x close

Peripetiile lui "Pacala"

0
23 Feb 2004 - 00:00
Peripetiile lui




In 1974 s-a filmat povestea romanului inteligent, cu umor si spirit justitiar.

De secole, mergand pe ulite ferite sau la drumul mare, cu pielea "fermecata " de juninca in bat, Pacala "se razboieste cu un balaur cu o mie de capete: prostia". Inteligent si cu limba ascutita, personaj emblematic pentru romani, Pacala "rade de cei prosti, vicleni, obtuzi, lacomi sau mincinosi". In urma cu 30 de ani, actorul Sebastian Papaiani intra in legenda jucandu-l pe Pacala. Nu fara peripetiile aidoma celor traite de personaj.
ALEXANDRU NASTASE

Intr-o dupa-amiaza, Pacala se plimba alene cu pielea de juninca in spate. Se oprea la cate o margine de drum, spre a-si trage sufletul si a-si intinde incheieturile. Cand s-a innoptat, a tras la casa unei satence si a cerut gazduire. Milostiva, femeia l-a primit, dar l-a rugat s-o ierte ca n-are vreme de stat la povesti: barbatul care era dus la padure trebuia sa se intoarca, iar ea nu mai prididea cu treaba. Pacala o surprinde pe femeie gatind bunatati, dar este uimit sa vada cum, in clipa cand sotul intra in batatura, femeia ia bucatele si le ascunde care pe sub pat, care pe dupa cuptor. Fiindca nu voia sa manance terciul gol, Pacala ii sopteste sotului flamand ca pielea de juninca are putere de proroc si ca, daca ii da o galeata de galbeni, ii va spune cum sa manance pe saturate. Pacala pune urechea pe pielea de juninca si, rand pe rand, ii dezvaluie unde sunt bunatatile. A doua zi primeste o galeata de bani, in schimbul pieii, si inca doua de la nevasta, pentru a o invata pe aceasta ce trebuie sa-i faca "prorocului " sa-si piarda darul. Tot intr-o dupa-amiaza, Sebastian Papaiani - interpretul lui Pacala - a fost nevoit sa stea atarnat o ora si jumatate in timpul ce filma o scena, pentru ca tehnicienii "de la sol" gasisera de cuviinta sa plece la masa, lasand totul balta.

"Pacala e definitoriu pentru romani"
In 1964, premiera filmului "Un suras in plina vara" in regia lui Geo Saizescu si cu Sebastian Papaiani in rolul principal obtinea un impresionant succes de public si de critica.

"Acest film a fost motorul care a pornit ideea unui film despre Pacala - isi aminteste astazi protagonistul Papaiani. Dupa "Un suras in plina vara", Dinu Sararu a scris o cronica de film in care spunea ca personajul meu, Fanita - un copil de taran venit la orassa lucreze pe santier, nu este decat un Pacala al zilelor noastre ". "Temperamentul special, inteligenta si umorul lui Papaiani m-au facut atunci sa ma gandesc la o idee de scenariu pentru un film cu Pacala. Eu sunt adeptul tipurilor umane si e nevoie de stiinta depistarii unui tip, unui personaj care reprezinta o natie, o regiune, pentru ca doar asa ideile si mesajul ajung la public. Pacala e definitoriu pentru romani", crede regizorul Geo Saizescu. Legatura astfel creata intre actor si regizor a fost consolidata in "La portile pamantului" al lui Saizescu, unde Papaiani a jucat din nou un rol principal. "Eu, ca regizor, am un principiu: sa cresc o data cu actorul, cu scenografii, cu alti tehnicieni. Se formeaza astfel un spirit de echipa care te ajuta foarte mult", explica Saizescu. A urmat apoi, in ‘68, "Balul de sambata seara". "In acest film, personajul Papa-Lapte, jucat de Papaiani, visa sa-si gaseasca o fata, ca si duminica lui sa fie plina de dragoste. Ironia face ca el sa intalneasca doua fete - blonda si bruna - si sa nu stie pe care s-o aleaga. Dupa premiera, presa a scris ca se pregateste un Pacala. Cred ca acela a fost momentul in care, impreuna cu D.R. Popescu, am decis sa lucram la un scenariu pentru filmul "Pacala". Era un timp al personajului, daca nu il faceam atunci, nu il faceam niciodata! Cred cu tarie ca Papaiani trebuia sa fie Pacala, fara el nu as fi facut filmul", povesteste regizorul.

Cenzura se gandea la Marele Pacalitor
"Saizescu are marea calitate ca te implica pe tine ca actor in partile tehnice ale filmului. Asta a facut foarte bine scenariului ", povesteste Sebastian Papaiani. Nu a fost insa prea simplu, deoarece tovarasii de pe la partid nu priveau cu ochi buni peripetiile si ironiile lui Pacala. "Am construit un scenariu pentru sase episoade. Aveam mult material de valorificat, incercam sa acopar filosofia, umorul, inteligenta, spiritul justitiar al personajului. Dar stiti cum e: de ras se teme si vladica, si opinca. S-au nascut intrebari: cine e Pacala, unde vrea sa bata? Toti se gandeau ca ar putea fi... Marele Pacalitor. Si cenzura lucreaza pe doua fronturi, ori taie, ori te amana. S-au pacalit, pentru ca am avut rabdare si perseverenta si am continuat sa propun scenariul in ciuda scuzelor lor ca "Pacala" era prea scump", povesteste Geo Saizescu.

"Povestile erau fabuloase, dar filmul era natural, pentru ca Pacala reprezinta natura! Nu avea substrat politic. Nici cenzorii nu stiau de ce interzic scenariul", spune Papaiani.

Iesirea din rama
Saizescu isi aminteste ca filmul s-a turnat abia intre ‘72 si ‘73, in nordul Olteniei, la Pausesti-Maglas, Govora, Ionesti sau Balcesti, insa nu au lipsit incidentele. "Am avut peste 200 de actori implicati. Numai in ceata lui Pacala care cautau fundul Oltului erau vreo 50-60 de actori. Si acum ma induiosez ce tarie am avut sa domin acea lume speciala - actorii", povesteste regizorul. "La filmari veneau tot timpul oameni din partea locului. Imi amintesc si rad si acum de unul caruia i-am spus sa iasa din cadru. S-a uitat ala in jos, in dreapta si-n stanga, nu intelegea ce se intampla. Atata s-a dat mai in spate, ca a nimerit intr-o groapa si a cazut. Cadru inseamna rama in Oltenia si omul nu pricepea in ce rama se bagase", rade Papaiani. "Prin toamna lui ‘72, nici nu incepusem bine filmarile ca s-au pornit niste ploi de, numai! 42 de zile numarate a plouat continuu, iar multi au petrecut jucand jocuri jucause pe bani prin camerele hotelului, de nu stiam de unde pe care sa-i mai adun!" Pentru ca in Romania nu exista tehnica necesara, trucajele din "Pacala" s-au realizat in strainatate, dar si acestea s-au facut cu peripetii. "Am incercat la Moscova si Leningrad, dar ne-au refuzat rusii. Ne-au plimbat de la unii la altii de numai si atunci, patrioti din fire fata de rusi, ucrainenii ne-au chemat la Kiev, la studiourile Dovjenco", povesteste Saizescu.

Un Hamlet autohton
"Pe unde mergeam pentru promovarea filmului, lumea ne coplesea. Oamenii se identificau cu Pacala, voiau sa fie Pacala, jucau scenete din film pe care le adaptau, era fantastic. Devenisem o vedeta in adevaratul sens al cuvantului, nu doar un actor mai cunoscut. Lumea ma recunostea pe strada, ma strigau: "Pacala! Uite-l pe Pacala!"", povesteste Papaiani. Actorul spune ca, destul de curand dupa succesul imbatator, a venit si reversul medaliei. "Regizorii m-au evitat. Unii nu au facut distinctia intre actor si personaj. Au vazut doar ca am devenit cunoscut ca si actor de comedie. Un regizor mi-a povestit bunaoara ca regreta foarte mult ca nu sunt un actor pentru el. Am sfarsit prin a juca in sapte sau opt filme de-ale lui... Stiti cum se spune, ca Hamlet se uita cu un singur ochi la Pacala. Nu exista actor de comedie sau de drama, exista actor si atata tot!", spune Papaiani.

"La Kiev, oamenii erau obisnuiti sa ia masa de pranz, in coloana, fix la ora 13:00. In ziua cand filmam scena cu barza, eu eram atarnat la 15 metri, dar asta nu a interesat pe nimeni in clipa in care s-a dat semnalul pentru a se pleca la masa. Am ramas atarnat acolo o ora si jumatate, ca nu avea cine sa ma dea jos. Cand s-au intors nu au zis nimic, nici nu-si imaginau cum am stat eu acolo, in spatiul acela ingust, fara sa ma clintesc"
Sebastian Papaiani despre aventurile lui Pacala

ISTORIE
Prezent in snoave si povestiri populare, Pacala devine personaj literar, peripetiile sale curgand din condeiele unor autori ca Ion Creanga, Ioan Slavici sau Petre Dulfu. In 1920, Pacala devine eroul primelor desene animate romanesti. Regizate de Aurel Petrescu, peliculele s-au bucurat de un succes important de public. Aparitia personajului pe marele ecran este parca desprinsa din peripetiile sale.

CIFRE
"Pacala" a costat 6,8 milioane de lei. Sebastian Papaiani a primit 26.000 de lei. "Pe hartie erau 40.000. Erau banii pe 6-7 luni, nu ramaneai cu prea mult. Iti dadeau un 10 la suta din banii astia cand incepeai postsincronul ", spune Papaiani. Actorul spune ca i-a placut foarte mult rolul si ar fi vrut sa fie toata viata Pacala. Adevarata rasplata a venit insa dupa premiera, cand, potrivit lui Saizescu, prin salile de cinema au trecut aproape 20 de milioane de spectatori! #

ECOURI
Actorul principal, regizorul si scenaristul au fost premiati pentru film, dar personajul nu a mai fost reluat de nici unul dintre ei. Pentru 2004 insa, Saizescu promite o continuare: "Pacala se intoarce... si ramane", care va avea primul tur de manivela in mai. Papaiani spune ca regizorului "i-a ramas in gusa" mult material de la vechea pelicula, pe care l-a adaptat la conditiile si naravurile actuale. Papaiani va fi tatal lui Pacala.

CONTINUARE: Toma Caragiu a vrut sa moara in picioare

Citeşte mai multe despre:   special,   film,   s-au,   actor,   pacala,   papaiani,   saizescu,   sebastian papaiani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 3909


Mai multe titluri din categorie

Afaceristul de casă al lui Emil Boc, 157 milioane de lei contracte cu statul

Afaceristul de casă al lui Emil Boc, 157 milioane de lei contracte cu statul
Galerie Foto Autoritatea Electorală Permanentă a atribuit, în ultimele sase luni,  unei firme din Cluj Napoca, două contracte în valoare de 42 de milioane de lei pentru mentenanţa sistemului informatic al...

Seminarii de 125.000 de euro pentru agenţii de la “Doi şi un sfert”

Seminarii de 125.000 de euro pentru agenţii de la “Doi şi un sfert”
Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), fostul “Doi şi un sfert” lucrează cu o companie din Marea Britanie pentru instruirea ofiţerilor din subordine în domeniul crimei organizate....

Palatul “Coolturii”, noul loc pentru “selfie”. De la 11.200 de vizitatori “moca” ieri, la 300 cu plata biletului, azi (Galerie Foto cool)

Palatul “Coolturii”, noul loc pentru “selfie”. De la 11.200 de vizitatori “moca” ieri, la 300 cu plata biletului, azi (Galerie Foto cool)
Galerie Foto Iesenii sunt celebri. Nu este saptamana sa nu vezi o stire cu pedofili, crime, interlopi, ori cu imbulzeala la promotiile pentru tigai de pe la malluri. Ori cu bucuria la primirea “mitei electorale” constand...

Reţeta de succes care l-a dus pe Cristian Burci în faţa anchetatorilor

Reţeta de succes care l-a dus pe Cristian Burci în faţa anchetatorilor
Galerie Foto După ani de zile în care a prăduit patrimoniul căilor ferate, fără ca nicio instituţie a statului să îl oprească, afaceristul Cristian Burci a fost săltat, ieri-dimineaţă, de către procurorii...

De la Tărâmul Făgăduinţei la Oraşul Pierzaniei

De la Tărâmul Făgăduinţei la Oraşul Pierzaniei
Galerie Foto Anina este un fost orășel minier care la începutul anilor 80 devenise un fel de Tărâm al Făgăduinței în Banat. Veneau aici tineri din toate colțurile țării pentru un trai mai bun, pentru un loc...

Hei, TAXI, du-mă la catedrală!

Hei, TAXI, du-mă la catedrală!
Galerie Foto Scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă, autorul a două dintre cele mai apreciate romane ale ultimilor douăzeci de ani, „Lucrarea” şi „Se Întorc Morţii Acasă”, unul dintre cei mai...

Un nou tun imobiliar: cum să transformi 3.200 mp teren în 32.000 mp

Un nou tun imobiliar: cum să transformi 3.200 mp teren în 32.000 mp
Un simplu zero. Și mult tupeu. Cât pentru o avere uriașă pe care să pui mâna folosindu-te de o venerabilă doamnă și de un pix cu care să adaugi un zero pe o foaie. Foaia este un act vechi de...

Povestea de afaceri din spatele palatului de pe Lacul Snagov

Povestea de afaceri din spatele palatului de pe Lacul Snagov
Galerie Foto În spatele domeniului Truică, Lacul Snagov o cotește discret printre hectare de pădure. Câteva vile luxoase, poziționate răzleț, apoi minute în șir în care barca se pierde pe un canal...

Avocatul cărților

Avocatul cărților
Este cititorul “bolnav” după cărți. Și-a tapetat apartamentul cu volume, stă ziua întreagă în librării și s-a certat cu familia din cauza dragostei sale exagerate pentru...

Cum putem proteja peșterile României de vandali, dar și de factorii de decizie

Cum putem proteja peșterile României de vandali, dar și de factorii de decizie
Cristian Lascu, unul dintre cei mai apreciați speologi din Europa, consideră că peșterile României sunt sunt într-o stare relativ bună, omparativ cu alte segmente ale naturii din țata noastră, pentru...

Legăturile dintre dosarul CFR şi un notar celebru

Legăturile dintre dosarul CFR şi un notar celebru
Galerie Foto Unul dintre cele mai interesante dosare instrumentate, în anul 2014, de către procurorii DIICOT, în care sunt implicaţi atât un om de afaceri din reţeaua Golden Blitz, dar şi un fost jurnalist de...

Ce jocuri de culise face Traian Băsescu după ce a aflat că este urmărit penal

Ce jocuri de culise face Traian Băsescu după ce a aflat că este urmărit penal
Galerie Foto Traian Băsescu a informat, în urmă cu două zile, mai mulţi colaboratori din presa aservită, că a luat decizia să nu se înscrie în cursa electorală pentru Primăria Capitalei din acest an, au con...

Mădălin Voicu: “Nu mai poate nimeni să repare țara asta”

Mădălin Voicu: “Nu mai poate nimeni să repare țara asta”
Galerie Foto După două decenii ca deputat în Parlamentul României, Mădălin Voicu se descrie ca fiind un optimist incurabil şi crede că, în ciuda calităţilor evidente, poporul român are un defect care, ...

Colonel doctor Gheorghe Anghel: “Oamenii cer să-i operez de cataractă cu laser, dar e vorba de ultrasunete”

Colonel doctor Gheorghe Anghel: “Oamenii cer să-i operez de cataractă cu laser, dar e vorba de ultrasunete”
Galerie Foto Când oamenii încep să vadă în ceaţă, se sperie că a sosit momentul operaţiei de cataractă, se tem de scoaterea şi înlocuirea cristalinului. Dar tehnicile de intervenţie în...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: Povestea Vioricăi, pentru care lipsurile au fost fatale. Ghid pentru guvernanți: când sărăcia condamnă la moarte

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: Povestea Vioricăi, pentru care lipsurile au fost fatale. Ghid pentru guvernanți: când sărăcia condamnă la moarte
Galerie Foto Viorica Botez are ochii blânzi, trăsături frumoase pe fața îmbătrânită prea devreme, la 32 de ani, mâini muncite și puternice de bărbat. Viorica are privirea disperată a omului fără...