x close

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională

0
Autor: Alex Nedea 22 Iun 2017 - 09:40
Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională Claudia Petrescu
Vezi galeria foto


Începând de astăzi, Jurnalul Național demarează o serie de articole despre una dintre cauzele principale ale sărăciei noastre: criza acută de profesioniști. Vrem să vă arătăm cum ne-am distrus învățământul profesional, odinioară unul dintre cele mai performante sisteme din Europa, și mai ales cine sunt vinovații.

Landul Bavaria, Germania. Suntem în locul considerat de localnici motorul industriei auto europene. Intrăm în una dintre fabricile de aici, unde se produc componente pentru autovehicule de lux precum Porche, Audi sau BMW. În hală, zgomotul roboților industriali se amestecă în aer cu cuvinte românești care vin dinspre un stand din mijlocul încăperii: „Dă-mi cheia aceea!”.  Trei bărbați robotesc în jurul unui utilaj a cărui formă pentru un ochi străin nu aduce a nimic, un amalgam de fierătanii și cabluri. „E o presă de cașerare care va fi folosită de către colegii noştri din Mexic. Eu acum trebuie să o pun în funcţiune”, ne explică unul dintre muncitori într-o română limpede, fără accent. Se numește Sorin Blaga și, alături de colegii lui români, este om de bază al întreprinderii nemțești. Este electrician și a terminat şcoala în sistemul profesional pus la punct de comuniști. Este unul dintre milioanele de români supercalificați în comunism și în primii ani de după '90 și de care beneficiază din plin industria de peste hotare. „Școala profesională a fost baza, fără școală profesională nu faci nimic, nu înveți o meserie de pe Google, asta e sigur. Menirea școlii profesionale de atunci era să pregătească specialiști în toate domeniile”, își amintește Sorin Blaga.

Partidul, Ceaușescu, meseria

Pe vremea când Sorin Blaga era elev încă se mai învăța meserie în școlile românești. Se spune că cea mai importantă resursă a unei țări nu se află nici în subsolul pământului, nici sub mări. Cea mai importantă resursă a oricărei națiuni e omul și mai ales ce știe el să facă. Adică, dacă vrei să știi cum o va duce o țară în viitor, e suficient să te uiți în băncile școlilor din prezent. Regimul comunist a înțeles asta foarte bine și a investit într-o rețea vastă de școli profesionale, transformând România într-o țară europeană cu unii dintre cel mai bine pregătiți meseriași de pe continent. De la Nord la Sud, și de la Est la Vest, țara a fost împânzită de licee industriale și școli profesionale sau de maiștri și ucenici, din care au ieșit oamenii care au înălțat România. Că erau extrem de bine școliți, au demonstrat-o anii de după evenimentele din 1989, când peste trei milioane de emigranți de la noi au fost absorbiți imediat de companii de peste hotare. „Acum câțiva ani, m-am amuzat când s-a prezentat ca un mare succes la nivelul Uniunii Europene că din fonduri de la Bruxelles s-a finanțat înființarea a șase școli profesionale. Eu sunt din Ploiești și îmi aduc aminte că erau acolo vreo opt școli profesionale și nimeni nu se lăuda”, povestește doctorul în economie Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii. Ce-a fost și ce-a ajuns învățământul profesional, a ajuns și studiu la Academia Română, în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV). „Noi am avut pe vremea comunismului un învățământ profesional foarte bine dezvoltat pentru că aceste școli aveau o legătură foarte strânsă cu ministerele de linie. Aveam în fiecare județ cel puțin un liceu CFR, de exemplu, ele mergeau direct în subordinea Ministerului Transporturilor, care le asigura toată partea de practică și de dotări ale acestor licee. În momentul în care noi am privatizat toate aceste întreprinderi, s-a pierdut această legătură, nu am mai avut unde face practică”, observă Claudia Petrescu, coordonatorul cercetării ICCV. În lucrare se vede clar cum am distrus acest învățământ. Dacă în 1990 aveam 300.000 de elevi în școlile profesionale, în 2011 înregistram un minim istoric de doar 13.000, de 23 de ori mai puțini elevi decât în urmă cu 27 de ani. Pare că suntem în zodia sabotajului intenționat. Suntem țara din Europa care alocă cei mai puțini bani învățământului profesional: doar 0,6 % din Produsul Intern Brut. Iar din acești bani puțini doar cinci procente se duc pe ivestiții, adică pe dotările laboratoarelor sau a claselor unde copiii ar trebui să studieze. Iar rezultatele acestei subfinanțări s-au văzut imediat chiar în buzunarele noastre, ale tuturor. Căci fără o industrie solidă, rămânem o țară săracă, sunt de părere oamenii de afaceri. „O industrie este de neconceput fără școli profesionale. Eu circul foarte mult în lume și am văzut cum peste tot școlile profesionale sunt considerate talpa unui stat pentru că absolvenții de aici sunt producători de bunuri, ei sunt producători de plusvaloare. Ceilalți mută valori dintr-o parte în alta”, spune Valer Blidar, întreprinzătorul care a reușit să salveze de la pieire una dintre întreprinderile industriale de succes ale lui Ceaușescu, cea care realiza vagoane de călători la Arad.

Cele mai mici fonduri pentru această formă de învăţământ

Reguli elementare ale economiei de piață spun că o regiune a unei țări nu se poate dezvolta dacă nu sunt create locuri de muncă bine plătite. Dar astea se întâmplă fie în urma unei investiții autohtone, fie străine. Un investitor alege să-și construiască o afacere într-un anumit loc orientându-se să aibă în regiune oameni bine pregătiți, pe care să îi angajeze imediat. Oameni pregătiți pe care doar o școală profesională performantă îi poate instrui. În lipsa lor, omul de afaceri pleacă în altă parte, iar regiunea e văduvită de locurile de muncă ce ar fi putut apărea. Adică e condamnată la sărăcie. Avem județe unde avem un șomaj mare pentru că nu avem investitori, nu au oamenii unde să lucreze. În studiul pe care l-am făcut am observat că, acolo unde avem un învățământ profesional dezvoltat, avem și investitori mult mai numeroși decât în zonele în care nu avem această parte de învățământ tehnic și profesional dezvoltat”, punctează cercetătorul ICCV, Claudia Petrescu. Și fără să fim specialiști putem observa  cât de grav este că nu avem profesioniști. Dacă ne uităm pe harta economică a Europei, putem vedea că suntem cu unul din cele mai mici PIB-uri pe cap de locuitor din regiune. În același timp, avem și cele mai puține fonduri alocate învățământului profesional. Investitorul Valer Blidar crede și el că explicația e doar în lipsa de viziune și de strategie a politicienilor din ultimii 27 de ani: „Cea mai bună politică a avut-o Polonia, care era cam la nivelul nostru în anii 90. Iar noi aveam șanse chiar mai mari decât ei pentru că bogățiile României sunt mai diverse. Numai că noi nu am știut să profităm. Noi ne-am turnat țărână în cap, ne certăm permanent, nu construim nimic, încearcă unul să facă ceva, vine celălalt și încearcă să îl dea jos. Această luptă este chiar mai rea decât lupta de clasă. Acesta este motivul pentru care noi suntem penultima țară din Uniunea Europeană”.

300.000 de elevi erau în 1990 în școlile profesionale. 20 de ani mai târziu, numărul a scăzut la 13.000, de 23 de ori mai puțini elevi decât în anul căderii comunismului.

Citat cu foto Valer Blidar: „O industrie este de neconceput fără școli profesionale. Eu circul foarte mult în lume și am văzut cum peste tot școlile profesionale sunt considerate talpa unui stat pentru că absolvenții de aici sunt producători de bunuri, ei sunt producători de plusvaloare. Ceilalți mută valori dintr-o parte în alta”, Valer Blidar, om de afaceri

 Doar 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională, comparativ cu Germania, unde procentul este de 70%, principalul motiv fiind acela că şcolile de meserii sunt considerate pentru elevii slabi. Companiile au început să se implice, în speranţa că vor produce forţă de muncă.

Dezastrul, în cifre

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la nivel naţional mai există doar 134 de şcoli care pot fi asociate învăţământului profesional şi liceal specializat, în condiţiile în care, în anii 90, existau 1.306 de astfel de unităţi şcolare. Oficial, potrivit INS, există doar 7 şcoli profesionale, faţă de cele 717 din 1992, numai 127 de unităţi postliceale, faţă de cele 379 din acelaşi an de referinţă, şi nu mai există nicio şcoală tehnică de maiştri, în condiţiile în care în 1992 fiinţau nu mai puţin de 210. Începând cu anul şcolar 2012-2013, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a înfiinţat învăţământul profesional cu durata de doi ani după clasa a IX-a, iar din anul 2014-2015 funcţionează şi învăţământul profesional cu durata de trei ani după clasa a VIII-a. Prin cele două forme de învăţământ, se urmăreşte creşterea procentului alocat pregătirii practice a elevilor la sediul diferiţilor agenţi economici, programele de învăţământ fiind realizate de specialişti din industrie, pentru a asigura corespondenţa cu realităţile pieţei muncii.  

Citeşte mai multe despre:   campanie,   jurnalul national,   romania,   neprofesionala

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 6264


Mai multe titluri din categorie

Documentele care arată cine este vinovat de moartea studentului peste care a căzut poarta de la intrarea în Timișoara

Documentele care arată cine este vinovat de moartea studentului peste care a căzut poarta de la intrarea în Timișoara
O serie de documente ale Inspectoratului de Stat în Construcții potrivit cărora proiectele de reabilitare a porții morții care s-a prăbușit ucigând un student s-au făcut ilegal, au fost...

Guvernul Tudose dă liber SRI să instruiască ONG-iști

Guvernul Tudose dă liber SRI să instruiască ONG-iști
Cu puțin timp înainte de izbucnirea scandalului din interiorul PSD, soldat cu demisiile vicepremierului Sevil Shhaideh și a ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, sub semnătura premierului Mihai...

Încă o lovitură primită de DNA în războiul cu repudiații din instituție

Încă o lovitură primită de DNA în războiul cu repudiații din instituție
Laura Codruța Kovesi înregistrează un nou eșec în justiție. De această dată, nu prin instituția pe care o coordonează, DNA, ci în nume personal. Magistrații Instanței Supreme au hotărât...

„Sponsorul” numărului 2 din Parchetul General, furnizor al experților criminaliști

„Sponsorul” numărului 2 din Parchetul General, furnizor al experților criminaliști
Galerie Foto Compania unui prosper om de afaceri, premiat, în 2009, cu marele premiu al Salonului de Inventică de la Geneva, pentru inventarea Roboscan, a fost selectată, printr-o procedură simplificată, să livreze...

Dr. Magda Pârvu: Atacul bolilor reumatismale inflamatorii începe la degete, la articulaţiile mici

Dr. Magda Pârvu: Atacul bolilor reumatismale inflamatorii începe la degete, la articulaţiile mici
Galerie Foto Bolile care strică articulaţiile nu sunt doar acele artroze, maladii degenerative, de uzarea articulaţiilor, de degradarea lor, de roaderea cartilajului şi deteriorarea lichidului sinovial, de ungere. Există şi...

DNA, lovitură prin ricoşeu. Ce alte închirieri ar putea fi anchetate

DNA, lovitură prin ricoşeu. Ce alte închirieri ar putea fi anchetate
Galerie Foto Sute de proprietăţi ale statului, administrate de Apele Române, au fost scoase la închiriere, alături de Brațul Pavel și Insula Belina, în peri­oada 2010-2012, potrivit unor documente...

Dr. Mihai Negruşoiu: După repararea fracturii, păstrarea tijelor metalice leneveşte oasele

Dr. Mihai Negruşoiu: După repararea fracturii, păstrarea tijelor metalice leneveşte oasele
Perioada gipsului şi-a trăit traiul, acum doar 5% dintre fracturi se mai soluţionează cu montarea gipsului. Restul fracturilor se rezolvă cu intervenţie chirurgicală de rearanjare a oaselor rupte. Interviu...

Primăria lui Boc cheltuie 1,3 milioane de euro pe beculețe pentru pomii de iarnă

Primăria lui Boc cheltuie 1,3 milioane de euro pe beculețe pentru pomii de iarnă
Galerie Foto Un “tunuleț” de peste 1,3 milioane de euro, din banii municipalității, s-a parafat, în urmă cu trei zile, la Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Instituţia condusă de fostul premier PDL-ist Emil B...

Două judecătoare și o procuroare și-au pierdut funcția de magistrat din cauza „ambiţiei”. Au concurat împotriva omului lui Kovesi și au fost executate

Două judecătoare și o procuroare și-au pierdut funcția de magistrat din cauza „ambiţiei”. Au concurat împotriva omului  lui Kovesi și au fost executate
Galerie Foto Fostul procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, fostele judecătoare Antonela Anne Mary Costache și Veronica Cîrstoiu, precum și judecătoarea Elena Burlan, au intrat, pe rând, în vizorul Direcției...

Ordin al ministrului Justiției: Persoanele arestate vor fi informate în scris că au dreptul să nu declare nimic

Ordin al ministrului Justiției: Persoanele arestate vor fi informate în scris că au dreptul să nu declare nimic
Săptămâna trecută, în Monitorul Oficial al României a fost publicat un Ordin comun, semnat de ministrul Justiției, Tudorel Toader, de ce al Afacerilor Interne, Carmen Dan, la care au acheisat preșe...

Tariful RUȘINOS cu care se ÎNCHIRIAZĂ Transfăgărășanul

Tariful RUȘINOS cu care se ÎNCHIRIAZĂ Transfăgărășanul
Jurnaliștii publicației Ora de Sibiu dezvăluie tariful pe care CNAIR îl practică pentru închirierea drumului despre care emisiunea Top Gear spunea că este cel mai frumos drum din...

De la „Femeia anului”, la dormit în parc. Un împrumut de coșmar

De la „Femeia anului”, la dormit în parc. Un împrumut de coșmar
Galerie Foto Cum poate un simplu împrumut să ruineze viața unui om? Povestea Paulei Banu care și-a pierdut casa pentru un credit de câteva mii de euro dezvăluie riscurile unor contracte-capcană care există pe...

Umbra lui Kovesi. Istoria neromanțată a consilierei Tițian

Umbra lui Kovesi. Istoria neromanțată a consilierei Tițian
Galerie Foto Scandalul imens de la DNA, generat de rezultatele controalelor efectuate de inspectorii Inspecției Judiciare la instituția condusă de Laura Kovesi, o readuce în atenția opiniei publice pe judecătoarea Dana...

Miza războiului din DNA: dosarul privind Autostrada Sibiu-Orăștie

Miza războiului din DNA: dosarul privind Autostrada Sibiu-Orăștie
Galerie Foto La sfârșitul anului 2015, mai mulți subcontractori ai lucrării tronsoanelor Autostrăzii Sibiu-Orătie au început să dea declarații la DNA într-un dosar deschis, încă din 2013,...

Noua taxă auto va trece pe la RAR şi primărie. Cum s-ar putea calcula noua taxă de mediu

Noua taxă auto va trece pe la RAR şi primărie. Cum s-ar putea calcula noua taxă de mediu
Galerie Foto La nici un an de la eliminarea timbrului de mediu, românii se vor confrunta cu un nou soi de taxă suplimentară pe autovehicule. Fie că-i va spune taxă de înmatriculare, rovignetă de mediu sau în...
Serviciul de email marketing furnizat de