x close

Peripetiile lui "Pacala"

0
23 Feb 2004 - 00:00
Peripetiile lui


In 1974 s-a filmat povestea romanului inteligent, cu umor si spirit justitiar.

De secole, mergand pe ulite ferite sau la drumul mare, cu pielea "fermecata " de juninca in bat, Pacala "se razboieste cu un balaur cu o mie de capete: prostia". Inteligent si cu limba ascutita, personaj emblematic pentru romani, Pacala "rade de cei prosti, vicleni, obtuzi, lacomi sau mincinosi". In urma cu 30 de ani, actorul Sebastian Papaiani intra in legenda jucandu-l pe Pacala. Nu fara peripetiile aidoma celor traite de personaj.
ALEXANDRU NASTASE

Intr-o dupa-amiaza, Pacala se plimba alene cu pielea de juninca in spate. Se oprea la cate o margine de drum, spre a-si trage sufletul si a-si intinde incheieturile. Cand s-a innoptat, a tras la casa unei satence si a cerut gazduire. Milostiva, femeia l-a primit, dar l-a rugat s-o ierte ca n-are vreme de stat la povesti: barbatul care era dus la padure trebuia sa se intoarca, iar ea nu mai prididea cu treaba. Pacala o surprinde pe femeie gatind bunatati, dar este uimit sa vada cum, in clipa cand sotul intra in batatura, femeia ia bucatele si le ascunde care pe sub pat, care pe dupa cuptor. Fiindca nu voia sa manance terciul gol, Pacala ii sopteste sotului flamand ca pielea de juninca are putere de proroc si ca, daca ii da o galeata de galbeni, ii va spune cum sa manance pe saturate. Pacala pune urechea pe pielea de juninca si, rand pe rand, ii dezvaluie unde sunt bunatatile. A doua zi primeste o galeata de bani, in schimbul pieii, si inca doua de la nevasta, pentru a o invata pe aceasta ce trebuie sa-i faca "prorocului " sa-si piarda darul. Tot intr-o dupa-amiaza, Sebastian Papaiani - interpretul lui Pacala - a fost nevoit sa stea atarnat o ora si jumatate in timpul ce filma o scena, pentru ca tehnicienii "de la sol" gasisera de cuviinta sa plece la masa, lasand totul balta.

"Pacala e definitoriu pentru romani"
In 1964, premiera filmului "Un suras in plina vara" in regia lui Geo Saizescu si cu Sebastian Papaiani in rolul principal obtinea un impresionant succes de public si de critica.

"Acest film a fost motorul care a pornit ideea unui film despre Pacala - isi aminteste astazi protagonistul Papaiani. Dupa "Un suras in plina vara", Dinu Sararu a scris o cronica de film in care spunea ca personajul meu, Fanita - un copil de taran venit la orassa lucreze pe santier, nu este decat un Pacala al zilelor noastre ". "Temperamentul special, inteligenta si umorul lui Papaiani m-au facut atunci sa ma gandesc la o idee de scenariu pentru un film cu Pacala. Eu sunt adeptul tipurilor umane si e nevoie de stiinta depistarii unui tip, unui personaj care reprezinta o natie, o regiune, pentru ca doar asa ideile si mesajul ajung la public. Pacala e definitoriu pentru romani", crede regizorul Geo Saizescu. Legatura astfel creata intre actor si regizor a fost consolidata in "La portile pamantului" al lui Saizescu, unde Papaiani a jucat din nou un rol principal. "Eu, ca regizor, am un principiu: sa cresc o data cu actorul, cu scenografii, cu alti tehnicieni. Se formeaza astfel un spirit de echipa care te ajuta foarte mult", explica Saizescu. A urmat apoi, in ‘68, "Balul de sambata seara". "In acest film, personajul Papa-Lapte, jucat de Papaiani, visa sa-si gaseasca o fata, ca si duminica lui sa fie plina de dragoste. Ironia face ca el sa intalneasca doua fete - blonda si bruna - si sa nu stie pe care s-o aleaga. Dupa premiera, presa a scris ca se pregateste un Pacala. Cred ca acela a fost momentul in care, impreuna cu D.R. Popescu, am decis sa lucram la un scenariu pentru filmul "Pacala". Era un timp al personajului, daca nu il faceam atunci, nu il faceam niciodata! Cred cu tarie ca Papaiani trebuia sa fie Pacala, fara el nu as fi facut filmul", povesteste regizorul.

Cenzura se gandea la Marele Pacalitor
"Saizescu are marea calitate ca te implica pe tine ca actor in partile tehnice ale filmului. Asta a facut foarte bine scenariului ", povesteste Sebastian Papaiani. Nu a fost insa prea simplu, deoarece tovarasii de pe la partid nu priveau cu ochi buni peripetiile si ironiile lui Pacala. "Am construit un scenariu pentru sase episoade. Aveam mult material de valorificat, incercam sa acopar filosofia, umorul, inteligenta, spiritul justitiar al personajului. Dar stiti cum e: de ras se teme si vladica, si opinca. S-au nascut intrebari: cine e Pacala, unde vrea sa bata? Toti se gandeau ca ar putea fi... Marele Pacalitor. Si cenzura lucreaza pe doua fronturi, ori taie, ori te amana. S-au pacalit, pentru ca am avut rabdare si perseverenta si am continuat sa propun scenariul in ciuda scuzelor lor ca "Pacala" era prea scump", povesteste Geo Saizescu.

"Povestile erau fabuloase, dar filmul era natural, pentru ca Pacala reprezinta natura! Nu avea substrat politic. Nici cenzorii nu stiau de ce interzic scenariul", spune Papaiani.

Iesirea din rama
Saizescu isi aminteste ca filmul s-a turnat abia intre ‘72 si ‘73, in nordul Olteniei, la Pausesti-Maglas, Govora, Ionesti sau Balcesti, insa nu au lipsit incidentele. "Am avut peste 200 de actori implicati. Numai in ceata lui Pacala care cautau fundul Oltului erau vreo 50-60 de actori. Si acum ma induiosez ce tarie am avut sa domin acea lume speciala - actorii", povesteste regizorul. "La filmari veneau tot timpul oameni din partea locului. Imi amintesc si rad si acum de unul caruia i-am spus sa iasa din cadru. S-a uitat ala in jos, in dreapta si-n stanga, nu intelegea ce se intampla. Atata s-a dat mai in spate, ca a nimerit intr-o groapa si a cazut. Cadru inseamna rama in Oltenia si omul nu pricepea in ce rama se bagase", rade Papaiani. "Prin toamna lui ‘72, nici nu incepusem bine filmarile ca s-au pornit niste ploi de, numai! 42 de zile numarate a plouat continuu, iar multi au petrecut jucand jocuri jucause pe bani prin camerele hotelului, de nu stiam de unde pe care sa-i mai adun!" Pentru ca in Romania nu exista tehnica necesara, trucajele din "Pacala" s-au realizat in strainatate, dar si acestea s-au facut cu peripetii. "Am incercat la Moscova si Leningrad, dar ne-au refuzat rusii. Ne-au plimbat de la unii la altii de numai si atunci, patrioti din fire fata de rusi, ucrainenii ne-au chemat la Kiev, la studiourile Dovjenco", povesteste Saizescu.

Un Hamlet autohton
"Pe unde mergeam pentru promovarea filmului, lumea ne coplesea. Oamenii se identificau cu Pacala, voiau sa fie Pacala, jucau scenete din film pe care le adaptau, era fantastic. Devenisem o vedeta in adevaratul sens al cuvantului, nu doar un actor mai cunoscut. Lumea ma recunostea pe strada, ma strigau: "Pacala! Uite-l pe Pacala!"", povesteste Papaiani. Actorul spune ca, destul de curand dupa succesul imbatator, a venit si reversul medaliei. "Regizorii m-au evitat. Unii nu au facut distinctia intre actor si personaj. Au vazut doar ca am devenit cunoscut ca si actor de comedie. Un regizor mi-a povestit bunaoara ca regreta foarte mult ca nu sunt un actor pentru el. Am sfarsit prin a juca in sapte sau opt filme de-ale lui... Stiti cum se spune, ca Hamlet se uita cu un singur ochi la Pacala. Nu exista actor de comedie sau de drama, exista actor si atata tot!", spune Papaiani.

"La Kiev, oamenii erau obisnuiti sa ia masa de pranz, in coloana, fix la ora 13:00. In ziua cand filmam scena cu barza, eu eram atarnat la 15 metri, dar asta nu a interesat pe nimeni in clipa in care s-a dat semnalul pentru a se pleca la masa. Am ramas atarnat acolo o ora si jumatate, ca nu avea cine sa ma dea jos. Cand s-au intors nu au zis nimic, nici nu-si imaginau cum am stat eu acolo, in spatiul acela ingust, fara sa ma clintesc"
Sebastian Papaiani despre aventurile lui Pacala

ISTORIE
Prezent in snoave si povestiri populare, Pacala devine personaj literar, peripetiile sale curgand din condeiele unor autori ca Ion Creanga, Ioan Slavici sau Petre Dulfu. In 1920, Pacala devine eroul primelor desene animate romanesti. Regizate de Aurel Petrescu, peliculele s-au bucurat de un succes important de public. Aparitia personajului pe marele ecran este parca desprinsa din peripetiile sale.

CIFRE
"Pacala" a costat 6,8 milioane de lei. Sebastian Papaiani a primit 26.000 de lei. "Pe hartie erau 40.000. Erau banii pe 6-7 luni, nu ramaneai cu prea mult. Iti dadeau un 10 la suta din banii astia cand incepeai postsincronul ", spune Papaiani. Actorul spune ca i-a placut foarte mult rolul si ar fi vrut sa fie toata viata Pacala. Adevarata rasplata a venit insa dupa premiera, cand, potrivit lui Saizescu, prin salile de cinema au trecut aproape 20 de milioane de spectatori! #

ECOURI
Actorul principal, regizorul si scenaristul au fost premiati pentru film, dar personajul nu a mai fost reluat de nici unul dintre ei. Pentru 2004 insa, Saizescu promite o continuare: "Pacala se intoarce... si ramane", care va avea primul tur de manivela in mai. Papaiani spune ca regizorului "i-a ramas in gusa" mult material de la vechea pelicula, pe care l-a adaptat la conditiile si naravurile actuale. Papaiani va fi tatal lui Pacala.

CONTINUARE: Toma Caragiu a vrut sa moara in picioare

Citeşte mai multe despre:   special,   film,   s-au,   actor,   pacala,   papaiani,   saizescu,   sebastian papaiani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 3012


Mai multe titluri din categorie

REPORTAJ EXCLUSIV - Iisus-pacientul este în spitalul penitenciar din Grajduri

REPORTAJ EXCLUSIV - Iisus-pacientul este în spitalul penitenciar din Grajduri
Galerie Foto Spitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Grajduri, Iaşi, Spitalul-penitenciar. L-am vizitat de mai multe ori ca mulţi dintre colegii din presă. Am găsit aici poveşti încărcate de orori,...

Cum a fost construit un sistem de forță destinat să controleze societatea românească. Mugur Ciuvică, despre cartea „Zece ani răi” (VIDEO)

Cum a fost construit un sistem de forță destinat să controleze societatea românească. Mugur Ciuvică, despre cartea „Zece ani răi” (VIDEO)
”10 ani de domnie a lui Traian Băsescu 10 ani de hoție””Dar mai ales 10 ani de teroare, de care abia am reușit să scăpăm după 1989”Victor Petrini, ultimul erou al lui Marin Preda, adună tot chinul unei...

Record sumbru: un tren deraiat pe lună

Record sumbru: un tren deraiat pe lună
Galerie Foto În trenurile din România nu ştii nici când te urci, nici când ajungi la destinaţie... dar nici măcar dacă mai ajungi la destinaţie. Lipsa investiţiilor, cumulată cu jaful produs în ultimii 25 de ani în CFR,...

Campionul care escaladează un munte de prejudecăţi. Sute de copii cu deficiențe au ajuns la sălile de căţărat

Campionul care escaladează un munte de prejudecăţi. Sute de copii cu deficiențe au ajuns la sălile de căţărat
Galerie Foto Claudiu Miu a fost timp de doi ani un om sfârșit. Din tânărul energic și sportiv, campion național și balcanic la escaladă, rămăsese doar amintirea: fusese diagnosticat cu poliartrită reumatoidă și boala îl...

Un stat atrofiat își omoară locuitorii

Un stat atrofiat își omoară locuitorii
Galerie Foto Până să terminați de citit acest text, undeva în țară e posibil ca un român care suferă de distrofie musculară să moară. Pentru că, de patru ani, un număr, neestimat de nimeni, de români au murit după ce...

EXCLUSIV. Procesul verbal al constatării miilor de morți de la pogrom. Document nepublicat, aflat în arhive (foto inedit)

EXCLUSIV. Procesul verbal al constatării miilor de morți de la pogrom. Document nepublicat, aflat în arhive (foto inedit)
Galerie Foto Un document care nu a mai apărut în presa română (“quality”)! Astăzi se împlinesc 74 de ani de când a început Pogromul de la Iași, eveniment în care, pe durata a câtorva zile (27-29 iunie 1941), au pierit...

Să nu vinzi castraveţi Lipoveanului

Să nu vinzi castraveţi Lipoveanului
Galerie Foto Sa nu-i vinzi castraveti lipoveanului!   Rusii lipoveni din judetul Iasi, in special cei din Tg. Frumos, formeaza o comunitate de legumicultori neintrecuti. Unul dintre ei este si venerabilul Vasile Ichim....

O dragoste sfâşietoare. Iubirea dintre Elena Văcărescu şi Ferdinand

O dragoste sfâşietoare. Iubirea dintre Elena Văcărescu şi Ferdinand
Galerie Foto Elena Vacarescu, mostenitoarea unui ilustru nume, ar fi putut fi regina Romaniei. Daca impotrivirea regelui Carol I n-ar fi fost categorica, iubirea printului mostenitor Ferdinand ar fi incoronat-o.Anii 1890-1892....

Afacerile familiei Băsescu. Legături periculoase, dar bănoase, la malul mării

 Afacerile familiei Băsescu. Legături periculoase, dar bănoase, la malul mării
Galerie Foto Doiniţa Băsescu, soţia lui Mircea Băsescu, a fost propulsată, în anul în care cumnatul de la Bucureşti se pregătea să devină preşedinte al României, în funcţia de consilier local al Primăriei Constanţa,...

Blestemul Mănăstirii Frăsinei. Athosul românesc şi poveştile femeilor care şi-au pierdut minţile

Blestemul Mănăstirii Frăsinei. Athosul românesc şi poveştile femeilor care şi-au pierdut minţile
Galerie Foto Taramul interzis femeilor se afla la manastirea dintre frasini, Athosul romanesc. Groaznicul blestem lasat, la 1867, de Sfantul Calinic opreste cu strasnicie femeile sa intre in manastire. Cele care totusi s-au aventurat...

Cum a ieșit o comună din peșteră direct în secolul XXI

Cum a ieșit o comună din peșteră direct în secolul XXI
Galerie Foto În urmă cu șapte ani, în comuna Peștera din județul Constanța suna a pustiu și a sărăcie. Nici nu avea cum să fie altfel într-o localitate cu sute de asistați social, cu o școală dărăpănată, cu...

MEȘTERUL de biciclete din lemn și RECORDUL lui ABSOLUT

MEȘTERUL de biciclete din lemn și RECORDUL lui ABSOLUT
"Eu, nu că am inventat bicicleta de lemn... Ea a fost făcută înaintea mea, dar eu am făcut în aşa fel încât procentajul de lemn al bicicletei să fie cât mai mare. Eu am zis că o să construiesc o bicicletă...

Cum se dădeau examenele pentru permis la 1913

Cum se dădeau examenele pentru permis la 1913
Galerie Foto Legendele oraşului Bucureşti, istoria incredibilă a unor zone şi clădiri celebre din Capitală, secretele şi zbuciumul arhitecţilor care şi-au pus amprenta, de-a lungul timpului, asupra urbei, sunt scoase acum la...

Introducerea fericirii la creşă cu 1.000.000 €

Introducerea fericirii la creşă cu 1.000.000 €
Primăria Sectorului 1 al Capitalei şi-a propus să salveze „de la un debut foarte nefast în viaţă” o parte dintre preşcolarii defavorizaţi, educându-i „în stil danez”. Ambiţiosul proiect-pilot a fost...

Evaluare Naţională 2015. Elevii de clasa a VIII-a care aparţin minorităţilor vor susţine marţi evaluarea la limba maternă

Evaluare Naţională 2015. Elevii de clasa a VIII-a care aparţin minorităţilor vor susţine marţi evaluarea la limba maternă
Evaluare Naţională 2015. Absolvenţii de clasa a VIII-a aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine marţi evaluarea la limba maternă, potrivit calendarului aprobat de MECŞ. Ultima probă, cea la...