Merkel poartă fesul nemţesc

Cancelarul Germaniei s-a arătat în România foarte pragmatic, susţinând interesele firmelor germane
Cancelarul german Angela Merkel s-a aflat ieri la Bucureşti şi Cluj într-o vizită oficială într-un moment de în­cercare pentru partea română. Ea a în­demnat România să continue re­for­mele în domeniul justiţiei, pro­mi­ţând ajutor pentru îmbunătăţirea ab­sorbţiei de fonduri europene, sector în care suntem codaşi. De notat însă că noua Doamnă de Fier a Europei nu a venit în România însoţită şi de o delegaţie de oameni de afaceri.

Doamna Merkel, născută în fosta RDG, nu are complexul istoriei. Ea nu acordă certificate de bună purtare pe baze sentimentale. Germania se­colului al XXI-lea este conştientă de forţa ei de lider al Europei şi eva­lu­ează fără compromisuri nou-veniţii în tabăra UE. Noi avem o cauză co­mu­nă cu Germania - proiectul de se­cu­rizare a frontierei, determinant pentru admiterea în spaţiul Schengen. EADS - aripa germană a concer­nu­lui european - este angajată în această lucrare, în primul rând foarte teh­nică. Iar Germania nu poate ad­mite să eşueze în acest domeniu. Ro­mânia a ajuns într-un stadiu avansat în privinţa implementării aquis-ului Schengen şi este în mare parte pre­gătită de aderare, singurul raport care recomandă reevaluarea ţării noastre fiind cel în domeniul frontierelor aeriene. România doreşte ca adera­rea ei să nu fie blocată pe criterii po­li­tice, iar ieri, la Bucureşti, doamna Merkel a ţinut să sublinieze că, din punctul de vedere al Germaniei, si­tuaţia expulzării voluntare a romilor nu are vreo legătură cu detaliile teh­nice ale pregătirii României pentru Schengen.

Potrivit unor surse participante la discuţiile bilaterale, Merkel s-ar fi fă­cut ecoul firmelor germane preo­cupa­te de procedurile de achiziţie pu­blică din România, pe care nu le consideră transparente. Totodată, cancelarul german a atras atenţia Bucureştiului că autorităţile române ar trebui să accelereze procesul de restituire a imobilelor naţionalizate către cetăţenii germani.

Istoria relaţiilor României cu Ger­ma­nia are şi o perioadă de peste 40 de ani în care s-au derulat într-o... trila­te­rală. După cel de-al doilea război mondial au apărut două state germa­ne - Republica Federală Germania (RFG) şi Republica Democrată Germană (RDG). Colaborarea României cu statul german comunist se des­fă­şu­ra în cadrul unor or­ga­ni­za­ţii şi tra­ta­te: CAER, care reglementa schimburile economice între ţările so­cialiste, şi Tratatul de la Varşovia, or­ganizaţie politică şi militară apă­rută ca o replică la NATO. Evident, re­la­ţiile Republicii Socialiste Ro­mâ­nia erau diferite cu cele două state germa­ne, având însă o serie de particulari­tăţi accentuate în timpul lui Ceauşescu.

Separarea dintre Republica Fe­derală Germania şi Republica Democrată Germană a marcat cel mai clar în Europa noţiunile de Război Rece şi Cortină de Fier. Fiecare sistem a încercat să facă din cele două ţări exponate ale modelului de succes. Istoria a arătat care au fost rezulta­tele. RDG a avut, de la înfiinţare până la desfiinţare, statut de satelit fidel al Moscovei. Ca atare, România lui Nicolae Ceauşescu a fost rece faţă de liderii din Berlinul de Est, Walter Ulbricht şi Erich Honeker, conside­raţi trompetele Kremlinului şi pri­mii critici ai politicii mai independente a Ro­mâniei faţă de URSS. Această cris­pare reciprocă s-a accentuat după ce Ro­mânia a stabilit, în 1967, relaţii di­plo­matice cu RFG. Ceauşescu a avut în Germania un partener economic dis­pus să asigure modernizarea in­dustriei româneşti. Ca atare, Ro­mâ­nia a devenit un partener solid al RFG în politica ei tradiţională de ex­tindere în Est. La "schimb", repatrierea în masă a saşilor şi şvabilor spre Ger­ma­nia Occidentală a adus be­neficii, in­clusiv economice şi de ima­gine, pentru Republica Socialistă Ro­mâ­nia. Între serviciile secrete est-ger­ma­ne STASI, Securitatea română şi serviciile secrete vest-germane BND era un joc similar cu menajul în trei, stricat de fuga prin RFG a fostului adjunct al DIE, Ion Mihai Pacepa. Istoria acestora, când va fi scrisă cu adevărat, va duce la lămurirea multor necunoscute ale trecutului recent.


Germania ne vrea transparenţi şi corecţi
"Eliminaţi corupţia ca să încurajaţi investitorii!", este mesajul Angelei Merkel către Traian Băsescu şi Emil Boc
Germania este interesată să ofere me­di­taţii României pentru o absorbţie eficientă a fondurilor europene şi do­reş­te să le asigure investitorilor germani un mediu de afaceri mai transparent şi mai "curat". Acestea sunt două dintre principalele teme de pe agenda discuţiilor pe care cancelarul federal Angela Merkel le-a purtat cu autorităţile române pe parcursul vizitei la Bucureşti. Cancelarul s-a întâlnit ieri-dimineaţă, la Palatul Victoria, cu premierul Emil Boc, după care s-a deplasat la Cotroceni, unde era aşteptat de preşedintele Traian Băsescu. La sfârşitul convorbirilor oficiale, Administraţia Prezidenţială a oferit un dejun în cinstea oaspetelui german, după care Angela Merkel a luat drumul Clujului.

Cancelarul s-a referit la disponibilitatea Germaniei de a ajuta Ro­mâ­nia să continue reformele în justiţie şi în combaterea corupţiei, de a sus­ţi­ne măsurile anticriză ale Guvernului de la Bucureşti, măsuri despre ca­re a spus că ştie că sunt printre cele mai dure din Europa, şi de a intensifica relaţiile comerciale dintre cele două state. De altfel, acest aspect a avut o pondere importantă în dis­cu­ţii­le de la Palatul Victoria. Surse oficiale citate de Mediafax spun că, în tim­pul întrevederii cu premierul Emil Boc, Angela Merkel a pus pe tapet un subiect asupra căruia i-au atras atenţia investitorii germani din Ro­mâ­nia. "Cancelarul Merkel a spus că fir­mele germane sunt preocupate de faptul că procedurile de achiziţie pu­bli­că nu sunt transparente. Oficialul a arătat că investitorii sunt preocupaţi de modul în care sunt atribuite contracte publice", au relatat surse parti­ci­pante la discuţii. "Nişte proceduri trans­parente, clare, privind condiţiile ju­ridice promovează investiţiile în ţara dumneavoastră", a spus şi An­ge­la Merkel la finalul întâlnirii cu premierul Boc. Acelaşi mesaj l-a transmis cancelarul german şi după dis­cu­ţiile cu preşedintele Băsescu: "Jus­ti­ţia, transparenţa sunt importante pentru investitorii germani", a spus Merkel.  

În urma discuţiilor de la Palatul Victoria s-a convenit ca statul român să îşi achite datoriile inclusiv faţă de firmele germane şi ca investitorii să fie sprijiniţi în continuare prin men­ţi­nerea cotei unice de impozitare la 16%, neimpozitarea profitului reinvestit şi parteneriatul public-privat.

Întrebată, la rândul său, de jurna­lişti dacă a discutat cu premierul Boc despre datoriile în valoare de 143 mi­lioane de euro faţă de firmele ger­ma­­ne şi dacă a primit un răspuns po­zi­tiv, Angela Merkel a răspuns afirmativ.
"Am discutat şi am subliniat că astfel de situaţii se răspândesc şi nu sunt productive pentru climatul in­ves­tiţional. Considerând aceste res­tricţii privind bugetul public, totuşi prim-ministrul a afirmat că, pas cu pas, aceste cazuri vor fi tratate în sensul unui climat investiţional îm­bunătăţit. Important este să nu ră­mână nişte cazuri vechi şi să avem o situaţie cu dificultăţi altfel decât este cazul", a spus cancelarul german.

În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare, Germania poate să sprijine România în baza experienţei acumulate în procesul de reunificare. "Am discutat despre procedura cererii, care nu este simplă. (...) Adeseori, aceste proceduri se desfăşoară la nivel local, comunal şi ştim, şi din procesul de reunificare, să facem faţă acestor proceduri de la Bruxelles. Eu ştiu că în această situaţie financiară dificilă, aceste fonduri de coeziune constituie un instrument cu ajutorul căruia România poate să efectueze un proces de recuperare şi putem sprijini România în acest sens", a afirmat şeful Executivului de la Berlin.

Angela Merkel a fost însă destul de zgârcită cu declaraţiile privind ade­­rarea României la spaţiul Schengen. Ea e reluat declaraţia făcută cu o zi înainte la Sofia, spunând că evalua­rea se va face strict în baza crite­riilor de ordin tehnic şi că proble­ma ro­mi­lor nu are nici o legătură cu do­sarul Schen­gen. "Sprijinim Ro­mâ­nia în ve­d­e­rea unor controale mai stricte la fron­tiere", a spus Merkel la finalul în­trevederii cu preşedintele Traian Bă­sescu, precizând că decizia privind ade­rarea României la spaţiul european "fără paşapoarte", care se va lua în noiembrie, se va baza, din par­tea Germaniei, pe "ceea ce s-a făcut în ultimii ani".

Alte subiecte aflate pe agenda discuţiilor dintre Angela Merkel şi Traian Băsescu au fost strategia Dunării, Republica Moldova, Transnistria, Balcanii de Vest, criza economică, strategia pentru integrarea romilor şi strategia energetică a UE (proiectul Nabucco şi luarea în calcul al proiectului AGRI).
Irina Cristea


CRITIC SEVER, DAR CORECT
Vizita lui Merkel în România coincide cu anul în care relaţiile diplomatice între România şi Germania împlinesc 130 de ani. În prezent, România este re­pre­zentată diploma­tic în Germania printr-o ambasadă şi prin două consulate generale, la Bonn şi München, precum şi prin şase consulate onorifice şi prin Institutul Cultural Român "Titu Maiorescu". Germania este reprezentată prin Am­basada sa de la Bucureşti şi prin două consulate, la Sibiu şi la Ti­mi­şoara. După prăbuşirea Zidului Berli­nului şi reunificarea Germaniei, aceas­tă ţară a fost unul dintre sus­ţi­nă­­torii cei mai activi, dar şi obiectivi ai României, care se angajase pe drumul european imediat după Rev­o­lu­ţia din decembrie 1989.

Între criticile dure pe care unele oficialităţi germane de rang înalt le-au adus României postdecembriste sau care au fost exprimate în presa germană, cea mai vehementă pare să fi fost cea a fostului comisar european Günther Verheugen (foto), care declara la începutul acestui an, într-un interviu acordat cotidianului german Der Spiegel, că "nimic nu a lovit mai tare reputaţia europeană decât primirea României şi a Bulga­riei în spaţiul comunitar". Presa germană i-a ţinut isonul, pedalând pe su­biecte pentru care, ce-i drept, Ro­mâ­nia, de cele mai multe ori împreună cu Bulgaria, este criticată pentru teme de aderare prost făcute: corupţia, crima organizată, eşecurile repetate în absorbţia fondurilor eu­ro­pene, problema ţiganilor şi altele.

O altă oficialitate germană care ne-a criticat a fost Sussane Kastner, deputat german foarte influent şi li­derul grupului de prietenie Germania-România din Bundestag (Parlamentul Federal). Kastner ne-a acuzat de corupţie şi a arătat cu degetul înspre clasa noastră politic pentru că a adoptat sistemul unui vot - cel uninominal - pe care ea a spus că nu-l înţelege, că e prea complicat şi, în opinia ei, i-ar favoriza pe parlamentari, per­mi­ţân­du-le să ia măsuri şi să acţioneze după bunul lor plac. Un subiect asupra căruia cele două ţări au încă puncte de vedere di­ferite este recunoaşterea independenţei Kosovo. Spre deosebire de Germania, Ro­mâ­nia se află în rândul "minorităţii" ce­lor cinci state din Uniunea Europeană care nu au recunoscut independenţa unilateral declarată a fostei provincii sârbe.
Sânziana Stancu

INCIDENT LA CLUJ
Şederea de trei ore a Angelei Merkel la Cluj a fost uşor tulburată de un incident petrecut în plină stradă. O femeie a încercat să îi înmâneze un memoriu cancelarului Germaniei, în timp ce aceasta mergea pe jos de la sediul central al UBB Cluj-Napoca la Colegiul Academic. Poliţia a intervenit înainte ca Gisela Prak, cetăţean român de etnie şvabă, să ajungă la Merkel. Femeia voia să îi comunice cancelarului federal problemele pe care le are cu recuperarea unui teren şi să îi aducă în atenţie problema câinilor fără stăpân. Ea a fost sfătuită să trimită memoriul Consulatului german de la Sibiu. Gisela Prak este fosta soţie a lui Khaled Matar, cetăţean român de naţionalitate palestiniană, despre care presa din România a relatat că ar avea legături cu Al Qaeda şi pe care Curtea de Apel Cluj l-a condamnat la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă.
Mihai Bacalu

---

Citiţi şi:
● Cum s-a împăcat pragmatismul teuton cu interesele mioritice
● Industria germană, pilon al economiei româneşti