5 mai 1955 la Paris, într-un apartament din Hotelul Atala. Maruca îi urmează 13 ani mai târziu, murind în Elveţia, într-o zi mohorâtă de decembrie a anului 1968.
După o asemenea poveste furtunoasă de dragoste, se pare că doar moartea i-a unit cu adevărat pe cei doi, inscripţia de pe piatra funerară a mormântului din cimiti­rul parizian Pere Lachaise fiind singurul loc în care Maruca a acceptat, ba chiar a cerut ca una dintre ultimele dorinţe să nu fie trecut cuvântul „Prinţesă”. Altfel, în vanitatea ei, unui alt tip de adresare, nu răspundea nici la telefon...

Frumuseţe impunătoare, bizantină
Regina Maria: „Era uneori ciudată şi avea, de netăgăduit, o fire originală. Tovărăşia ei te însufleţea, dar zadarnic ai fi încercat să te opui ideilor ei. Trăia după bunul ei plac, fără să-i pese de critici. Maruca avea manii şi una dintre ele era gus­tul de a sta aproape în întuneric. Îi plăcea să ne adune aca­să la ea. Ne făcea să ne supunem zâmbitoarei ei tiranii.”

Cella Delavrancea: „Frumoasă, deşteaptă şi originală, fermeca prin puterea exaltantă a simpatiei dăruită tuturor şi având o acţiune imediată asupra tuturor...”

Matila Ghyka: „Maruca Canta­cu­zino, acum Doamna George Enescu, era înaltă, subţire, cu nişte ochi negri minunaţi sub nişte sprân­cene pe care nu le poţi numi decât distinse şi un ten frumos, uşor roz; se ştia că era de o frumuseţe impunătoare, bizantină, pe care o sugerau la fel de bine numele şi caracterul ei, orgolios şi fantast. Trebuie să aduc imediat corecţii acestor două adjective: orgoliul ei nu avea nici o legătură cu vanita­tea sau snobismul, şi era, mai cu­rând sentimentul de a fi diferită de toată lumea, ceea ce era evident, şi era de aceeaşi natură cu or­goliul unei acvile, al unui leu sau al unui armăsar. Latura fantastă provenea în parte din „unicitatea” ei; nu s-ar fi gândit să facă cuiva vreo grijă sau vreo supărare şi era, dimpotrivă, bună şi generoasă, dar în schimb nu admitea ca ceva să stea în calea libertăţii ei sau a modului special în care îşi orânduise viaţa.”

• Mulţumiri Muzeului George Enescu din Bucureşti care a pus la dispoziţie întreg materialul fotografic

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   femei romane

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 19684


Mai multe titluri din categorie

Picioare crăcănate și în X, etape normale în dezvoltarea copiilor

Picioare crăcănate și în X, etape normale în dezvoltarea copiilor
Părinţii, mereu grijulii cu micuţii lor, sunt foarte preocupaţi şi de primul cuvânt rostit, dar în egală măsură şi de întâii paşi. Adesea se sperie de fiecare amănunt la picioarele...

Complicele lui Mircea Băsescu, Marian Căpățînă, eliberat pe șest

Complicele lui Mircea Băsescu, Marian Căpățînă, eliberat pe șest
Condamnat, la mijlocul anului trecut, alături de Mircea Băsescu, în dosarul în care fratele fostului președinte a fost găsit vinovat că a luat bani de la familia lui Bercea Mondial, pentru a...

Cum vrea LUDOVIC ORBAN „să frăgezească” majoritatea PSD-ALDE

Cum vrea LUDOVIC ORBAN „să frăgezească” majoritatea PSD-ALDE
Abia instalat în fruntea PNL, Ludovic Orban a dezvăluit pentru Jurnalul Naţional principalul obiectiv al partidului pentru sesiunea de toamnă: să „frăgezească” majoritatea PSD-ALDE prin racolări...

Amănunte incendiare cu privire la istoricul moșiei lui Băsescu. Rețeaua mamă-fiică-soacră din Afacerea Nana 

Amănunte incendiare cu privire la istoricul moșiei lui Băsescu. Rețeaua mamă-fiică-soacră din Afacerea Nana 
Galerie Foto Afacerea terenurilor agricole din localitatea Nana, județul Călărași, care au intrat, în 2013, în posesia fiicei fostului președinte Traian Băsescu, a fost construită, în mod infracțional, timp...

Telenovela „Elodia” – episoade noi în 2017

Telenovela „Elodia” – episoade noi în 2017
Galerie Foto Deși condamnat, în 2014, la 16 ani și opt luni de pușcărie pentru ucide­rea soției sale Elodia Ghinescu, fostul polițist Cristian Cioacă, devenit, în timpul anchetei, rival al prim-adjunctului...

Șeful ANSVSA: România poate fi considerată o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei

Șeful ANSVSA: România poate fi considerată o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei
România nu se confruntă la ora actuală cu niciun focar de pestă porcină africană, deşi este înconjurată de această boală care evoluează în opt state, fiind "strânsă ca...

Legăturile logodnicului Elenei Udrea cu garda veche din procuratura lui Iliescu

Legăturile logodnicului Elenei Udrea cu garda veche din procuratura lui Iliescu
Galerie Foto Conceptul referitor la faptul că „lumea este mică” pare a fi confirmat cu subiect și predicat de către Elena Udrea. Protejata lui Traian Băsescu a făcut, zilele trecute, anunțul potrivit căruia s-a...

Adrian Diţă, ANCOM: România va fi prima ţară cu tehnologie 5G. Tarifele de roaming vor scădea în următorii patru ani

Adrian Diţă, ANCOM: România va fi prima ţară cu tehnologie 5G. Tarifele de roaming vor scădea în următorii patru ani
Adrian Diţă, cel care va conduce Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) în următorii şase ani, doreşte o schimbare majoră de abordare a instituţiei, prin...

Dr. Irina Strâmbu: Abandonarea fumatului este binevenită în orice fază a unei boli de plămâni

Dr. Irina Strâmbu: Abandonarea fumatului este binevenită în orice fază a unei boli de plămâni
Umblă diverse legende prin populaţie legate de bolile de plămâni. Multe dintre ele sunt eronate, oamenii au auzit prin telefonul fără fir aceste zvonuri deformate privitoare la unele terapii. Vom...

CCR distruge ultima speranță a procurorului Eva

CCR distruge ultima speranță a procurorului Eva
Galerie Foto Curtea Constituțională a emis o motivare devastatoare, prin care a respins excepția de neconstituționalitate invocată de fostul procuror ieșean Emilian Eva, acuzat de comerț ilegal cu tablouri și opere de artă. ...

Samsarul căruia procurorul Țuluș i-a cesionat drepturile salariale a executat silit Ministerul Justiție

Samsarul căruia procurorul Țuluș i-a cesionat drepturile salariale a executat silit Ministerul Justiție
Galerie Foto În scandalul fără precedent declanșat la vârful Direcției Naționale Anticorupție, războiul se poartă cu toate armele pe masă. Unul dintre procurorii care au îndrăznit să-i facă Laurei...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Țara unde inginerii nu știu ce e milimetrul

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Țara unde inginerii nu știu ce e milimetrul
Lipsa școlilor profesionale distruge economia românească în toate sectoarele, de la alimentație publică și turism, până la industria constructoare de mașini sau cea extractivă. Am vorbit cu...

Cum s-a remarcat premierul Tudose la cursurile de la SRI

Cum s-a remarcat premierul Tudose la cursurile de la SRI
Noul premier Mihai Tudose şi premierul demis Sorin Grindeanu au trecut amândoi pe la Colegiul Superior de Securitate Naţională, arondat SRI. Au făcut specializarea în ani diferiţi dar au avut acelaşi...

Justiție paranormală: o fantomă a dat în judecată Finanțele Publice

Justiție paranormală: o fantomă a dat în judecată Finanțele Publice
Dispărut de mai bine de cinci ani în condiții suspecte, fostul șef de cabinet al ex-președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Codruț Alexandru Marta, a acționat, anul trecut, în...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă
Galerie Foto Să treci pragul unei şcoli profesionale româneşti e o experienţă la fel de tristă ca vizita la un cimitir. Proporţiile dezastrului din învăţământul românesc se văd în pereţii,...
Serviciul de email marketing furnizat de