Petre Lăzăroiu l-a scos basma curată pe Băsescu

Sursa foto: /Mediafax

Judecătorul Curţii Constituţionale a României, Petre Lăzăroiu, l-a scăpat, în 2002, pe Traian Băsescu de obligaţia de a returna un prejudiciu de 37,95 miliarde de lei, adică 1,1 milioane de euro. Primul era, la acea vreme, judecător la Colegiul Jurisdicţional al Municipiului Bucureşti din cadrul Curţii de Conturi, iar al doilea era primar al Bucureştiului. Prejudiciul îi fusese imputat primarului general al Capitalei de procurorul general financiar al României pentru Pasajul Basarab.

Dezvăluirile au fost făcute de "Lumea Justiţiei" (luju.ro), Traian Băsescu, în calitate de primar al Bucureştiului, a plătit unei firme de casă a Primăriei Generale suma de
12,5 miliarde de lei vechi, contravaloarea unui proiect de construire a Pasajului Basarab din Bucureşti. Cum Băsescu nu avea voie să facă o asemenea plată, procurorul general financiar al Curţii de Conturi, Anastasiu Crişu, a sesizat Colegiul Jurisdicţional al Municipiului Bucureşti.

Cazul a fost repartizat judecătorului financiar Petre Lăzăroiu, care l-a spălat pe primar de orice păcat şi a respins ca neîntemeiată sesizarea procurorului financiar. Dosarul în care Traian Băsescu era incriminat a mai parcurs un traseu întortocheat, din 2003 până în 2005, când a fost închis, iar Lăzăroiu a dispărut pentru scurt timp din magistratură, devenind avocat, cu contracte obţinute de la Compania Naţională de Autostrăzi din subordinea Ministerului Transporturilor. Procurorul general financiar Alexandru Ţurlea a declarat recurs în 2003, insistând pentru recuperarea prejudiciului.

Recursul a ajuns într-un final la Curtea de Apel Bucureşti, moment în care Traian Băsescu era deja preşedinte al României. Prin Decizia Civilă nr. 656 din 1 aprilie 2005, completul de judecată format din judecătorii Carmen Valeria Cosma, Constanţa Carata Glodeanu şi Gheorghe Grecu a respins recursul ca nefondat.

Încrengătura politico-juridică din interiorul Curţii Constituţionale este dovedită de culisele numirii judecătorului Petre Lăzăroiu ca membru al acestei instanţe de către preşedintele Traian Băsescu. Documente prezentate de "Lumea justiţiei" arată că judecătorul Petre Lăzăroiu l-a scăpat, în 2003, pe Traian Băsescu de obligaţia de a returna un prejudiciu de 37,95 miliarde lei, adică 1,1 milioane de euro. Primul era, la acea vreme, judecător la Colegiul Jurisdicţional al Municipiului Bucureşti din cadrul Curţii de Conturi, iar al doilea era primar al Bucureştiului. Prejudiciul îi fusese imputat primarului general al Capitalei de procurorul general financiar al României pentru "Pasajul Basarab".

Răsplata a venit cinci ani mai târziu, în 2008, când Petre Lăzăroiu a fost numit de Traian Băsescu judecător la Curtea Constituţională pentru restul de doi ani din mandatul defunctului Petre Ninosu. Deşi Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale arată că mandatul judecătorilor este de 9 ani, fără posibilitatea de a fi prelungit sau înnoit, Traian Băsescu l-a mai numit o dată de Lăzăroiu, în 2010, ca judecător al acestei instanţe, acesta cumulând astfel 11 ani de mandat.

Traian Băsescu, în calitate de primar al Bucureştiului, a plătit unei firme de casă a Primăriei Generale contravaloarea unui proiect de construire a Pasajului Basarab din Bucureşti, afirmă "Lumea justiţiei". SC Proiect Bucureşti SA a primit grosul banilor la numai o zi după facturare, în condiţiile în care Băsescu se războia cu CGMB pe acest proiect şi nu obţinuse toate avizele necesare. Site-ul invocă factura tăiată de SC Proiect Bucureşti SA nr. 5763775, emisă către CGMB la 19.12.2001, pentru suma de 12,5 miliarde lei vechi, factură onorată prin Ordinul de plată din 21.12.2001, semnat personal de ex-primarul Traian Băsescu.

Procurorul general financiar al Curţii de Conturi, Anastasiu Crişu, a sesizat la 11.11.2002 Colegiul Jurisdicţional al Municipiului Bucureşti, pe motiv că, în calitatea de ordonator de credite, primarul general nu a avut aprobarea CGMB pentru aceste plăţi, încălcând Legea 489/2001. Procurorul şi-a argumentat acuzaţiile prin faptul că Băsescu nu putea ordona nici o plată înainte de încheierea acordului de împrumut cu BEI. Cazul a fost repartizat judecătorului financiar Petre Lăzăroiu, care l-a spălat pe primar de orice păcat şi a respins ca neîntemeiată sesizarea procurorului financiar. Sentinţa semnată de Lăzăroiu poartă numărul 78 din 28.03.2003 (Dosar nr. 216/2002). "Este adevărat că, în condiţiile în care componentele – pentru care s-au efectuat aceste lucrări şi s-au plătit sumele în discuţie – au fost anulate, sumele de bani astfel cheltuite nu-şi mai au un corespondent în cadrul proiectului, însă nu pot fi imputate ordonatorului de credite, care le-a angajat în mod legal, singura vină care i-ar putea fi imputată acestuia fiind faptul ca nu a anticipat un astfel de deznodământ, faptă pe care legea nu o sancţionează însă", argumentează Lăzăroiu.

CV-ul lui Lăzăroiu înregistrează, după acest episod, o scurtă perioadă de ieşire din magistratură a acestuia, devenind avocat, cu contracte obţinute de la Compania Naţională de Autostrăzi din subordinea Ministerului Transporturilor.

În schimb, dosarul în care Traian Băsescu era incriminat a mai parcurs un traseu întortocheat, din 2003 până în 2005, când a fost închis. Procurorul general financiar Alexandru Ţurlea a declarat recurs în 2003, insistând pentru recuperarea prejudiciului, motivând recursul prin faptul că "primarul general, fiind ordonator de credite, are o răspundere gravă şi nu trebuia să facă plăţi în condiţiile în care observa că asupra proiectelor planează incertitudinea". Recursul a ajuns într-un final la Curtea de Apel Bucureşti, moment în care Traian Băsescu era deja preşedinte al României. Prin Decizia Civilă nr. 656 din 1 aprilie 2005, completul de judecată format din judecătorii Carmen Valeria Cosma, Constanţa Carata Glodeanu şi Gheorghe Grecu a respins recursul ca nefondat, arată "Lumea justiţiei", în condiţiile în care chiar procurorul a pus concluzii de respingere, lucru dovedit de documentele instanţei.

Lăzăroiu a confuzat Guvernul
Numele lui Petre Lăzăroiu a fost invocat în scandalul asumării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei, pe 3 noiembrie 2010 Curtea decizând că acest demers este neconstituţional şi a provocat un conflict de natură juridică între Guvern şi Parlament. Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a arătat că în decizia Curţii nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderii este neconstituţională şi a declanşat un conflict", ci doar constatarea declanşării conflictului. Mai mult, Lăzăroiu consideră că CCR trebuia să precizeze încă din decizie că nu poate opri angajarea, asta în timp ce colegii săi Augustin Zegrean, preşedinte al Curţii, şi judecătorii Iulia Motoc, Mircea Minea şi Zoltan Puskas – numiţi tot de tabăra puterii – au concluzionat că nu există un conflict constituţional între Parlament şi Guvern şi că asumarea răspunderii poate continua. Rezultatul deliberării a provocat ceva confuzie la Guvern, din cauza opiniei concurente a lui Lăzăroiu. În aceste condiţii, premierul a cerut clarificări, invocând "o eroare materială". Adică, deşi CCR dăduse, practic, câştig de cauză Guvernului, a apărut în documentele ulterioare o "greşeală" referitoare la interpretarea votului. Greşeala s-a remediat în ianuarie 2011, Legea educaţiei a primit undă verde, dar decizia iniţială a Curţii tot a fost catalogată ca "penibilă" de Traian Băsescu.

Derogare de la lege
Recunoştinţa lui Traian Băsescu nu s-a lăsat mult aşteptată. În vara lui 2008, Petre Lăzăroiu a fost numit de preşedintele Traian Băsescu judecător al Curţii Constituţionale, în locul lui Petre Ninosu, care decedase. Cum Lăzăroiu a preluat mandatul acestuia, care expira în iunie 2010, Traian Băsescu i-a reînnoit lui Lăzăroiu mandatul anul trecut, pentru o perioadă de nouă ani. Mai mult, Traian Băsescu a făcut o derogare de la Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, în care se arată, la articolul 5 (1): "Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit". În 2008, Lăzăroiu a fost ales reprezentant al societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă şi-a dat demisia pe 27 martie 2008, după a doua şedinţă a Consiliului la care a luat parte. Conform Mediafax, el şi-a motivat decizia prin faptul că nu a ştiut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul Consiliului, iar indemnizaţia primită este prea mică în raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.