Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O interesanta conferinta despre exploatarea planetei Marte va avea loc la Iasi! Juergen Schieber, membru al echipei stiintifice NASA din cadrul Mars Science Lab si profesor de sedimentologie la Universitatea Indiana din Bloomington, va sustine, la invitatia Departamentului de Geologie al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, o conferinta despre explorarea planetei Marte. In cadrul conferintei, ce va avea loc vineri, 20 mai, profesorul Schieber va vorbi despre programul de explorare a stratigrafiei Craterului Gale de pe planeta Marte cu ajutorul Roverului Curiosity, program inceput in august 2012. Roverul este echipat cu dispozitive sofisticate de analiza (camere foto, analizor laser, instrumente de determinare a compozitiei chimice si mineralogice a rocilor si de analiza izotopilor, echipament de foraj pentru prelevarea de esantioane).
“In prezentare, profesorul Schieber se va opri asupra rocilor sedimentare de la poalele Muntelui Sharp, roci care contin sulfati si minerale argiloase. Aceste roci apartin perioadei in care Marte s-a transformat dintr-o planeta potential locuibila, cu un ciclu hidrologic activ, in planeta desertica pe care o vedem azi. Examinarea lor ar putea oferi detalii asupra modului in care s-a produs aceasta schimbare”, se arata intr-un comunicat al Universitatii din Iasi.
A conceput una dintre camerele foto cu care s-a explorat planeta Marte
Citește pe Antena3.ro
Prof. Schieber a avut o contributie majora la constructia uneia dintre camerele foto instalate pe Roverul Curiosity, respectiv MAHLI, un echivalent al lupei geologice, al doilea instrument ca importanta, dupa ciocan, utilizat de geologi in studiul rocilor din aflorimente. Dupa aterizarea pe Marte au fost investigate depozite ale unor rauri, ale unor dune de nisip si ale unor lacuri, toate localizate in Craterul Gale. Conform analizelor, apele paleolacurilor au avut pH intermediar, salinitate moderata si un continut de elemente chimice considerate cheie in sustinerea vietii (C, H, N, O, P si S).
Unele minerale aflate in stari diferite de oxidare ar fi putut juca rol de sursa de energie pentru posibile organisme primitive. Analiza izotopilor de argon indica faptul ca Marte si-a pierdut o parte substantiala din atmosfera si hidrosfera pe care le-a avut in etapa timpurie a evolutiei sale. Unul dintre romanii care a avut o contributie chiar mai mare decat Schieber la explorarea planetei Marte este inginerul iesean Adrian Stoica. Jurnalul National a prezentat in detaliu importanta activitate stiintifica a romanului:
