x close

Peripetiile lui "Pacala"

0
23 Feb 2004 - 00:00
Peripetiile lui


In 1974 s-a filmat povestea romanului inteligent, cu umor si spirit justitiar.

De secole, mergand pe ulite ferite sau la drumul mare, cu pielea "fermecata " de juninca in bat, Pacala "se razboieste cu un balaur cu o mie de capete: prostia". Inteligent si cu limba ascutita, personaj emblematic pentru romani, Pacala "rade de cei prosti, vicleni, obtuzi, lacomi sau mincinosi". In urma cu 30 de ani, actorul Sebastian Papaiani intra in legenda jucandu-l pe Pacala. Nu fara peripetiile aidoma celor traite de personaj.
ALEXANDRU NASTASE

Intr-o dupa-amiaza, Pacala se plimba alene cu pielea de juninca in spate. Se oprea la cate o margine de drum, spre a-si trage sufletul si a-si intinde incheieturile. Cand s-a innoptat, a tras la casa unei satence si a cerut gazduire. Milostiva, femeia l-a primit, dar l-a rugat s-o ierte ca n-are vreme de stat la povesti: barbatul care era dus la padure trebuia sa se intoarca, iar ea nu mai prididea cu treaba. Pacala o surprinde pe femeie gatind bunatati, dar este uimit sa vada cum, in clipa cand sotul intra in batatura, femeia ia bucatele si le ascunde care pe sub pat, care pe dupa cuptor. Fiindca nu voia sa manance terciul gol, Pacala ii sopteste sotului flamand ca pielea de juninca are putere de proroc si ca, daca ii da o galeata de galbeni, ii va spune cum sa manance pe saturate. Pacala pune urechea pe pielea de juninca si, rand pe rand, ii dezvaluie unde sunt bunatatile. A doua zi primeste o galeata de bani, in schimbul pieii, si inca doua de la nevasta, pentru a o invata pe aceasta ce trebuie sa-i faca "prorocului " sa-si piarda darul. Tot intr-o dupa-amiaza, Sebastian Papaiani - interpretul lui Pacala - a fost nevoit sa stea atarnat o ora si jumatate in timpul ce filma o scena, pentru ca tehnicienii "de la sol" gasisera de cuviinta sa plece la masa, lasand totul balta.

"Pacala e definitoriu pentru romani"
In 1964, premiera filmului "Un suras in plina vara" in regia lui Geo Saizescu si cu Sebastian Papaiani in rolul principal obtinea un impresionant succes de public si de critica.

"Acest film a fost motorul care a pornit ideea unui film despre Pacala - isi aminteste astazi protagonistul Papaiani. Dupa "Un suras in plina vara", Dinu Sararu a scris o cronica de film in care spunea ca personajul meu, Fanita - un copil de taran venit la orassa lucreze pe santier, nu este decat un Pacala al zilelor noastre ". "Temperamentul special, inteligenta si umorul lui Papaiani m-au facut atunci sa ma gandesc la o idee de scenariu pentru un film cu Pacala. Eu sunt adeptul tipurilor umane si e nevoie de stiinta depistarii unui tip, unui personaj care reprezinta o natie, o regiune, pentru ca doar asa ideile si mesajul ajung la public. Pacala e definitoriu pentru romani", crede regizorul Geo Saizescu. Legatura astfel creata intre actor si regizor a fost consolidata in "La portile pamantului" al lui Saizescu, unde Papaiani a jucat din nou un rol principal. "Eu, ca regizor, am un principiu: sa cresc o data cu actorul, cu scenografii, cu alti tehnicieni. Se formeaza astfel un spirit de echipa care te ajuta foarte mult", explica Saizescu. A urmat apoi, in ‘68, "Balul de sambata seara". "In acest film, personajul Papa-Lapte, jucat de Papaiani, visa sa-si gaseasca o fata, ca si duminica lui sa fie plina de dragoste. Ironia face ca el sa intalneasca doua fete - blonda si bruna - si sa nu stie pe care s-o aleaga. Dupa premiera, presa a scris ca se pregateste un Pacala. Cred ca acela a fost momentul in care, impreuna cu D.R. Popescu, am decis sa lucram la un scenariu pentru filmul "Pacala". Era un timp al personajului, daca nu il faceam atunci, nu il faceam niciodata! Cred cu tarie ca Papaiani trebuia sa fie Pacala, fara el nu as fi facut filmul", povesteste regizorul.

Cenzura se gandea la Marele Pacalitor
"Saizescu are marea calitate ca te implica pe tine ca actor in partile tehnice ale filmului. Asta a facut foarte bine scenariului ", povesteste Sebastian Papaiani. Nu a fost insa prea simplu, deoarece tovarasii de pe la partid nu priveau cu ochi buni peripetiile si ironiile lui Pacala. "Am construit un scenariu pentru sase episoade. Aveam mult material de valorificat, incercam sa acopar filosofia, umorul, inteligenta, spiritul justitiar al personajului. Dar stiti cum e: de ras se teme si vladica, si opinca. S-au nascut intrebari: cine e Pacala, unde vrea sa bata? Toti se gandeau ca ar putea fi... Marele Pacalitor. Si cenzura lucreaza pe doua fronturi, ori taie, ori te amana. S-au pacalit, pentru ca am avut rabdare si perseverenta si am continuat sa propun scenariul in ciuda scuzelor lor ca "Pacala" era prea scump", povesteste Geo Saizescu.

"Povestile erau fabuloase, dar filmul era natural, pentru ca Pacala reprezinta natura! Nu avea substrat politic. Nici cenzorii nu stiau de ce interzic scenariul", spune Papaiani.

Iesirea din rama
Saizescu isi aminteste ca filmul s-a turnat abia intre ‘72 si ‘73, in nordul Olteniei, la Pausesti-Maglas, Govora, Ionesti sau Balcesti, insa nu au lipsit incidentele. "Am avut peste 200 de actori implicati. Numai in ceata lui Pacala care cautau fundul Oltului erau vreo 50-60 de actori. Si acum ma induiosez ce tarie am avut sa domin acea lume speciala - actorii", povesteste regizorul. "La filmari veneau tot timpul oameni din partea locului. Imi amintesc si rad si acum de unul caruia i-am spus sa iasa din cadru. S-a uitat ala in jos, in dreapta si-n stanga, nu intelegea ce se intampla. Atata s-a dat mai in spate, ca a nimerit intr-o groapa si a cazut. Cadru inseamna rama in Oltenia si omul nu pricepea in ce rama se bagase", rade Papaiani. "Prin toamna lui ‘72, nici nu incepusem bine filmarile ca s-au pornit niste ploi de, numai! 42 de zile numarate a plouat continuu, iar multi au petrecut jucand jocuri jucause pe bani prin camerele hotelului, de nu stiam de unde pe care sa-i mai adun!" Pentru ca in Romania nu exista tehnica necesara, trucajele din "Pacala" s-au realizat in strainatate, dar si acestea s-au facut cu peripetii. "Am incercat la Moscova si Leningrad, dar ne-au refuzat rusii. Ne-au plimbat de la unii la altii de numai si atunci, patrioti din fire fata de rusi, ucrainenii ne-au chemat la Kiev, la studiourile Dovjenco", povesteste Saizescu.

Un Hamlet autohton
"Pe unde mergeam pentru promovarea filmului, lumea ne coplesea. Oamenii se identificau cu Pacala, voiau sa fie Pacala, jucau scenete din film pe care le adaptau, era fantastic. Devenisem o vedeta in adevaratul sens al cuvantului, nu doar un actor mai cunoscut. Lumea ma recunostea pe strada, ma strigau: "Pacala! Uite-l pe Pacala!"", povesteste Papaiani. Actorul spune ca, destul de curand dupa succesul imbatator, a venit si reversul medaliei. "Regizorii m-au evitat. Unii nu au facut distinctia intre actor si personaj. Au vazut doar ca am devenit cunoscut ca si actor de comedie. Un regizor mi-a povestit bunaoara ca regreta foarte mult ca nu sunt un actor pentru el. Am sfarsit prin a juca in sapte sau opt filme de-ale lui... Stiti cum se spune, ca Hamlet se uita cu un singur ochi la Pacala. Nu exista actor de comedie sau de drama, exista actor si atata tot!", spune Papaiani.

"La Kiev, oamenii erau obisnuiti sa ia masa de pranz, in coloana, fix la ora 13:00. In ziua cand filmam scena cu barza, eu eram atarnat la 15 metri, dar asta nu a interesat pe nimeni in clipa in care s-a dat semnalul pentru a se pleca la masa. Am ramas atarnat acolo o ora si jumatate, ca nu avea cine sa ma dea jos. Cand s-au intors nu au zis nimic, nici nu-si imaginau cum am stat eu acolo, in spatiul acela ingust, fara sa ma clintesc"
Sebastian Papaiani despre aventurile lui Pacala

ISTORIE
Prezent in snoave si povestiri populare, Pacala devine personaj literar, peripetiile sale curgand din condeiele unor autori ca Ion Creanga, Ioan Slavici sau Petre Dulfu. In 1920, Pacala devine eroul primelor desene animate romanesti. Regizate de Aurel Petrescu, peliculele s-au bucurat de un succes important de public. Aparitia personajului pe marele ecran este parca desprinsa din peripetiile sale.

CIFRE
"Pacala" a costat 6,8 milioane de lei. Sebastian Papaiani a primit 26.000 de lei. "Pe hartie erau 40.000. Erau banii pe 6-7 luni, nu ramaneai cu prea mult. Iti dadeau un 10 la suta din banii astia cand incepeai postsincronul ", spune Papaiani. Actorul spune ca i-a placut foarte mult rolul si ar fi vrut sa fie toata viata Pacala. Adevarata rasplata a venit insa dupa premiera, cand, potrivit lui Saizescu, prin salile de cinema au trecut aproape 20 de milioane de spectatori! #

ECOURI
Actorul principal, regizorul si scenaristul au fost premiati pentru film, dar personajul nu a mai fost reluat de nici unul dintre ei. Pentru 2004 insa, Saizescu promite o continuare: "Pacala se intoarce... si ramane", care va avea primul tur de manivela in mai. Papaiani spune ca regizorului "i-a ramas in gusa" mult material de la vechea pelicula, pe care l-a adaptat la conditiile si naravurile actuale. Papaiani va fi tatal lui Pacala.

CONTINUARE: Toma Caragiu a vrut sa moara in picioare

Citeşte mai multe despre:   special,   film,   s-au,   actor,   pacala,   papaiani,   saizescu,   sebastian papaiani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1785


Mai multe titluri din categorie

O tragedie românească: „Duelul mortal de la Copou“ (2)

O tragedie românească: „Duelul mortal de la Copou“ (2)
Galerie Foto Pe 14 ianuarie 1904, la 8 și ceva dimineața, Mihai Codreanu și Jaques Levin sosesc ultimii la Rond Point, în Copou ‒ pe unde ar fi astăzi Agronomia. Ceilalți sunt toți acolo. Au ajuns cu birjele, umblând pe...

O tragedie românească: "Duelul mortal de la Copou" (1)

O tragedie românească:  "Duelul mortal de la Copou" (1)
Galerie Foto Povestea acestui duel care a cutremurat România merită detaliată pentru că, dacă vorbim de poetul Mihai Codreanu, mai pune puţină culoare pe imaginea lui, cam ştearsă astăzi, şi aduce o lumină puternică,...

Veste, poveste (28). Proba ouălor la prezidențiabili

Veste, poveste (28). Proba ouălor la prezidențiabili
De peste tot sar ca popcorn-ul candidați la președinție. Ne trag de mânecă să-i votăm. Ne bagă sub nas același discurs șleampăt, plimbat din gură în gură, cu mici diferențe de topică și de ton, cu aerul...

Fetiţa dispărută în Retezat a fost căutată de cine nu trebuie

Fetiţa dispărută în Retezat a fost căutată de cine nu trebuie
Video Daliana, fetiţa de 14 ani pe care zeci de oameni o caută acum prin Munţii Retezat, e un copil nefericit. Împinsă de sărăcie, mama ei a lăsat-o în grija statului şi, până să fie internată într-o casă de...

Copil dispărut de acasă, de o săptămână

Copil dispărut de acasă, de o săptămână
Arteni Bogdan Gabriel are 14 ani şi este din satul Buda, comuna Rîşca (judeţul Suceava). În ziua de 14 august a.c., băiatul a dispărut de la domiciliu. Poliţiştii de la investigaţii criminale din cadrul IPJ...

Amintirea unui supravieţuitor din Colonia Periprava: “Se auzeau deţinuţii cum mestecau în gol, în vis, de foame”

Amintirea unui supravieţuitor din Colonia Periprava: “Se auzeau deţinuţii cum mestecau în gol, în vis, de foame”
A trecut jumătate de secol de la aceste crime. Ioan Ficior are astăzi 86 de ani şi, cel mai probabil, nu va mai apuca sentinţa de aici. E colonel în rezervă, şi-a trăit traiul, şi-a mâncat mălaiul. Victimele...

Veste, poveste (27). Tristă poveste a geniului la români

Veste, poveste (27). Tristă poveste a geniului la români
Îmi mărturisesc cu umilinţă ignoranţa: ştiam, vag, că Grigore T. Popa a fost un savant în domeniul medicinii, unul destul de important, de vreme ce Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi îi poartă...

Omenirea mai are doar 35 de generații! Vezi ce incident ar putea duce la extincția vieții pe planetă. Când vine Apocalipsa?

Omenirea mai are doar 35 de generații! Vezi ce incident ar putea duce la extincția vieții pe planetă. Când vine Apocalipsa?
 Cercetatorii de la Universitatea din Tennessee au descoperit ca „furtunile spațiale” pe care le traversează astreoidul cu numele „1950DA”, care se apropie de Pământ ar putea face ca viteza acestuia să...

EXCLUSIV. Întâlnire cu omul pe Vârful Omu

EXCLUSIV. Întâlnire cu omul pe Vârful Omu
Galerie Foto Se sprijină în ciomag. Un cioban. Un cioban atât de simplu, după vorbă, după port. Vine de prin “căldările alea” de aproape de Buşteni. E mulţumit că a scăpat de vremea rea, cu tunete, fulgere, cum a fost...

Ultima repetiţie a unui spectacol a spulberat visul unei tinere balerine

Ultima repetiţie a unui spectacol a spulberat visul unei tinere balerine
Aflăm adesea, în ultima vreme, de accidente în care victime sunt minori aflaţi sub supravegherea unor adulţi. La ştranduri, pe terenul de fotbal, la repetiţia unui spectacol. Dăm vina pe soartă sau încercăm...

“Colecţionarul de adolescente” filma partidele sexuale, pentru a-şi şantaja victimele

“Colecţionarul de adolescente” filma partidele sexuale, pentru a-şi şantaja victimele
Galerie Foto Tânăr, etalându-şi puterea fizică şi financiară. Din sala de forţă căpătase bicepşi uriaşi, iar din “afaceri” – o locuinţă modern mobilată şi un BMW seria 3. Avea întipărit tupeul şi...

Cioloş, comisarul impotent să gestioneze criza embargoului rusesc

Cioloş, comisarul impotent să gestioneze criza embargoului rusesc
Dacian Cioloş, în calitatea de Comisar pentru agricultură al Uniunii Europene, are de rezolvat în regim de urgenţă criza producătorilor agricoli europeni scoşi de pe piaţa Rusiei. Cioloş este depăşit de...

Băsiştii, schimb de locuri la Strasbourg. Camelia Bogdan ia locul domnului Mantale

Băsiştii, schimb de locuri la Strasbourg. Camelia Bogdan ia locul domnului  Mantale
Galerie Foto Funcţiile în birocraţia instituţiilor europene sunt de regulă oferite ca premiu favorizaţilor regimului. Mulţi dintre reprezentanţii României la Bruxelles sau Strasbourg, unde sunt concentrate activităţile UE...

EXCLUSIV. Prof. univ. dr. Sorin Istrail, matematician, SUA: “Misiunea unui cercetător nu se termină niciodată”

EXCLUSIV. Prof. univ. dr. Sorin Istrail, matematician, SUA: “Misiunea unui cercetător nu se termină niciodată”
L-am întâlnit nu demult la Iaşi, pe holul Universităţii “Al. I. Cuza”, pe marele matematician român prof. univ. dr. Sorin Istrail, astăzi un respectat cercetător şi cadru didactic la Brown University, SUA....

Veste, poveste (26). Pentru libertatea presei

Veste, poveste (26). Pentru libertatea presei
Se discută mult zilele astea despre libertatea presei, se iese în stradă. Câţi ştiu cu adevărat ce înseamnă?Pe la începutul lui 1990 a apărut gazeta “Atitudinea” în Botoşani. Câţiva tineri au...