Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cancelarul german Angela Merkel s-a aflat ieri la Bucureşti şi Cluj într-o vizită oficială într-un moment de încercare pentru partea română. Ea a îndemnat România să continue reformele în domeniul justiţiei, promiţând ajutor pentru îmbunătăţirea absorbţiei de fonduri europene, sector în care suntem codaşi. De notat însă că noua Doamnă de Fier a Europei nu a venit în România însoţită şi de o delegaţie de oameni de afaceri.
Doamna Merkel, născută în fosta RDG, nu are complexul istoriei. Ea nu acordă certificate de bună purtare pe baze sentimentale. Germania secolului al XXI-lea este conştientă de forţa ei de lider al Europei şi evaluează fără compromisuri nou-veniţii în tabăra UE. Noi avem o cauză comună cu Germania - proiectul de securizare a frontierei, determinant pentru admiterea în spaţiul Schengen. EADS - aripa germană a concernului european - este angajată în această lucrare, în primul rând foarte tehnică. Iar Germania nu poate admite să eşueze în acest domeniu. România a ajuns într-un stadiu avansat în privinţa implementării aquis-ului Schengen şi este în mare parte pregătită de aderare, singurul raport care recomandă reevaluarea ţării noastre fiind cel în domeniul frontierelor aeriene. România doreşte ca aderarea ei să nu fie blocată pe criterii politice, iar ieri, la Bucureşti, doamna Merkel a ţinut să sublinieze că, din punctul de vedere al Germaniei, situaţia expulzării voluntare a romilor nu are vreo legătură cu detaliile tehnice ale pregătirii României pentru Schengen.
Potrivit unor surse participante la discuţiile bilaterale, Merkel s-ar fi făcut ecoul firmelor germane preocupate de procedurile de achiziţie publică din România, pe care nu le consideră transparente. Totodată, cancelarul german a atras atenţia Bucureştiului că autorităţile române ar trebui să accelereze procesul de restituire a imobilelor naţionalizate către cetăţenii germani.
Istoria relaţiilor României cu Germania are şi o perioadă de peste 40 de ani în care s-au derulat într-o... trilaterală. După cel de-al doilea război mondial au apărut două state germane - Republica Federală Germania (RFG) şi Republica Democrată Germană (RDG). Colaborarea României cu statul german comunist se desfăşura în cadrul unor organizaţii şi tratate: CAER, care reglementa schimburile economice între ţările socialiste, şi Tratatul de la Varşovia, organizaţie politică şi militară apărută ca o replică la NATO. Evident, relaţiile Republicii Socialiste România erau diferite cu cele două state germane, având însă o serie de particularităţi accentuate în timpul lui Ceauşescu.
Separarea dintre Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană a marcat cel mai clar în Europa noţiunile de Război Rece şi Cortină de Fier. Fiecare sistem a încercat să facă din cele două ţări exponate ale modelului de succes. Istoria a arătat care au fost rezultatele. RDG a avut, de la înfiinţare până la desfiinţare, statut de satelit fidel al Moscovei. Ca atare, România lui Nicolae Ceauşescu a fost rece faţă de liderii din Berlinul de Est, Walter Ulbricht şi Erich Honeker, consideraţi trompetele Kremlinului şi primii critici ai politicii mai independente a României faţă de URSS. Această crispare reciprocă s-a accentuat după ce România a stabilit, în 1967, relaţii diplomatice cu RFG. Ceauşescu a avut în Germania un partener economic dispus să asigure modernizarea industriei româneşti. Ca atare, România a devenit un partener solid al RFG în politica ei tradiţională de extindere în Est. La "schimb", repatrierea în masă a saşilor şi şvabilor spre Germania Occidentală a adus beneficii, inclusiv economice şi de imagine, pentru Republica Socialistă România. Între serviciile secrete est-germane STASI, Securitatea română şi serviciile secrete vest-germane BND era un joc similar cu menajul în trei, stricat de fuga prin RFG a fostului adjunct al DIE, Ion Mihai Pacepa. Istoria acestora, când va fi scrisă cu adevărat, va duce la lămurirea multor necunoscute ale trecutului recent.
Germania ne vrea transparenţi şi corecţi
"Eliminaţi corupţia ca să încurajaţi investitorii!", este mesajul Angelei Merkel către Traian Băsescu şi Emil Boc
Germania este interesată să ofere meditaţii României pentru o absorbţie eficientă a fondurilor europene şi doreşte să le asigure investitorilor germani un mediu de afaceri mai transparent şi mai "curat". Acestea sunt două dintre principalele teme de pe agenda discuţiilor pe care cancelarul federal Angela Merkel le-a purtat cu autorităţile române pe parcursul vizitei la Bucureşti. Cancelarul s-a întâlnit ieri-dimineaţă, la Palatul Victoria, cu premierul Emil Boc, după care s-a deplasat la Cotroceni, unde era aşteptat de preşedintele Traian Băsescu. La sfârşitul convorbirilor oficiale, Administraţia Prezidenţială a oferit un dejun în cinstea oaspetelui german, după care Angela Merkel a luat drumul Clujului.
Cancelarul s-a referit la disponibilitatea Germaniei de a ajuta România să continue reformele în justiţie şi în combaterea corupţiei, de a susţine măsurile anticriză ale Guvernului de la Bucureşti, măsuri despre care a spus că ştie că sunt printre cele mai dure din Europa, şi de a intensifica relaţiile comerciale dintre cele două state. De altfel, acest aspect a avut o pondere importantă în discuţiile de la Palatul Victoria. Surse oficiale citate de Mediafax spun că, în timpul întrevederii cu premierul Emil Boc, Angela Merkel a pus pe tapet un subiect asupra căruia i-au atras atenţia investitorii germani din România. "Cancelarul Merkel a spus că firmele germane sunt preocupate de faptul că procedurile de achiziţie publică nu sunt transparente. Oficialul a arătat că investitorii sunt preocupaţi de modul în care sunt atribuite contracte publice", au relatat surse participante la discuţii. "Nişte proceduri transparente, clare, privind condiţiile juridice promovează investiţiile în ţara dumneavoastră", a spus şi Angela Merkel la finalul întâlnirii cu premierul Boc. Acelaşi mesaj l-a transmis cancelarul german şi după discuţiile cu preşedintele Băsescu: "Justiţia, transparenţa sunt importante pentru investitorii germani", a spus Merkel.
În urma discuţiilor de la Palatul Victoria s-a convenit ca statul român să îşi achite datoriile inclusiv faţă de firmele germane şi ca investitorii să fie sprijiniţi în continuare prin menţinerea cotei unice de impozitare la 16%, neimpozitarea profitului reinvestit şi parteneriatul public-privat.
Întrebată, la rândul său, de jurnalişti dacă a discutat cu premierul Boc despre datoriile în valoare de 143 milioane de euro faţă de firmele germane şi dacă a primit un răspuns pozitiv, Angela Merkel a răspuns afirmativ.
"Am discutat şi am subliniat că astfel de situaţii se răspândesc şi nu sunt productive pentru climatul investiţional. Considerând aceste restricţii privind bugetul public, totuşi prim-ministrul a afirmat că, pas cu pas, aceste cazuri vor fi tratate în sensul unui climat investiţional îmbunătăţit. Important este să nu rămână nişte cazuri vechi şi să avem o situaţie cu dificultăţi altfel decât este cazul", a spus cancelarul german.
În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare, Germania poate să sprijine România în baza experienţei acumulate în procesul de reunificare. "Am discutat despre procedura cererii, care nu este simplă. (...) Adeseori, aceste proceduri se desfăşoară la nivel local, comunal şi ştim, şi din procesul de reunificare, să facem faţă acestor proceduri de la Bruxelles. Eu ştiu că în această situaţie financiară dificilă, aceste fonduri de coeziune constituie un instrument cu ajutorul căruia România poate să efectueze un proces de recuperare şi putem sprijini România în acest sens", a afirmat şeful Executivului de la Berlin.
Angela Merkel a fost însă destul de zgârcită cu declaraţiile privind aderarea României la spaţiul Schengen. Ea e reluat declaraţia făcută cu o zi înainte la Sofia, spunând că evaluarea se va face strict în baza criteriilor de ordin tehnic şi că problema romilor nu are nici o legătură cu dosarul Schengen. "Sprijinim România în vederea unor controale mai stricte la frontiere", a spus Merkel la finalul întrevederii cu preşedintele Traian Băsescu, precizând că decizia privind aderarea României la spaţiul european "fără paşapoarte", care se va lua în noiembrie, se va baza, din partea Germaniei, pe "ceea ce s-a făcut în ultimii ani".
Alte subiecte aflate pe agenda discuţiilor dintre Angela Merkel şi Traian Băsescu au fost strategia Dunării, Republica Moldova, Transnistria, Balcanii de Vest, criza economică, strategia pentru integrarea romilor şi strategia energetică a UE (proiectul Nabucco şi luarea în calcul al proiectului AGRI).
Irina Cristea
CRITIC SEVER, DAR CORECT
Vizita lui Merkel în România coincide cu anul în care relaţiile diplomatice între România şi Germania împlinesc 130 de ani. În prezent, România este reprezentată diplomatic în Germania printr-o ambasadă şi prin două consulate generale, la Bonn şi München, precum şi prin şase consulate onorifice şi prin Institutul Cultural Român "Titu Maiorescu". Germania este reprezentată prin Ambasada sa de la Bucureşti şi prin două consulate, la Sibiu şi la Timişoara. După prăbuşirea Zidului Berlinului şi reunificarea Germaniei, această ţară a fost unul dintre susţinătorii cei mai activi, dar şi obiectivi ai României, care se angajase pe drumul european imediat după Revoluţia din decembrie 1989.
Între criticile dure pe care unele oficialităţi germane de rang înalt le-au adus României postdecembriste sau care au fost exprimate în presa germană, cea mai vehementă pare să fi fost cea a fostului comisar european Günther Verheugen (foto), care declara la începutul acestui an, într-un interviu acordat cotidianului german Der Spiegel, că "nimic nu a lovit mai tare reputaţia europeană decât primirea României şi a Bulgariei în spaţiul comunitar". Presa germană i-a ţinut isonul, pedalând pe subiecte pentru care, ce-i drept, România, de cele mai multe ori împreună cu Bulgaria, este criticată pentru teme de aderare prost făcute: corupţia, crima organizată, eşecurile repetate în absorbţia fondurilor europene, problema ţiganilor şi altele.
O altă oficialitate germană care ne-a criticat a fost Sussane Kastner, deputat german foarte influent şi liderul grupului de prietenie Germania-România din Bundestag (Parlamentul Federal). Kastner ne-a acuzat de corupţie şi a arătat cu degetul înspre clasa noastră politic pentru că a adoptat sistemul unui vot - cel uninominal - pe care ea a spus că nu-l înţelege, că e prea complicat şi, în opinia ei, i-ar favoriza pe parlamentari, permiţându-le să ia măsuri şi să acţioneze după bunul lor plac. Un subiect asupra căruia cele două ţări au încă puncte de vedere diferite este recunoaşterea independenţei Kosovo. Spre deosebire de Germania, România se află în rândul "minorităţii" celor cinci state din Uniunea Europeană care nu au recunoscut independenţa unilateral declarată a fostei provincii sârbe.
Sânziana Stancu
INCIDENT LA CLUJ
Şederea de trei ore a Angelei Merkel la Cluj a fost uşor tulburată de un incident petrecut în plină stradă. O femeie a încercat să îi înmâneze un memoriu cancelarului Germaniei, în timp ce aceasta mergea pe jos de la sediul central al UBB Cluj-Napoca la Colegiul Academic. Poliţia a intervenit înainte ca Gisela Prak, cetăţean român de etnie şvabă, să ajungă la Merkel. Femeia voia să îi comunice cancelarului federal problemele pe care le are cu recuperarea unui teren şi să îi aducă în atenţie problema câinilor fără stăpân. Ea a fost sfătuită să trimită memoriul Consulatului german de la Sibiu. Gisela Prak este fosta soţie a lui Khaled Matar, cetăţean român de naţionalitate palestiniană, despre care presa din România a relatat că ar avea legături cu Al Qaeda şi pe care Curtea de Apel Cluj l-a condamnat la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă.
Mihai Bacalu
Citiţi şi:
● Cum s-a împăcat pragmatismul teuton cu interesele mioritice
● Industria germană, pilon al economiei româneşti
Citește pe Antena3.ro
