Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cea mai mare stațiune de schi din sud-estul Europei a fost construită cu bani românești. Numai că nu e la noi, e la bulgari. Vecinii noștri au profitat de dezastrul național din turismul nostru şi i-au atras pe turiștii români de partea lor, au știut cum să îi trateze pe investitorii străini și a rezultat un fenomen: Bansko.
Suntem departe de România, în orășelul Bansko, la poalele Munților Pirin, la 500 de kilometri de ultima palmă de pământ românesc, undeva la granița Bulgariei cu Grecia. Și totuși, dacă ciulești puțin urechea, auzi în jurul tău vorbindu-se atât de mult românește, de parcă ai fi pe la Sinaia sau Predeal. Din 2002 și până astăzi, vin anual aici sute de mii de turiști români, scârbiți de condițiile mizerabile pe care le găsesc în resorturile de la noi din țară. E ora 9 dimineața și în fața casei care vinde bilete pentru instalațiile care urcă schiorii s-a format o coadă lungă de 500 de metri, lată de vreo cinci, asemenea celor pe care le mai vedem pe la pelerinajele la moaște. „Uitați-vă câtă lume e, câți bani se fac aici!”, observă un român așezat la rând. A venit și el să contribuie la prosperitatea turismului bulgăresc.„Nu ar fi fost mai bine să lăsăm o mie și ceva de euro în România? Dar, dacă nu se poate...”.
Un munte de bani
Numai din vânzarea biletelor pentru instalațiile de schi stațiunea câștigă zeci de milioane de euro, la care se adaugă toată industria turistică dezvoltată pe lângă: sute de hoteluri, restaurante, cazinouri, servicii de închiriere de echipamente de iarnă și așa mai departe. De la înființare și până acum, în Bansko s-a răsturnat un munte de bani. Câteva miliarde de euro.
Pare greu de crezut, dar în anul 2000 localitatea era doar un sat de păstori, cu câteva sute de case bătrânești, construite din piatră de moară, și un pământ bolovănos unde nu prea puteai planta nimic. „Acum 15 ani, toată această zonă era numai un teren plin de bolovani”, ne spune Cristian Zărnescu, un întreprinzător român stabilit la Bansko. În jurul lui se înalță unul lângă altul hoteluri de trei și patru stele. „Au făcut bani din piatră seacă. De fapt, cei mai bogați locuitori din Bansko aveau pământul în vale, unde e mai fertil. Cei mai săraci aveau terenul aici, mai aproape de pârtie, unde nu puteau să cultive nimic. Când a fost boom-ul acela imobiliar, li s-au oferit sume fabuloase. A fost un domn cu o căsuță, cu o vacă și cu o capră și i s-au oferit trei milioane de euro. Au devenit milionari peste noapte”. Acum, fostul sat a ajuns la o jumătate de milion de turiști anual, la 40 de mii de locuri de cazare, triplu față de câte sunt în capitala Sofia. Iar dacă facem comparația cu România, devine și mai bulversant: doar Bansko a ajuns să depășească numărul de locuri de cazare din toate stațiunile balneare de la noi, la un loc, incluzând renumitele Călimănești, Băile Herculane, Băile Felix, Covasna sau Borsec.
Fără sprijinul autorităților
Povestea acestei transformări incredibile începe în 2001, când patru oameni de afaceri bulgari au decis să construiască din banii lor, la Bansko, o gondolă nou-nouță pe ruinele unei instalații rudimentare de schi moștenite de la comuniști. Au făcut totul ca la carte, consultând cei mai buni specialiști în materie din lume și nu s-au zgârcit la bani când au început investițiile. „Austriecii s-au oferit să le dea o instalație la mâna a doua și au zis că nu vor, din două motive: «Ce cheltuim acum pe nou, dacă cumpărăm la mâna a doua o să cheltuim pe reparații, plus că noi vrem să fim cea mai modernă stațiune de schi din Europa de Est și nu poți să fii cea mai modernă stațiune cu tehnologie veche». A fost o gândire modernă”, apreciază Zărnescu, care deține în Bansko cea mai mare agenție imobiliară. A ajuns aici după ce multinaționala din Irlanda unde lucra i-a spus că ar fi nevoie de el la divizia lor din Bansko. Prima oară s-a uitat strâmb la recomandarea șefilor lui. „Le-am zis că eu nu am emigrat din România ca să ajung în Bulgaria”. Adică i se părea că vecinii de la sud de Dunăre sunt în urma noastră. Avea să își dea seama că s-a înșelat când a ajuns să vadă ce au putut să facă ei la capitolul turism. „Pentru mine e foarte ciudat să întâlnesc turiști români aici atât de mulți când știu că avem în România o zonă muntoasă atât de mare. Ar trebui să fim înaintea bulgarilor, pentru că România e mai mare, țara e mai bogată, puterea de cumpărare e mai mare și totuși nu se întâmplă. Bulgarii au făcut ce au făcut și și-au văzut de treabă”. Iar autoritățile nici măcar nu au trebuit să facă mare lucru. Decât să îi lase pe investitorii privați în pace să își cheltuiască banii așa cum cred ei de cuviință, fără să le pună bețe în roate, fără să îi facă să se rătăcească în birocrație, fără să le saboteze afacerea cu o avalanșă de controale fără rost. Iar lucrurile au venit în scurt timp de la sine. După construirea telegondolei de către oamenii de afaceri autohtoni, au început să apară investitorii străini atrași de mirajul unei stațiuni cu dotări ultramoderne dintr-o țară ieftină. Mai întâi au sosit hotelierii care și-au plasat construcțiile strategic. „Exact lângă gondolă avem un hotel de cinci stele al unui consorțiu internațional important. E primul hotel din Bansko și e chiar cel în care am stat și eu prima oară când am venit aici. Este un lucru absolut necesar, e cel care pune resortul pe hartă. Este atât o strategie de marketing bună, cât și un bonus pentru oraș, pentru că locuitorii de aici au cu ce să se mândrească”, apreciază Lance Nelson, un fost bancher britanic, care a rămas fascinat după prima vizită la Bansko de la mijlocul anilor 2000. „Am găsit atunci un resort cu schi-lifturi nou-nouțe, o zăpadă bună și un Apres-Ski excelent și desigur niște prețuri care ne-au făcut să zâmbim”. Și cu zâmbetul acela pe buze a decis că e cazul să se mute cu totul în Bansko și să o ia de la zero, îngroșând rândurile întreprinzătorilor străini care fac să funcționeze mașinăria turistică a vecinilor. Și-a făcut un blog unde promovează stațiunea Bansko pentru concetățenii săi din Regat. Sute de mii de britanici îi urmăresc postările, iar impactul e major având în vedere că englezii sunt al doilea cel mai călător popor din Europa, după germani. Ca și pe români, bulgarii i-au primit pe britanici cu brațele deschise. „Poporul bulgar este foarte primitor. Bulgarii vor să îți arate cultura lor, sunt foarte pasionați de ceea ce fac, de felul în care își duc traiul”, a observat John Sutton, un alt britanic stabilit în Bansko. A început aici un mic business în zona serviciilor. Este ghid pentru turiștii britanici pe care îi ajută să obțină maximum în vacanțele lor: să găsească cele mai bune locuri de cazare, cele mai potrivite restaurante și să le ofere toate informațiile de care au nevoie. John a fost și în România într-o excursie, așa că poate vorbi din experiență despre diferențele care se văd cu ochiul liber dintre turismul bulgarilor, pe care îl ajută să se dezvolte, și turismul de la noi. „Cred că bulgarii au mai multă infrastructură nouă. Eu am fost la Poiana Brașov și, deși e un loc minunat, pare că abia acum ați început investițiile. Poate că în zece ani va fi mult mai bine”. Poate, deși pare greu în acest moment să îi mai putem prinde pe bulgari din urmă, într-o cursă care devine din ce în ce mai apropiată de cea a unei mașini de Formula 1 urmărite de un car tras de boi.
Citește pe Antena3.ro
„Pentru mine e foarte ciudat să întâlnesc turiști români aici atât de mulți când știu că avem în România o zonă muntoasă atât de mare. Ar trebui să fim înaintea bulgarilor, pentru că România e mai mare, țara e mai bogată, puterea de cumpărare e mai mare și totuși nu se întâmplă. Bulgarii au făcut ce au făcut și și-au văzut de treabă” Cristian Zărnescu
Înălţime a staţiunii: 925 m
Cea mai înaltă pârtie de schi: 2.600 m
Lungimea totală a pârtiilor: 70 km
Cel mai lung traseu de schi: 16 km
Direcţia de pantă: Nord
