Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Universitatea Politehnică din Cluj l-a „scos” inginer de instalaţii. Iar după uşa pe care a închis-o, în faţă i s-a deschis o alta, tocmai la Copenhaga. Dorian Curcanu şi Danemarca s-au ales unul pe celălalt şi au semnat un contract pe trei ani, cât a durat masteratul. Dacă va fi sau nu un contract cu prelungire, tânărul încă nu a decis. În ţara unde, spune el, socialismul a reuşit cu brio, a descoperit şi că egalitatea nu e chiar pentru toată lumea.
- Nu e niciun secret că în micile Românii ce iau formă peste tot în lume, comunitatea studen-ţească este din ce în ce mai numeroasă. Fie că aleg să facă peste hotare liceul, facultatea, un master sau doctorat, românii de pe băncile şcolilor de afară profită de timpul uneori limitat pe care îl au la dispoziţie ca să absoarbă cât mai mult din pregătirea care li se asigură.
- Dorian Curcanu nu are ezitări când vine vorba să numească ce anume face în primul rând diferenţa între sistemul românesc şi cel danez: „Oportunităţile! Sunt cu totul altele decât în România. Aici, dacă eşti bun, îți place ce faci şi perseverezi, eşti apreciat, te poţi pune în valoare şi poţi avansa”, spune el.
O viaţă fără stres
Sunt trei ani de când Dorian trăieşte în Danemarca. Pentru el, plecarea nu a fost un scop în sine. „Dacă nu mergeam la master, nu aveam gândul să plec. Mă descurcam şi acasă, nu ţineam să emi-grez, nu m-ar fi afectat micro-bul. Poţi face performanţă şi acasă, dar la un nivel de stres mult mai mare”, crede tână-rul. De altfel, asta l-a surprins extraordinar de plăcut în ţara scandinavă: lipsa de stres a oamenilor. De la necunoscuţii de pe stradă, la profesorii de la catedră. „Danezii au un stil extra¬odinar. Sunt recunoscuţi pentru simplitate, merg pe minimalism, sunt foarte modeşti. Relaxarea lor e extraordinară, sunt foarte puţin stresaţi. Lucrează puţin, șapte ore pe zi, dar fără stres. Asta poate descrie Danemarca. Vestimentar, nu au stricteţe precum cei din Anglia, de exemplu, îmbrăcămintea trebuie să fie curată şi să arate bine, dar nu trebuie să fii la cravată şi costum. Am descoperit aici oameni care nu au inhibiţii, nu îi judecă pe ceilalţi. De exemplu, dacă vii la muncă şi pachetul tău cu mâncare înseamnă o cutie cu morcovi, nu râde nimeni de tine. Ştiu că sună ciudat, la cursuri uneori oamenii beau bere. Iar mersul pe bicicletă e unul dintre cele mai importante constante din stilul lor de viaţă. Am colegi danezi care fac 36 de km dus-întors la şcoală. Au echipament, vin la şcoală, fac duş, merg la cursuri. Profesori cu 8.000 de euro vin cu bici¬cleta la şcoală. Stilul scan¬dinav e cel mai extraordinar. D a c ă aş pleca, de asta mi-ar fi dor.”
Dacă presa spune lu-cruri naso¬ale, ei vor crede. Au văzut numai chestii ne-gative despre România şi români şi, prin urmare, şi-au format părerea în funcţie de asta. Aşadar, dacă deschizi discuţia de români, la început au o anumită distanţă. Asta se vede. Lumea te categoriseşte.
Dorian Curcanu
Bursă de 700 de euro. Cât un salariu mediu din România
Ca student, Dorian s-a bu-curat din plin de relaxarea cu care danezii abordează viaţa. Asta şi pentru că, financiar vorbind, a găsit aici un pachet extrem de bine pus la punct. Ca student îi intrau în cont 1.200 de euro pe lună. Avea bursă, un loc de muncă part-time şi un stimul primit de la statul danez tocmai pentru că lucra în perioada studi¬ilor. „Fiecare student danez are bursă de 700 de euro pe lună. Şcoala e gratis şi primeşti şi banii ăştia. E vorba de studenţii cu cetăţenie, dar şi străinii au ceva asemănător dacă au un loc de muncă part-time”, explică el. Siguranţa financiară e un plus care face diferenţa între Dane¬marca şi alte state în care ţi-ai putea dori să trăieşti. „Dacă ai lucrat doi ani şi îţi pierzi locul de muncă, primeşti alţi doi ani de zile salariul de la locul de muncă. Tu cotizezi şi impozitele sunt foarte mari, dar dacă rămâi fără loc de muncă, salariul îl ai asi-gurat doi ani. Acel ultim salariu. E extraordinar. E unul dintre cele mai sigure locuri din lume din punct de vedere financiar. Scurt pe doi: din ce câştigi, 40% se duce la stat, dar banii se manageriază foarte bine. E cel mai scăzut nivel de corupţie. Oamenii dau mulţi bani, dar ştiu că se întorc înapoi. Poate e unul dintre singurele locuri din lume unde socialismul a reuşit cu brio”, crede Dorian.
Imagine negativă pentru noi
Socialismul ar presupune şi egalitate între cei care beneficiază de el. Iar aici ar mai fi de lucrat în Danemarca, e de părere ară-deanul. Dacă e minunată pentru studenţie, ţara nu e la fel de atractivă pentru un absolvent străin în căutarea unui loc de muncă. „Oamenii sunt foarte conservatori şi e foarte greu să îţi găseşti de lucru fără să ştii da-neza. Durează până la un an până găseşti compania care să te ia la început doar cu engleza. Se poate, nu e imposibil, dar trebuie foarte multă perseverenţă. Eu fac un curs de daneză, am făcut un modul din 6 şi învăţ în conti¬nuare”. Stereotipurile despre ro-mâni nu avea cum să nu se facă simţite şi în ţara scandinavă. Chiar dacă spune că nu s-a simţit vizat de ele, Dorian a avut parte de momente când s-a simţit nela¬locul lui că e străin: „Am ales să îmi sincronizez mintea cu ce ştiu eu despre mine. Presa colorează imaginea românilor. Dacă mass-media spun lucruri nasoale, ei vor crede. Au văzut numai chestii negative despre România şi ro-mâni şi, prin urmare, şi-au for-mat părerea în funcţie de asta. Aşadar, dacă deschizi discuţia de români, la început au o anumită distanţă. Asta se vede. Lumea te categoriseşte. Tu ca om îţi ştii valoarea, ştii că eşti la locul tău, nu furi, nu minţi, eşti om serios, încerci să îţi înarmezi mintea cu asta şi nu te mai simţi inferior. Ştii că ai identitatea ta ca persoană. Poate că uneori alţii or să încerce să te înjosească, să te facă să te simţi aiurea că eşti din estul Europei. Dar trebuie să ştii cine eşti şi ce poţi şi să nu laşi capul jos. Imaginea lor este de români hoţi, săraci, ţigani. Cam astea văd ei. Totuşi, cred că peste 90 şi ceva dintre românii din Danemarca sunt serioşi. Lucrează, au familii, locuri de muncă OK, oameni la locul lor. Dar cei 2% sunt exploataţi foarte puternic şi asta distruge toată dospeala, toată imaginea”, explică Dorian.
Reîntoarcerea, decizie grea
Dacă va rămâne sau nu de tot în Dane¬marca, Dorian va decide inginereşte, cu toate calculele pe hârtie. Are o ofertă de lucru la Londra din partea unei mari companii. „Nu cred că te mai poţi întoarce în România odată ce te obişnuieşti să o duci extraordinar, să fii respectat şi să fii tratat politicos. Plus că nu mă văd să lucrez pe 400 de euro pe lună în Româ-nia. Banul o să fie mereu principala piedică, oricât am da-o în stânga sau în dreapta. E adevărat însă şi că, deşi în România ai avea anumite neplăceri, înveţi să treci peste ele şi câştigi. Câştigurile sunt prietenii, relaţiile mult mai bune, apropierea de familie. Danezii inter¬acţionează altfel. Sunt mai reticenţi, nu se prea deschid. Una dintre marile probleme ale româ¬nilor de aici e partea de relaţionare. Eu sunt foarte sociabil, dar Vestul e diferit. Aşa că rela¬ţionez mai mult cu românii, 90 la sută. Ţările nordice sunt un capitol special, cunosc oameni care stau aici de 10 ani şi nu pot spune că au unul sau doi prieteni danezi. Ştiu că sună ciu-dat, dar tot cu străinii interacţionează. Nu am un prieten danez cu care să ies la o cafea sau suc. Am americani, români, lituanieni. Nordicii sunt speciali. Nu relaţionează deschis cu oamenii”.
Dacă ai lucrat doi ani şi îţi pierzi locul de muncă, primeşti alţi doi ani de zile salariul de la locul de muncă. Tu cotizezi şi impozitele sunt foarte mari, dar dacă rămâi fără loc de muncă, salariul îl ai asigurat.
Dorian Curcanu
Povestea săptămânii viitoare
În România, a făcut primii paşi în atletism. În America, paşii s-au tot înmulţit până când şi-au pierdut numărul pe istovi¬toare trasee de maraton. Adriana Nelson este una dintre cele mai bine cotate alergătoare de cursă lungă de dincolo de Ocean. A trecut linia de sosire la mara¬toane celebre, precum Boston sau Chicago. Dar traseul ei preferat rămâne undeva pe platoul Bucegilor, pe lângă Piatra Arsă.
Citește pe Antena3.ro
