Domeniile statului, administrate de rubedenii

Anul trecut "restructurarea" ADS a costat un milion de euro

Despre desfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) s-a vorbit mult anul trecut şi absolut degeaba. Aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, ADS este încă un loc cald şi mai mult decât comod, unde pe vreme de criză convieţuiesc fericite rubedenii şi prieteni. Să începem cu adaptarea la condiţiile de austeritate trâmbiţate de Guvern încă de anul trecut. Din ADS au plecat 62 de oameni, fiecare primind 72.000 de lei. Restructurarea unei agenţii care ar fi putut ajunge direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii ne-a costat din scurt peste un million de euro! Cei disponibilizaţi au trebuit să îndeplinească doar două condiţii: cel puţin un an de vechime în agenţie şi un contract de muncă încheiat pe o perioadă nedeterminată. Angajaţii au primit echivalentul a 24 de salarii compensatorii, prin contractul colectiv de muncă, "înţelept" întocmit, salariul mediu alocat fiind de 3.000 ron. În contractul colectiv de muncă, ce expiră abia în toamna acestui an, este prevăzut şi dreptul la primă de vacanţă, în valoare de 3.000 lei, indiferent de venit. De la referent la preşedinte, fiecare beneficiază de aceeaşi sumă, cu condiţia unui concediu de cel puţin 12 zile. Anul trecut, prevederile legislative care ar fi trebuit să reducă sporurile şi să impună zile libere alocate bugetarilor au fost trecute de asemenea cu lejeritate de angajaţii ADS. Astfel, condu­cerea agenţiei a găsit o soluţie mai prietenoasă: ca să nu reducă sporurile, în luna de­cem­brie s-a luat o decizie prin care acestea au fost incluse în salariul de în­cadrare. Modificările au fost opera­te în cărţile de muncă. Sporurile se ci­frează în jurul procentului de 35%-50% din venit, sume deloc de neglijat. La acea vreme, Ministerul de Finanţe a sesizat situaţia şi a avut loc o serie de discuţii tensionate tocmai pentru stabilirea legalităţii acestei decizii, motiv pentru care, în luna ianuarie a anului 2010, cei de la ADS şi-au luat salariile cu întârziere. Mai mult decât atât, pentru zilele libere obligatorii din noiembrie şi decembrie s-a adoptat varianta reducerii fondului general de salarii, astfel încât nimeni nu a fost direct afectat. La un an de la "tulburările" de anul trecut, angajaţii ADS nu se pot plânge. Jurnalul Naţional vă prezintă culisele intensei activităţi profesionale a ADS, fără de care România ar fi incapabilă să funcţioneze.

Cu ce se ocupă agenţia? În afară de privatizarea fostelor societăţi co­merciale agricole de stat, ADS se mai ocupă cu concesionarea terenurilor agricole ale statului, încasarea redevenţelor de pe urma acestora şi acordarea rentei viagere agricole, care de altfel urmează să fie sistată. Să le luăm pe rând: privatizarea fostelor societăţi comerciale agricole de stat s-a încheiat de mult. Cu toate acestea, agenţia mai are încă o întreagă direcţie care se ocupă de aşa-zisele privatizări. Reducerea acesteia la nivel de serviciu pare a fi un scena­riu sumbru pentru angajaţi. Un şef de serviciu nu se poate compara în ceea ce priveşte câştigul salarial cu un director. Cum activitatea în sine nu mai există, direcţia denumită pompos "Direcţia de Privatizare şi Concesionare Activităţi şi Servicii" consumă practic banii degeaba. Mai departe, ADS are şi o Direcţie Executări Contracte. Aceasta urmăreşte derularea contractelor de concesio­nare şi privatizare şi emite facturile pentru încasarea redevenţelor. În cadrul acestor direcţii sunt încadrate în jur de 40 de persoane, între care un director şi alţi trei şefi de serviciu. În timp ce mai toate instituţiile statului au publicat veniturile salariale individuale pe site-uri, ADS şi-a permis luxul de a publica un tabel general care prezintă venitul în funcţie de categoria de încadrare. Astfel: un director poate ajunge la un salariu net de aproximativ 6.000 ron, iar şefii de servicii între 4.000 şi 5.000 ron pe lună. Ceilalţi angajaţi ai Direcţiei Executări Contracte sunt în majoritatea lor experţi, rang ce le aduce venituri între 2.000 la 3.200 lei net lunar. În ADS mai există şi Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă. Cum îşi justifică oficiul necesitatea? Cam greu de spus, din moment ce dosarele de rentă viageră se întocmesc la nivel judeţean, iar în Bucureşti activitatea propriu-zisă constă doar în verificarea dosarelor şi expedierea către rentieri a sumelor cuvenite. Oficiul şi-a pierdut din atribuţii după primii ani de la înfiinţarea ADS, ulterior aproa­pe toate fiind pasate către structurile judeţene, acestea executând în prezent vizarea anuală a carnetelor de rentier. Oficiul este bineînţeles condus de un director şi are în componenţă alte două servicii. Ca orice instituţie care se respectă, ADS are şi o Direcţie Juridică în cadrul apara­tului central. O altă structură care nu-şi justifică existenţa, fiind suficient doar un serviciu care să avizeze contractele încheiate, întrucât la nivel judeţean sunt angajaţi consilieri juridici care reprezintă instituţia în instanţă. Direcţia are un director şi alţi trei şefi de serviciu, în afară de armata de jurişti. Cât despre structurile judeţene, care dublează practic activitatea de la centru, acestea au beneficiat la rândul lor de în­ca­drări cu personal după bunul plac al şe­filor. Nici Biroul de Publi­citate şi re­laţii cu publicul nu arată rău. Este încadrat cu şef de birou remunerat cu 4.500 lei net şi un expert, care pri­meşte la rându-i între 2.000 şi 3.000 de lei. Activitatea Biroului de Publi­citate este, la rândul ei, supervizată cu atenţie şi de către Serviciul Control.

Într-o asemenea agenţie cum e ADS, de la preşedinte la directori, fiecare se cunoaşte cu fiecare: soţi, fraţi sau copii - angajaţi în ADS atât cât au avut nevoie să îşi încaseze salariile compensatorii. Nicolae Giugea este preşedintele ADS şi profesor universitar de horticultură la Universitatea de Ştiinţe Agrono­mice Craiova. Bugetar de două ori, dar bineînţeles şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al ADS. Fiind susţinut în funcţie de Radu Berceanu, ministrul Transporturilor, Giugea a fost o perioadă şi secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în intervalul în care Berceanu a răspuns şi de acesta. Se întâmpla anul trecut, când PDL-iştii au preluat câte două mi­nistere la momentul ruperii coaliţiei cu PSD. În acea perioadă, Giugea a condus efectiv Ministerul Agriculturii aducându-şi de altfel cu el şi câţiva oameni din ADS: secretara, bine­înţeles, dar şi pe şeful corpului de control din ADS, pe care l-a numit şef al corpului de control al ministrului - Gheorghe Nicu. Nicu a avut o relaţie norocoasă cu agenţia. Fost şef al corpului de control al ADS, fost colonel de poliţie, cu o pensie peste 5.000 lei, şi om de mare încredere al preşedintelui actual, a fost numit şi preşedinte al Consiliului de Admi­nistraţie al Societăţii Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare" SA (SNIF), funcţie pe care o deţine şi în acest moment. După ce s-a dat legea privind interzicerea cumulului pensie-salariu, a ales să renunţe pentru câteva luni la pensie pentru a beneficia de disponibilizarea din februa­rie şi a încasa cele 24 de salarii compensatorii de la ADS. În prezent, Nicu a rămas preşedintele CA la SNIF, societate la care ADS este acţionar majoritar. Soţia, Violeta Nicu, lu­crea­ză de curând în cadrul serviciului Control, până acum câteva luni fiind expert în Direcţia Executări Contracte. Gheorghe Nicu a avut grijă şi de unul din inspectorii corpului de control pe care l-a condus ceva vreme - Dan Bendeac. Acesta este în pre­zent director ge­neral la SNIF. Pentru o perioadă bună, Dan Bendeac a luat atât salariul de inspector de la ADS, cât şi salariul de director general la SNIF. La scurt timp, în ADS a ajuns şi fratele lui Dan, Ma­rius Bendeac, executor în cadrul Direcţiei Executări Constracte, la serviciul Executări silite. De altfel, cu puţin timp înainte ca Marius Bendeac să fie încadrat în acest serviciu, Renata Bendeac, soţia acestuia, a fost chiar şefa acestui serviciu. Maria Petrescu, directorul Direcţiei Economice, şi-a adus fiica în agenţie în cadrul biroului de audit intern. Tânăra Alina-Maria Pe­trescu, de numai 25 de ani, a fost angajata agenţiei cu formele legale atât timp cât a avut nevoie ca să poată încasa cele 24 de salarii compensatorii. Soţii Dugheana şi-au adus de asemenea copilul în agenţie. Stana Dugheana este expert, soţul fiind referent în cadrul Direcţiei Economice, iar fiul a fost încadrat la serviciul de Executări silite. Bazon George şi Bazon Daniel, tată şi fiu, ambii au fost şi ei angajaţi la ADS Neamţ. Tugulea Răzvan este expert în cadrul Direcţiei Executări Contracte, iar tatăl lui este Tugulea Gheorghe şi deţine funcţia de director Resurse Umane în cadrul SC Protan, con­cesio­nar al ADS pe serviciul de ecari­sa­re. Velicu Bogdan Călin este expert în cadrul Agenţiei Domeniilor Sta­tu­lui, iar mama lui este directoare la Pis­cicola Giurgiu, ocupându-se cu con­cesionarea bălţilor din judeţ, până de curând aflate în administrarea ADS, momentan fiind trecute la ANPA (Agenţia Naţională pentru Pes­cuit şi Acvacultură). O altă fami­lie angajată în ADS este formată din so­ţii Mihai Cosmin şi Mihaela. Soţul ac­tivează în serviciul Executări silite, iar soţia urmăreşte derularea contrac­telor de concesionare. În România mo­delul ru­bedeniilor şi al prieteniilor este prezent în mai toate instituţiile sta­tului, ADS fiind doar un exemplu.