Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asfaltul turnat în luna noiembrie 2010 pe primii doi kilometri din Drumul Babelor din Parcul Natural Bucegi s-a măcinat. Investiţia de 12 milioane de euro bugetată pentru asfaltarea acestui drum va fi încă o cheltuială în zadar. Astfel, ce vor realiza constructorii în perioada în care pot lucra se va măcina în cele şase luni de iarnă, cât drumul este acoperit cu zăpadă. Un drum blestemat pe care natura face dreptate. Asfaltatorii îşi iau însă tainul planificat chit că drumul e un crater.
Primii doi kilometri de asfalt turnat pe Drumul Babelor în toamna anului trecut au ieşit cam şifonaţi din iarnă. Astfel, o dată cu topirea zăpezii au ieşit la lumină găurile din asfaltul prospăt turnat. Nu ştim dacă găurile sunt rezultatul unor lucrări de mântuială sau dacă asflatul a fost "măcinat" din cauza zăpezii care a acoperit drumul timp de mai bine de şase luni.
În condiţiile în care firmele angajate de autorităţi să deszăpezească drumurile şi autostrăzile situate la câmpie nu fac faţă, ne este foarte greu să credem că se va găsi cineva care va putea să deszăpezească acest drum, situat în creierii munţilor, care este acoperit de zăpadă mai bine de şase luni pe an. Găurile reprezintă o dovadă în plus că asfaltarea acestui drum de munte nu se justifică din nici un punct de vedere, banii alocaţi pentru realizarea acestui proiect fiind risipiţi degeaba.
"Asfaltul turnat în toamna anului trecut pe drumul judeţean 713 începe să se ducă. Lucrările la drum, deşi au fost asfaltaţi doar doi kilometri, sunt slab calitative, nu există rigole, sau alte amenajări recente destinate scurgerii apelor pluviale. Au îndreptat drumul, au pus balastru, apoi direct asfalt, doar atât. Se poate vedea cum s-au asfaltat chiar şi împrejurimile cabanei Cuibul Dorului. Au coborât cu asfaltul până mai jos de cabană, pentru a facilita accesul... pe banii cui s-a făcut acea lucrare?!", ne-a explicat Adrian Ciorbă, ghid naţional de turism.
Într-o ţară cu doar 250 de km de autostradă şi cu o infrastructură rutieră la pământ, autorităţile s-au apucat de asfaltat munţii.
Specialiştii în protecţia mediului spun că reabilitarea Drumului Babelor prin asflatarea drumului este o investiţie care nu se justifică decât dacă se doreşte ca pe viitor să se dezvolte pe Platoul Bucegilor noi structuri de cazare. Adică se pun bazele unei afaceri imobiliare pur românească în arii protejate.
"Drumul care se vrea a fi acum un drum judeţean modernizat, respectiv DJ 713, iniţial a fost un drum de tractor, pe care au fost cărate materialele necesare construcţiei Releului de la Costila. Asta se întâmpla prin anii '60. Tot pe acest drum se mai aprovizionau cabanele din zona Piatra Arsă. Drumul este într-o stare de degradare foarte mare. Ideal ar fi fost ca drumul să rămână pietruit, eventual să mai fi adus acolo câteva camioane de piatră spartă. Nu găsesc rostul acestei investiţii. Este un drum care nu duce nicăieri deoarece nu ajunge nici la Cabana Babele, nici la complextul turistic Piatra Arsă. Miza ar putea fi terenurile de pe marginea drumului, deoarece majoritatea sunt în proprietatea mai multor persoane fizice, sunt în intravilan, deci se pot ridica acolo construcţii", ne-a spus Cristian Goran, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi.
Vă reamintim că Drumul Babelor este situat în Parcul Natural Bucegi şi este un proiect mai vechi al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, condus de Florin Georgescu, coleg de partid cu Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
În afară de statutul de parc natural, această zonă beneficiază de protecţie şi în baza faptului că în anul 2007 a fost declarată sit de importanţă comunitară, în conformitate cu Directiva Habitate, fiind înscris în programul Sit Natura 2000. În Parc sunt 14 rezervaţii naturale care au ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleontologic.
Lucrarea, intitulată "Reabilitare drum DJ 713 (Sinaia- DN71 – Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Cabana Babele) – km 0+000 – 16+000" a fost atribuită printr-o licitaţie restrânsă şi accelerată, organizată în septembrie 2010. Bugetul alocat este de peste 12 milioane de euro pentru un drum care deocamdată duce doar pe platoul Bucegi, în apropiere de un kilometru de cabana Piatra Arsă. Drumul trece graniţa judeţelor Prahova şi Dâmboviţa, iar paternitatea proiectului de reabilitare şi modernizare a DJ 713 este rodul asocierii dintre Consiliile Judeţene din Dâmboviţa şi Prahova. Finanţarea lucrărilor de reabilitare este asigurată de la bugetele locale şi din alte surse legal constituite, potrivit panoului postat la începutul drumului.
Pentru reabilitarea celor 16 kilometri de drum judeţean, în cei doi ani, cât este prevăzut să dureze lucrările, se vor utiliza 97.300 metri pătraţi de beton asfaltic, 11.516 tone de binder pentru drum, 17.040 mc de balast, 30.558 mc de piatră spartă, 14.940 metri de parapet metalic semigreu, 17 tone de armături metalice, 300 de kilograme de vopsea pentru marcaje rutiere, precum şi 105.000 de litri de motorină. Datele au fost preluate din Acordul de mediu nr. 79 din 25 septembrie 2009, privind reabilitarea DJ 713, emis de Agenţia regională pentru Protecţia Mediului Piteşti regiunea 3 Sud-Muntenia.
"Nici nu ne imaginăm că prin acest drum de 16 km vom alinia sistemul naţional de transport la sistemul european. Şi nouă ni se tot spune că infrastructura de transport a României este la pământ. Cred că am rezolvat-o, prin construirea acestui drum", spune Virgil Munteanu, vicepreşedintele Asociaţiei "Mişcarea de rezistenţă".
Anul trecut, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, prin bugetul propriu şi programele guvernamentale, a alocat lucrărilor de execuţie fonduri în valoare de 3,2 milioane de lei, iar pentru anul acesta, în bugetul CJD au fost repartizaţi 5,1 milioane de lei, potrivit răspunsului primit de la CJ Dâmboviţa. În plus, reprezentanţii CJ Dâmboviţa ne-au comunicat că până la această dată au fost realizate circa 7% din volumul total al lucrărilor. Consiliul Judeţean Dâmboviţa are un nou proiect pentru zona Peştera Padina, iar reabilitarea drumului este foarte binevenită. CJD vrea să construiască la Padina o alternativă la Valea Prahovei, construind peste 5.000 de locuri de cazare.
Parcul este protejat de legislaţia europeană
Parcul Natural Bucegi are o suprafaţă de 32.663 hectare, se întinde pe teritoriul a patru judeţe şi este declarat Sit Natura 2000. Aria cuprinde Sfinxul şi Babele, forme de relief declarate monumente ale naturii, precum şi o floră bogată, diversă, care include şi specii periclitate sau endemice, precum şi o faună foarte valoroasă, cu specii de animale ocrotite prin lege. În parc sunt peste 3.500 de specii de plante, iar printre speciile protejate se regăsesc floarea de colţ, iedera albă, tisa, salcia de turbă, sângele voinicului, angelica, smirdarul, ghinţura galbenă, bulbucii de munte etc. Fauna din Masivul Bucegi este foarte diversificată şi importantă din punct de vedere ştiinţific. Aici se regăsesc specii de insecte, amfibieni, peşti, reptile, păsări şi mamifere. Cele mai importante monumente faunistice sunt reprezentate de capra neagră, ursul brun, râsul, acvila de munte, cocoşul de munte, furnica roşie de pădure. Parcul Natural Bucegi adăposteşte o diversitate de habitate cu valoare conservativă recunoscută (Directiva Habitate), peste 25% dintre plantele vasculare ale României, o biofloră bogată, precum şi numeroase specii de ciuperci şi de licheni.
În actul normativ se menţionează că pe suprafaţa parcului sunt 70 de tipuri de habitate, dintre care 23 de importanţă comunitară.
Citește pe Antena3.ro
