x close

Peripetiile lui "Pacala"

0
23 Feb 2004 - 00:00
Peripetiile lui


In 1974 s-a filmat povestea romanului inteligent, cu umor si spirit justitiar.

De secole, mergand pe ulite ferite sau la drumul mare, cu pielea "fermecata " de juninca in bat, Pacala "se razboieste cu un balaur cu o mie de capete: prostia". Inteligent si cu limba ascutita, personaj emblematic pentru romani, Pacala "rade de cei prosti, vicleni, obtuzi, lacomi sau mincinosi". In urma cu 30 de ani, actorul Sebastian Papaiani intra in legenda jucandu-l pe Pacala. Nu fara peripetiile aidoma celor traite de personaj.
ALEXANDRU NASTASE

Intr-o dupa-amiaza, Pacala se plimba alene cu pielea de juninca in spate. Se oprea la cate o margine de drum, spre a-si trage sufletul si a-si intinde incheieturile. Cand s-a innoptat, a tras la casa unei satence si a cerut gazduire. Milostiva, femeia l-a primit, dar l-a rugat s-o ierte ca n-are vreme de stat la povesti: barbatul care era dus la padure trebuia sa se intoarca, iar ea nu mai prididea cu treaba. Pacala o surprinde pe femeie gatind bunatati, dar este uimit sa vada cum, in clipa cand sotul intra in batatura, femeia ia bucatele si le ascunde care pe sub pat, care pe dupa cuptor. Fiindca nu voia sa manance terciul gol, Pacala ii sopteste sotului flamand ca pielea de juninca are putere de proroc si ca, daca ii da o galeata de galbeni, ii va spune cum sa manance pe saturate. Pacala pune urechea pe pielea de juninca si, rand pe rand, ii dezvaluie unde sunt bunatatile. A doua zi primeste o galeata de bani, in schimbul pieii, si inca doua de la nevasta, pentru a o invata pe aceasta ce trebuie sa-i faca "prorocului " sa-si piarda darul. Tot intr-o dupa-amiaza, Sebastian Papaiani - interpretul lui Pacala - a fost nevoit sa stea atarnat o ora si jumatate in timpul ce filma o scena, pentru ca tehnicienii "de la sol" gasisera de cuviinta sa plece la masa, lasand totul balta.

"Pacala e definitoriu pentru romani"
In 1964, premiera filmului "Un suras in plina vara" in regia lui Geo Saizescu si cu Sebastian Papaiani in rolul principal obtinea un impresionant succes de public si de critica.

"Acest film a fost motorul care a pornit ideea unui film despre Pacala - isi aminteste astazi protagonistul Papaiani. Dupa "Un suras in plina vara", Dinu Sararu a scris o cronica de film in care spunea ca personajul meu, Fanita - un copil de taran venit la orassa lucreze pe santier, nu este decat un Pacala al zilelor noastre ". "Temperamentul special, inteligenta si umorul lui Papaiani m-au facut atunci sa ma gandesc la o idee de scenariu pentru un film cu Pacala. Eu sunt adeptul tipurilor umane si e nevoie de stiinta depistarii unui tip, unui personaj care reprezinta o natie, o regiune, pentru ca doar asa ideile si mesajul ajung la public. Pacala e definitoriu pentru romani", crede regizorul Geo Saizescu. Legatura astfel creata intre actor si regizor a fost consolidata in "La portile pamantului" al lui Saizescu, unde Papaiani a jucat din nou un rol principal. "Eu, ca regizor, am un principiu: sa cresc o data cu actorul, cu scenografii, cu alti tehnicieni. Se formeaza astfel un spirit de echipa care te ajuta foarte mult", explica Saizescu. A urmat apoi, in ‘68, "Balul de sambata seara". "In acest film, personajul Papa-Lapte, jucat de Papaiani, visa sa-si gaseasca o fata, ca si duminica lui sa fie plina de dragoste. Ironia face ca el sa intalneasca doua fete - blonda si bruna - si sa nu stie pe care s-o aleaga. Dupa premiera, presa a scris ca se pregateste un Pacala. Cred ca acela a fost momentul in care, impreuna cu D.R. Popescu, am decis sa lucram la un scenariu pentru filmul "Pacala". Era un timp al personajului, daca nu il faceam atunci, nu il faceam niciodata! Cred cu tarie ca Papaiani trebuia sa fie Pacala, fara el nu as fi facut filmul", povesteste regizorul.

Cenzura se gandea la Marele Pacalitor
"Saizescu are marea calitate ca te implica pe tine ca actor in partile tehnice ale filmului. Asta a facut foarte bine scenariului ", povesteste Sebastian Papaiani. Nu a fost insa prea simplu, deoarece tovarasii de pe la partid nu priveau cu ochi buni peripetiile si ironiile lui Pacala. "Am construit un scenariu pentru sase episoade. Aveam mult material de valorificat, incercam sa acopar filosofia, umorul, inteligenta, spiritul justitiar al personajului. Dar stiti cum e: de ras se teme si vladica, si opinca. S-au nascut intrebari: cine e Pacala, unde vrea sa bata? Toti se gandeau ca ar putea fi... Marele Pacalitor. Si cenzura lucreaza pe doua fronturi, ori taie, ori te amana. S-au pacalit, pentru ca am avut rabdare si perseverenta si am continuat sa propun scenariul in ciuda scuzelor lor ca "Pacala" era prea scump", povesteste Geo Saizescu.

"Povestile erau fabuloase, dar filmul era natural, pentru ca Pacala reprezinta natura! Nu avea substrat politic. Nici cenzorii nu stiau de ce interzic scenariul", spune Papaiani.

Iesirea din rama
Saizescu isi aminteste ca filmul s-a turnat abia intre ‘72 si ‘73, in nordul Olteniei, la Pausesti-Maglas, Govora, Ionesti sau Balcesti, insa nu au lipsit incidentele. "Am avut peste 200 de actori implicati. Numai in ceata lui Pacala care cautau fundul Oltului erau vreo 50-60 de actori. Si acum ma induiosez ce tarie am avut sa domin acea lume speciala - actorii", povesteste regizorul. "La filmari veneau tot timpul oameni din partea locului. Imi amintesc si rad si acum de unul caruia i-am spus sa iasa din cadru. S-a uitat ala in jos, in dreapta si-n stanga, nu intelegea ce se intampla. Atata s-a dat mai in spate, ca a nimerit intr-o groapa si a cazut. Cadru inseamna rama in Oltenia si omul nu pricepea in ce rama se bagase", rade Papaiani. "Prin toamna lui ‘72, nici nu incepusem bine filmarile ca s-au pornit niste ploi de, numai! 42 de zile numarate a plouat continuu, iar multi au petrecut jucand jocuri jucause pe bani prin camerele hotelului, de nu stiam de unde pe care sa-i mai adun!" Pentru ca in Romania nu exista tehnica necesara, trucajele din "Pacala" s-au realizat in strainatate, dar si acestea s-au facut cu peripetii. "Am incercat la Moscova si Leningrad, dar ne-au refuzat rusii. Ne-au plimbat de la unii la altii de numai si atunci, patrioti din fire fata de rusi, ucrainenii ne-au chemat la Kiev, la studiourile Dovjenco", povesteste Saizescu.

Un Hamlet autohton
"Pe unde mergeam pentru promovarea filmului, lumea ne coplesea. Oamenii se identificau cu Pacala, voiau sa fie Pacala, jucau scenete din film pe care le adaptau, era fantastic. Devenisem o vedeta in adevaratul sens al cuvantului, nu doar un actor mai cunoscut. Lumea ma recunostea pe strada, ma strigau: "Pacala! Uite-l pe Pacala!"", povesteste Papaiani. Actorul spune ca, destul de curand dupa succesul imbatator, a venit si reversul medaliei. "Regizorii m-au evitat. Unii nu au facut distinctia intre actor si personaj. Au vazut doar ca am devenit cunoscut ca si actor de comedie. Un regizor mi-a povestit bunaoara ca regreta foarte mult ca nu sunt un actor pentru el. Am sfarsit prin a juca in sapte sau opt filme de-ale lui... Stiti cum se spune, ca Hamlet se uita cu un singur ochi la Pacala. Nu exista actor de comedie sau de drama, exista actor si atata tot!", spune Papaiani.

"La Kiev, oamenii erau obisnuiti sa ia masa de pranz, in coloana, fix la ora 13:00. In ziua cand filmam scena cu barza, eu eram atarnat la 15 metri, dar asta nu a interesat pe nimeni in clipa in care s-a dat semnalul pentru a se pleca la masa. Am ramas atarnat acolo o ora si jumatate, ca nu avea cine sa ma dea jos. Cand s-au intors nu au zis nimic, nici nu-si imaginau cum am stat eu acolo, in spatiul acela ingust, fara sa ma clintesc"
Sebastian Papaiani despre aventurile lui Pacala

ISTORIE
Prezent in snoave si povestiri populare, Pacala devine personaj literar, peripetiile sale curgand din condeiele unor autori ca Ion Creanga, Ioan Slavici sau Petre Dulfu. In 1920, Pacala devine eroul primelor desene animate romanesti. Regizate de Aurel Petrescu, peliculele s-au bucurat de un succes important de public. Aparitia personajului pe marele ecran este parca desprinsa din peripetiile sale.

CIFRE
"Pacala" a costat 6,8 milioane de lei. Sebastian Papaiani a primit 26.000 de lei. "Pe hartie erau 40.000. Erau banii pe 6-7 luni, nu ramaneai cu prea mult. Iti dadeau un 10 la suta din banii astia cand incepeai postsincronul ", spune Papaiani. Actorul spune ca i-a placut foarte mult rolul si ar fi vrut sa fie toata viata Pacala. Adevarata rasplata a venit insa dupa premiera, cand, potrivit lui Saizescu, prin salile de cinema au trecut aproape 20 de milioane de spectatori! #

ECOURI
Actorul principal, regizorul si scenaristul au fost premiati pentru film, dar personajul nu a mai fost reluat de nici unul dintre ei. Pentru 2004 insa, Saizescu promite o continuare: "Pacala se intoarce... si ramane", care va avea primul tur de manivela in mai. Papaiani spune ca regizorului "i-a ramas in gusa" mult material de la vechea pelicula, pe care l-a adaptat la conditiile si naravurile actuale. Papaiani va fi tatal lui Pacala.

CONTINUARE: Toma Caragiu a vrut sa moara in picioare

Citeşte mai multe despre:   special,   film,   s-au,   actor,   pacala,   papaiani,   saizescu,   sebastian papaiani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 2139


Mai multe titluri din categorie

Oamenii Revoluţiei. Gelu Voican Voiculescu povesteşte cum era gata-gata să revenim la dictatură

Oamenii Revoluţiei. Gelu Voican Voiculescu povesteşte cum era gata-gata să revenim la dictatură
Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier în guvernul provizoriu Petre Roman, declară pentru Jurnalul Naţional că, acum 25 de ani, la Revoluţie, unul dintre sloganurile scandate de oameni, valabil şi astăzi, este...

Marius Tucă: Ce este poezia

Marius Tucă: Ce este poezia
 Poezia este o fiinţăCu foarte mare trebuinţăO dragoste foarte mareCu la fel de mare căutarePoezia este un drogDin cornul unui inorogŞi mai ales o stareCu atât de mare alinarePoezia este izbăvireCu atât de...

25 de ani de la Revoluţie. Petre Roman: Puteam să fiu şi eu printre cei care au murit. Dumnezeu m-a lăsat cu viaţă

25 de ani de la Revoluţie. Petre Roman: Puteam să fiu şi eu printre cei care au murit. Dumnezeu m-a lăsat cu viaţă
■ Jurnalul Naţional: Credeţi că România a meritat şi/sau merită sacrificiul tinerilor de acum 25 de ani?■ Petre Roman: Da, fără îndoială, pentru că dacă mă gândesc la acei tineri şi foarte tineri, să...

100.000 de veghe sub rafturi (volume). Seminarul Al. Myller din Iaşi, cea mai mare bibliotecă de matematică din România şi din Estul Europei

100.000 de veghe sub rafturi (volume). Seminarul Al. Myller din Iaşi, cea mai mare bibliotecă de matematică din România şi din Estul Europei
Galerie Foto Cărţi. Mii de volume. Milioane de pagini. Frumos caligrafiate şi împachetate în ecuaţii, teoreme, numere. Tot ce ţine de matematica ultimului secol, cu toate descoperirile în domeniu găseşti în acest sanctuar...

DECEMBRIE 1989. "Tată, noi suntem copii, ce să ne facă nouă?"

DECEMBRIE 1989. "Tată, noi suntem copii, ce să ne facă nouă?"
Au trecut 25 ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. Vâltoarea evenimentelor de atunci a suprimat egalitarismul ca principiu de organizare al unui idilic "paradis" social, practic irealizabil. A spulberat un sistem de...

Legiunea e patria lor. “Psihic nu ai voie să cedezi sub nici o formă!”

Legiunea e patria lor. “Psihic nu ai voie să cedezi sub nici o formă!”
Galerie Foto Poveştile legionarilor români. Un fost combatant, Irok, își descrie aventura în Legiunea Străină. Iată ce spune: “…Am plecat în Franţa, drumul te costă 190 de euro cu Eurolines până la Marseille și de...

F. Brunea-Fox, în anii ‘60: “Tudor Arghezi mă ducea cu motocicleta la reportaje”

F. Brunea-Fox, în anii ‘60: “Tudor Arghezi mă ducea cu motocicleta la reportaje”
Marele reporter se întâlnea cu poetul la Sfântu Gheorghe, când acesta se ducea să târguie unelte pentru grădina sa din Mărţişor. Un interviu făcut cu ani în urmă de Alexandru Stark scoate în evidenţă...

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge - II

Urmare din Pagina 1 (click pentru prima parte a interviului)■ Jurnalul Național:: Dansul de cabaret pare mai uşor decât baletul clasic. Însă sincronizarea şi expresivitatea trebuie să fie la cote maxime. Care...

EXCLUSIV. Cum să trăieşti mult mâncând după dieta Anei Aslan

EXCLUSIV. Cum să trăieşti mult mâncând după dieta Anei Aslan
Inegalabila doamnă Ana Aslan a trăit aproape 92 de ani. A fost o longevivă, conform definiţiilor ştiinţifice. Metoda de tratament Ana Aslan, bazată pe invenţia sa gerovitalul şi un regim de viaţă sănătos...

Legiunea este patria lor! Românii care se duc să moară servind o cauză străină (1)

Legiunea este patria lor! Românii care se duc să moară servind o cauză străină (1)
Galerie Foto O armată într-o armată. Depozitara nemulţumiţilor şi neadaptaţilor lumii. Veneraţi şi condamnaţi. Aventurieri şi romantici. Criminali ori inocenţi. Codul lor este: disciplină, solidaritate, respect. Luptând...

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge
Galerie Foto Un român se află printre vedetele cabaretuluiMoulin Rouge este cel mai cunoscut cabaret al Lumii. Aici s-a scris istoria pasiunilor ascunse ale Franţei ultimului secol, dar au avut loc şi cele mai importante...

Retrocedările, bombă cu efect întârziat

Retrocedările, bombă cu efect întârziat
Clanurile mafiote şi-au construit imperii financiare pe baza revendicărilor ilegale. În paralel, oamenii simpli aşteaptă ani de zile pentru pentru a-şi primi drepturile. Mai mult, autorităţile îi pasează de la...

25 de ani de la Revoluţia eşuată de la Iaşi

25 de ani de la Revoluţia eşuată de la Iaşi
Revoluţia din 1989 a lăsat urme foarte adânci în societatea românească. Au murit în acel decembrie 1.104 români şi au fost rănite 3.352 de persoane. Întâi au fost cei seceraţi de gloanţele forţelor de...

Radu Beligan: "Am o boală, sunt legat ombilical de România!"

Radu Beligan: "Am o boală, sunt legat ombilical de România!"
Galerie Foto La mulți ani, Radu Beligan.Interviu publicat în Jurnalul Național, 12 decembrie 2009______Ni se dezvăluie cu modestie şi căldură. E, în fond, un bun na­ţio­nal. Un maestru, în adevăratul sens al...

Trei studente românce îi calcă pe urme laureatului Premiului Nobel

Trei studente românce îi calcă pe urme laureatului Premiului Nobel
Galerie Foto Pe lângă cea mai mică rată a şomajului din Germania şi una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, 4,1%, landul Baden-Wurttemberg (BW) se mândreşte şi cu cea mai mare densitate de universităţi de stat din...