x close

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională

0
Autor: Alex Nedea 22 Iun 2017 - 09:40
Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională Claudia Petrescu
Vezi galeria foto


Începând de astăzi, Jurnalul Național demarează o serie de articole despre una dintre cauzele principale ale sărăciei noastre: criza acută de profesioniști. Vrem să vă arătăm cum ne-am distrus învățământul profesional, odinioară unul dintre cele mai performante sisteme din Europa, și mai ales cine sunt vinovații.

Landul Bavaria, Germania. Suntem în locul considerat de localnici motorul industriei auto europene. Intrăm în una dintre fabricile de aici, unde se produc componente pentru autovehicule de lux precum Porche, Audi sau BMW. În hală, zgomotul roboților industriali se amestecă în aer cu cuvinte românești care vin dinspre un stand din mijlocul încăperii: „Dă-mi cheia aceea!”.  Trei bărbați robotesc în jurul unui utilaj a cărui formă pentru un ochi străin nu aduce a nimic, un amalgam de fierătanii și cabluri. „E o presă de cașerare care va fi folosită de către colegii noştri din Mexic. Eu acum trebuie să o pun în funcţiune”, ne explică unul dintre muncitori într-o română limpede, fără accent. Se numește Sorin Blaga și, alături de colegii lui români, este om de bază al întreprinderii nemțești. Este electrician și a terminat şcoala în sistemul profesional pus la punct de comuniști. Este unul dintre milioanele de români supercalificați în comunism și în primii ani de după '90 și de care beneficiază din plin industria de peste hotare. „Școala profesională a fost baza, fără școală profesională nu faci nimic, nu înveți o meserie de pe Google, asta e sigur. Menirea școlii profesionale de atunci era să pregătească specialiști în toate domeniile”, își amintește Sorin Blaga.

Partidul, Ceaușescu, meseria

Pe vremea când Sorin Blaga era elev încă se mai învăța meserie în școlile românești. Se spune că cea mai importantă resursă a unei țări nu se află nici în subsolul pământului, nici sub mări. Cea mai importantă resursă a oricărei națiuni e omul și mai ales ce știe el să facă. Adică, dacă vrei să știi cum o va duce o țară în viitor, e suficient să te uiți în băncile școlilor din prezent. Regimul comunist a înțeles asta foarte bine și a investit într-o rețea vastă de școli profesionale, transformând România într-o țară europeană cu unii dintre cel mai bine pregătiți meseriași de pe continent. De la Nord la Sud, și de la Est la Vest, țara a fost împânzită de licee industriale și școli profesionale sau de maiștri și ucenici, din care au ieșit oamenii care au înălțat România. Că erau extrem de bine școliți, au demonstrat-o anii de după evenimentele din 1989, când peste trei milioane de emigranți de la noi au fost absorbiți imediat de companii de peste hotare. „Acum câțiva ani, m-am amuzat când s-a prezentat ca un mare succes la nivelul Uniunii Europene că din fonduri de la Bruxelles s-a finanțat înființarea a șase școli profesionale. Eu sunt din Ploiești și îmi aduc aminte că erau acolo vreo opt școli profesionale și nimeni nu se lăuda”, povestește doctorul în economie Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii. Ce-a fost și ce-a ajuns învățământul profesional, a ajuns și studiu la Academia Română, în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV). „Noi am avut pe vremea comunismului un învățământ profesional foarte bine dezvoltat pentru că aceste școli aveau o legătură foarte strânsă cu ministerele de linie. Aveam în fiecare județ cel puțin un liceu CFR, de exemplu, ele mergeau direct în subordinea Ministerului Transporturilor, care le asigura toată partea de practică și de dotări ale acestor licee. În momentul în care noi am privatizat toate aceste întreprinderi, s-a pierdut această legătură, nu am mai avut unde face practică”, observă Claudia Petrescu, coordonatorul cercetării ICCV. În lucrare se vede clar cum am distrus acest învățământ. Dacă în 1990 aveam 300.000 de elevi în școlile profesionale, în 2011 înregistram un minim istoric de doar 13.000, de 23 de ori mai puțini elevi decât în urmă cu 27 de ani. Pare că suntem în zodia sabotajului intenționat. Suntem țara din Europa care alocă cei mai puțini bani învățământului profesional: doar 0,6 % din Produsul Intern Brut. Iar din acești bani puțini doar cinci procente se duc pe ivestiții, adică pe dotările laboratoarelor sau a claselor unde copiii ar trebui să studieze. Iar rezultatele acestei subfinanțări s-au văzut imediat chiar în buzunarele noastre, ale tuturor. Căci fără o industrie solidă, rămânem o țară săracă, sunt de părere oamenii de afaceri. „O industrie este de neconceput fără școli profesionale. Eu circul foarte mult în lume și am văzut cum peste tot școlile profesionale sunt considerate talpa unui stat pentru că absolvenții de aici sunt producători de bunuri, ei sunt producători de plusvaloare. Ceilalți mută valori dintr-o parte în alta”, spune Valer Blidar, întreprinzătorul care a reușit să salveze de la pieire una dintre întreprinderile industriale de succes ale lui Ceaușescu, cea care realiza vagoane de călători la Arad.

Cele mai mici fonduri pentru această formă de învăţământ

Reguli elementare ale economiei de piață spun că o regiune a unei țări nu se poate dezvolta dacă nu sunt create locuri de muncă bine plătite. Dar astea se întâmplă fie în urma unei investiții autohtone, fie străine. Un investitor alege să-și construiască o afacere într-un anumit loc orientându-se să aibă în regiune oameni bine pregătiți, pe care să îi angajeze imediat. Oameni pregătiți pe care doar o școală profesională performantă îi poate instrui. În lipsa lor, omul de afaceri pleacă în altă parte, iar regiunea e văduvită de locurile de muncă ce ar fi putut apărea. Adică e condamnată la sărăcie. Avem județe unde avem un șomaj mare pentru că nu avem investitori, nu au oamenii unde să lucreze. În studiul pe care l-am făcut am observat că, acolo unde avem un învățământ profesional dezvoltat, avem și investitori mult mai numeroși decât în zonele în care nu avem această parte de învățământ tehnic și profesional dezvoltat”, punctează cercetătorul ICCV, Claudia Petrescu. Și fără să fim specialiști putem observa  cât de grav este că nu avem profesioniști. Dacă ne uităm pe harta economică a Europei, putem vedea că suntem cu unul din cele mai mici PIB-uri pe cap de locuitor din regiune. În același timp, avem și cele mai puține fonduri alocate învățământului profesional. Investitorul Valer Blidar crede și el că explicația e doar în lipsa de viziune și de strategie a politicienilor din ultimii 27 de ani: „Cea mai bună politică a avut-o Polonia, care era cam la nivelul nostru în anii 90. Iar noi aveam șanse chiar mai mari decât ei pentru că bogățiile României sunt mai diverse. Numai că noi nu am știut să profităm. Noi ne-am turnat țărână în cap, ne certăm permanent, nu construim nimic, încearcă unul să facă ceva, vine celălalt și încearcă să îl dea jos. Această luptă este chiar mai rea decât lupta de clasă. Acesta este motivul pentru care noi suntem penultima țară din Uniunea Europeană”.

300.000 de elevi erau în 1990 în școlile profesionale. 20 de ani mai târziu, numărul a scăzut la 13.000, de 23 de ori mai puțini elevi decât în anul căderii comunismului.

Citat cu foto Valer Blidar: „O industrie este de neconceput fără școli profesionale. Eu circul foarte mult în lume și am văzut cum peste tot școlile profesionale sunt considerate talpa unui stat pentru că absolvenții de aici sunt producători de bunuri, ei sunt producători de plusvaloare. Ceilalți mută valori dintr-o parte în alta”, Valer Blidar, om de afaceri

 Doar 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională, comparativ cu Germania, unde procentul este de 70%, principalul motiv fiind acela că şcolile de meserii sunt considerate pentru elevii slabi. Companiile au început să se implice, în speranţa că vor produce forţă de muncă.

Dezastrul, în cifre

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la nivel naţional mai există doar 134 de şcoli care pot fi asociate învăţământului profesional şi liceal specializat, în condiţiile în care, în anii 90, existau 1.306 de astfel de unităţi şcolare. Oficial, potrivit INS, există doar 7 şcoli profesionale, faţă de cele 717 din 1992, numai 127 de unităţi postliceale, faţă de cele 379 din acelaşi an de referinţă, şi nu mai există nicio şcoală tehnică de maiştri, în condiţiile în care în 1992 fiinţau nu mai puţin de 210. Începând cu anul şcolar 2012-2013, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a înfiinţat învăţământul profesional cu durata de doi ani după clasa a IX-a, iar din anul 2014-2015 funcţionează şi învăţământul profesional cu durata de trei ani după clasa a VIII-a. Prin cele două forme de învăţământ, se urmăreşte creşterea procentului alocat pregătirii practice a elevilor la sediul diferiţilor agenţi economici, programele de învăţământ fiind realizate de specialişti din industrie, pentru a asigura corespondenţa cu realităţile pieţei muncii.  

Citeşte mai multe despre:   campanie,   jurnalul national,   romania,   neprofesionala

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Compania de Drumuri are plan de amenzi: 650.000/an

Compania de Drumuri are plan de amenzi: 650.000/an
Galerie Foto Un nou acord-cadru a fost încheiat, zilele trecute, de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)pentru expedierea proceselor-verbale de amendă proprietarilor de mașini,...

Drumul din Șoseaua Iancului până în magazinele exclusiviste din toată lumea 

Drumul din Șoseaua Iancului până în magazinele exclusiviste din toată lumea 
Video Simona Lupu, designer de genți. Un nume mai puțin cunoscut în România, dar cu rezonanță în industria modei de pe tot mapamondul. Creațiile sale, care ies dintr-o fabrică din Șoseaua Iancului,...

Dan Brown: Dumnezeu va fi înlocuit de o conştiinţă colectivă

Dan Brown: Dumnezeu va fi înlocuit de o conştiinţă colectivă
Celebrul scriitor Dan Brown a lansat de curând romanul „Origini” care prezintă teorii care vor zgudui din temelii convingerile umanităţii. Previziunea lui Brown este că Dumnezeu o să dispară, iar...

Cazul Rus-Paniprod: instanța i-a dat 3 ani, Falcă îl umple de bani

Cazul Rus-Paniprod: instanța i-a dat 3 ani, Falcă îl umple de bani
Galerie Foto Spațiile de joacă din Municipiul Arad, oraș condus de liderul liberal Gheorghe Falcă, fost PDL, vor fi reparate și întreținute, în următorii patru ani, de compania unui om de afaceri care, la...

„Osul este viu, un veritabil spectacol”

„Osul este viu, un veritabil spectacol”
Interviu cu profesor doctor Andrei Firică, Clinica de Ortopedie Spitalul Colentina, membru de onoare al Academiei de Ortopedie a Franţei Forma de tub a osului este cea mai rezistentă. Inginerii constructori,...

La cine au ajuns peste 21 de milioane de euro, în afacerea deșeurilor de la Timiș

La cine au ajuns peste 21 de milioane de euro, în afacerea deșeurilor de la Timiș
Compania fostei directoare a Complexului Sportiv Olimpia, Mihaela Neagu, o apropiată a fostului PDL și a ex-ministrului Tineretului și Sportului, Monica Iacob Ridzi, a reușit să pună mâna pe un contract de...

Ioana Petrescu: Inflaţia va tăia creşterile de salarii din 2018

Ioana Petrescu: Inflaţia va tăia creşterile de salarii din 2018
Galerie Foto Deşi proiectul de buget prevede creşteri de salarii brute cu 25% pentru toţi salariaţii de la stat, începând cu luna ianuarie, în realitate oamenii vor rămâne în mână cu 4%....

Șeful USR a primit, prin firma sa, contracte de la guvernele și autoritățile locale conduse de PSD

Șeful USR a primit, prin firma sa, contracte de la guvernele și autoritățile locale conduse de PSD
Galerie Foto Mesajele lozincarde împotriva coaliției de guvernare, susţinerea mișcărilor de stradă ale adepților #rezist și acțiunile politice ale USR par a fi în totală contradicţie cu activitatea de business d...

Furnizorul preferat al SRI dotează Poliția cu 8.000 de bastoane

Furnizorul preferat al SRI dotează Poliția cu 8.000 de bastoane
Peste 8.000 de bastoane de luptă, tip tomfa, cu mâner, urmează să intre în posesia Inspectoratului General al Poliţiei Române, până la sfârşitul acestui an. Poliția Națională a...

Evoluții spectaculoase în dosarul Puiu Popoviciu vs terenurile din Băneasa

Evoluții spectaculoase în dosarul Puiu Popoviciu vs terenurile din Băneasa
Deși, la începutul lunii august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea omului de încredere al lui Puiu Popoviciu, Mihai Andrei Bejenaru, de sesizare a Curții Constituționale cu exc...

Români care au cucerit lumea. Un pompier român a scris istorie la Los Angeles

Români care au cucerit lumea. Un pompier român a scris istorie la Los Angeles
Galerie Foto Căpitanul Cosmin Ilie, comandantul Detaşamentului de Pompieri Caransebeş, este dublu campion mondial, la categoria 40-44 de ani. El a luat medalia de aur în probele de alergare pe distanţele de 400 de metri şi...

Regele Mihai I: ''O ţară fără trecut şi istorie n-are niciun viitor''

Regele Mihai I: ''O ţară fără trecut şi istorie n-are niciun viitor''
Galerie Foto Regele Mihai I a acordat, la 8 mai 2006, un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES (la data interviului - ROMPRES), prin care a marcat, în preajma zilei de 10 Mai, împlinirea a 140 de ani de la...

Ileana Vulpescu: La această vârstă, nu ştiu ce e viaţa

Ileana Vulpescu: La această vârstă, nu ştiu ce e viaţa
Ileana Vulpescu mi-a deschis larg uşa casei sale şi cu un zâmbet cald şi multă bucurie m-a primit printre cărţile ei de suflet. Doamna Vulpescu face parte din elita intelectualilor din România. Cu...

Dorin Cocoș a preluat administrarea firmei prin care a “albit” banii din afacerea “Microsoft”

Dorin Cocoș a preluat administrarea firmei prin care a “albit” banii din afacerea “Microsoft”
La aproximativ o lună de când a fost eliberat din penitenciar, unde a fost trimis pentru infracțiunile reținute în primul dosar “Microsoft”, fostul soț al Elenei Udrea, controversatul Dorin...

Scoaterea totală a meniscului aduce repede artroza, cu artroscopul el se poate repara

Scoaterea totală a meniscului aduce repede artroza, cu artroscopul el se poate repara
Galerie Foto Genunchiul este o bijuterie , există două necazuri, unul când se rup ligamentele încrucişate şi genunchiul fuge, Se apelează la grefe din tendoane prelevate din vecinătatea genunchiului. A doua...
Serviciul de email marketing furnizat de