Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
33 de ani. Atat a trecut de cand Ion Rimaru, unul dintre criminalii in serie, care a ucis patru femei si a mutilat alte zece, a fost condamnat si executat. Putini stiu insa ca si tatal ucigasului a fost tot un criminal in serie. In anul 1944, patru femei au fost omorate de un individ ramas cunoscut decenii intregi. Autorul acestor crime a fost identificat de criminalistul Constanti Turai ca fiind Florea Rimaru, tatal lui Ion, asasinat de Securitate la un an de la executia fiului sau.
Ziarul Dimineata, anul 1971: "In ultimul timp, in Capitala, au fost savarsite mai multe infractiuni de omor si talharie asupra unor femei. Criminalul este Ion Rimaru, nascut la 12 octombrie 1946, in Corabia, student in anul III la Medicina Veterinara. In 1965 a mai suferit o condamnare pentru talharie".
La proces, Rimaru a recunoscut ca a lovit mai multe femei. El a declarat ca nu si-a dat seama ca acestea puteau sa moara, punand accent pe ideea ca era "bolnav". Femeile au fost violate si ciopartite cu un topor si un cutit. In cazul Gheorghitei Popa, de exemplu, victima prezenta 48 de leziuni taiate si intepate, la nivelul capului, pieptului, regiunii pubiene si membrelor inferioare. O parte din sutien si ciorapi atarnau intr-un copac. Celelalte bucati erau sub cadavru¦"
IN INSTANTA. Va prezentam mai jos stenograma procesului in care s-a spus exact cum a fost descoperit criminalul si cum actiona. De mentionat faptul ca langa ultima victima a sa a fost descoperita o portiune dintr-o adeverinta medicala, care s-a dovedit a fi pe numele lui Ion Rimaru. Alte comentarii ar fi de prisos.
Grefierul: Pe rol dosarul 3900 din 1971 privitor pe inculpatul Rimaru Ion.
Presedintele Instantei: Anchetatorii au ridicat de la locul faptei geanta si pantofii, rupte, si cheaguri de sange, fire de par de pe poseta si din mana victimei, adeverinta gasita sub cadavru, precum si imbracamintea acesteia. (...) In continuarea cercetarilor, efectuandu-se o constatare tehnico-stiintifica pentru relevarea scrisului de pe imprimatul de adeverinta descoperit si ridicat de la fata locului, s-a constatat ca a fost eliberat de catre doctorul Enistea Octavian de la Cabinetul de Neurologie al Spitalului pentru Studenti, fiind datat martie 1971. S-a trecut la verificarea fiselor de consultatii ale studentilor ce s-au prezentat in martie la Neurologie. In urma acestor verificari s-a constatat ca pentru 83 de studenti de la diverse facultati s-au eliberat adeverinte de scutire medicala de acelasi tip cu cea descoperita la fata locului. S-a trecut apoi la verificarea dosarelor studentilor pentru a se descoperi care dintre acestia nu au predat adeverinta de scutire la facultate, pentru motivarea absentelor. 15 studenti nu au depus aceste adeverinte la dosar. Comparandu-se cifrele probabile 42, 62, 67 si 47, relevate in raportul de constatare, cu numerele fiselor medicale a celor 15 studenti care nu au depus adeverinta de scutire, s-a constatat ca numai cifra 47 s-ar putea include in numarul fisei 347. Verificandu-se aceasta fisa s-a constatat ca apartine studentului Rimaru Ion, de la Facultatea de Medicina Veterinara - Bucuresti. Din fisa rezulta ca pe 4.03.1971, Ion Rimaru a fost consultat la Cabinetul de Neurologie cu indicarea diagnosticului - psihopatie instabila, care a eliberat totodata adeverinta numarul 347 pentru scutire medicala, adeverinta a fost gasita cu ocazia cercetarii locului faptei, sub cadavrul unei victime. Odata identificat posesorul acestei adeverinte, s-a procedat la prinderea si cercetarea acestuia. Astfel, pe 27 mai 1971, anchetatorii s-au deplasat la Caminul studentesc nr. 6 din Bucuresti, unde locuia Rimaru Ion. Nefiind gasit la camin si usa camerei fiind incuiata, in prezenta administratorului caminului, s-a procedat la deschiderea usii si efectuarea perchezitiei domiciliare. In cursul efectuarii perchezitiei, in jurul orei 13:00, a intrat in camera studentul Rimaru care, fiind surprins de prezenta anchetatorilor si dupa ce i s-a adus la cunostinta scopul acesteia, a refuzat... (intrerupere)
Judecator: Inculpat Rimaru, recunoasteti ca ati comis mai multe omoruri?
Rimaru Ion: Eu am fost pe mai multe strazi si nu stiu daca a murit.
Judecator: Recunoasteti ca ati atacat mai multe femei, lovindu-le cu diverse corpuri dure?
Rimaru: Recunosc si regret pentru ce am facut.
Judecator: Va amintiti cate femei ati atacat?
R.I.: Nu stiu exact, desi am mai fost si ajutat la ancheta... 14, 15 cazuri
Judecator: Din rechizitoriu rezulta ca pe 27 mai, in momentul in care se facea o perchezitie in camera in care locuiati la Caminul Studentesc, ati intrat avand pe umar o geanta din vinilin neagra. Recunoasteti?
R.I.: Da!
Judecator: Prezentati geanta. Aceasta este? Recunoasteti ca in aceasta geanta aveati un topor si un cutit?
R.I.: Da!
Judecator: Prezentati aceste obiecte. Acestea sunt obiectele care au fost gasite in geanta?
R.I.: Da!
Judecator: In cadrul cercetarii penale s-au facut perchezitii si s-au gasit si alte obiecte in camera sau depozitate in alte locuri. Recunoasteti ca ati indicat locurile unde aveati bare din fier? Spre exemplu, prezentati bara cu striatiuni.
R.I.: Este asemanatoare, nu stiu daca este asa! A fost… si gata.
Judecator: Prezentati bara care poate fi folosita si ca o cheie.
R.I.: Da!
Judecator: Consemnati! "Recunosc ca pe 27 mai 1971, in timp ce am intrat in camera in care locuiam la Caminul Studentesc, am fost deposedat de o geanta tip voiaj, din vinilin - ce mi se prezinta in instanta si recunosc ca imi apartine, geanta in care aveam toporul tip pompieri si un cutit ce mi se prezinta in instanta." De unde aveati toporul?
R.I.: Am luat de la o magazie, in dulap, unde era, la facultate. Recunosc ca, la indicatia mea, politistii au ridicat de la camin o bara cu striatiuni in spirala si o bara care poate fi folosita ca o cheie.
Judecator: Recunoasteti ca ati folosit toporul si barele pentru a lovi femei?
R.I.: Da!
Judecator: Si cutitul?
R.I.: Da!
Judecator: "Recunosc ca obiectele la care m-am referit le-am folosit pentru a lovi femei." In ce conditii loveati aceste femei? In ce perioada a timpului, ziua sau noaptea?
R.I.: Noaptea.
Judecator: Locuiati la camin?
R.I.: Da!
Judecator: Plecati de la camin noaptea?
R.I.: Cateodata noaptea sau mai devreme. Noaptea sau mai devreme.
Judecator: In ce scopuri loveati femeile?
R.I.: Ca sa ma racoresc si eu, sa-i fac...
Judecator: Urmareati in unele cazuri sa le deposedati si de bunurile pe care le aveau?
R.I.: Nu. Imi venea atunci ideea, pe moment.
Judecator: Adica cand va venea ideea?
R.I.: In momentul cand o loveam sau dupa ce o loveam.
Judecator: "Atacam femeile", va rog consemnati, "atacam femeile noaptea si urmaream sa am cu ele raport sexual. Uneori, dupa ce le loveam, imi venea si ideea sa le deposedez de bunuri. In raport de obiectul cu care loveati, topor sau bare din fier, erati constient de faptul ca puteati provoca moartea?
R.I.: Domnule presedinte si onorata instanta, eu am fost bolnav si...
Judecator: Raspundeti intai la intrebare. Va vom da posibilitatea sa ne spuneti si in legatura cu ceea ce incepeati. Raspundeti intai la intrebare! In raport de obiectul cu care loveati, de locul unde loveati, erati constient de faptul ca lovitura putea sa provoace moartea?
R.I.: Nu am fost constient ca ele "moare".
Judecator: Retin ca ati fost student la Facultatea de Medicina Veterinara. Da?
R.I.: Da!
Judecator: Se poate presupune ca, la pregatirea pe care totusi o aveati, puteati sa apreciati ca o lovitura aplicata cu toporul sau cu o bara, cu intensitatea pe care a avut-o fiecare lovitura si este bine totusi sa ne precizati, daca erati constient de faptul ca loviturile puteau provoca moartea?
R.I.: De vreo doua ori mi-am dat seama ca s-ar putea sa moara si restul am crezut ca nu, fiindca a venit la Militie niste fete care au fost lovite si "n-a murit".
SCARBA
"Dupa ce am muscat-o, am aruncat jos ceea ce a ramas in gura, adica bucata de carne din corpul victimei, deoarece mi-a venit sa vomit, fiindu-mi scarba. Pentru ca sa pot sa violez victima, am rupt hainele si le-am taiat. Cred ca am taiat cu cutitul si am taiat si cu tarnacopul de haine"
VIOLENTA
"Am lovit o alta femeie. De mai multe ori, fara a putea preciza cate lovituri am dat, probabil doua-trei lovituri, dupa care am dus-o, tarand-o in curtea unei case, unde am gasit poarta deschisa. Am asezat-o jos pe ciment, am dezbracat-o, smulgandu-i hainele sau taindu-le cu cutitul, dupa care am violat-o. In timpul raportului sexual am muscat femeia de piept" - Ion Rimaru
FAPTELE
# 8/9 aprilie 1970 - Elena Oprea - omor cu premeditare
# 1/2 iunie 1970 - Florica Marcu - viol
# 19/20 iulie 1970 - magazinul OCL Confectia - furt in dauna avutului obstesc
# 24 iulie 1970 - Margareta Hanganu - talharie
# 22/23 noiembrie 1970 - Olga Baraitaru - tentativa de omor deosebit de grav, viol si furt calificat
# 15/16 februarie 1971 - Gheorghita Sfetcu - tentativa de omor deosebit de grav si furt calificat
# 17/18 februarie 1971 - Elisabeta Florea - tentativa de omor deosebit de grav
# 4/5 martie 1971 - Fanica Ilie - omor cu premeditare deosebit de grav, viol si furt calificat
# 8/9 aprilie 1971 - Gheorghita Popa - omor deosebit de grav, viol si furt calificat
# 1/2 mai 1971 - Stana Saracin - tentativa de viol
# 4/5 mai 1971 - Mihaela Ursu - omor deosebit de grav, viol
# 4/5 mai 1971 - Maria Iordache - tentativa de omor deosebit de grav
# 6/7 mai 1971 - Viorica Tatu - tentativa de omor deosebit de grav
# 6/7 mai 1971 - Elena Buluci - tentativa de omor deosebit de grav
# mai 1971 - Iuliana Funzinschi - talharie in paguba avutului obstesc si talharie in dauna avutului personal
Rimaru "cauta" mereu crime
"Avand in vedere modul in care a actionat inculpatul Rimaru Ion in comiterea infractiunilor, comportamentul fata de victime si de obiectele personale ale acestora in timpul si dupa savarsirea agresiunii, din actele medicale de la Policlinica pentru studenti Bucuresti rezulta ca a fost luat in evidenta la "sectia NEUROLOGIE, cu diagnosticul "PSIHOPATIE INSTABILA", pentru a se stabili daca acesta prezinta maladii cu caracter psihic de natura a-i afecta discernamantul si pentru determinarea responsabilitatiii sale penale, s-a dispus si efectuat o expertiza psihiatrica, de catre o comisie formata din sase medici specialisti", s-a stabilit in urma efectuarii expertizelor psihiatrice. Astfel, s-a constatat ca inca din anul 1967, in fisa medicala au fost notate o serie de aprecieri, ca de exemplu: "nod in gat", "spasm esofagian" si sindrom nevrotic reactiv.
NORMAL. Pe 4 martie 1971, medicul de la policlinica studenteasca noteaza o usoara stare confuzionala pe care a consemnat-o ca "suspiciune de comitialitate temporala". Coincidenta acestei manifestari chiar in dimineata zilei in care Rimaru a comis o crima de un sadism feroce pune in mod justificat problema daca vizita medicala solicitata nu a avut un caracter premeditat de eventuala ascundere in spatele unui diagnostic psihiatric sau daca, intr-adevar, nu se gasea intr-o stare afectiva cu totul speciala, dar legata de intentia premeditata de a cauta o noua crima (…) Examenul minutios psihiatric efectuat in mod repetat in timpul anchetei nu a putut scoate in evidenta tulburari de tip psihiatric. Nu s-au remarcat stari halucinatorii, confuzionale, delirante sau de alta natura psihotica.
CRUZIME DE NEEGALAT. "Tabloul psihopatic cuprindea aproape intreaga gama a trasaturilor negative: agresivitate, impulsivitatea, cruzime feroce. Era sadic. Exemplu: cazul victimei Florica Marcu (in timp ce o ajuta sa treaca un gard, brusc o impinge brutal, provocandu-i caderea cu capul de pamant de o violenta care ii provoaca pierderea cunostintei).
Vampirismul este intalnit in acelasi caz. Florica Marcu, care a scapat cu viata, a putut da relatii amanuntite asupra felului in care i-a provocat mai multe plagi prin intepare, din care i-a supt sange.
Canibalismul: musca din victime din regiunile erogene: vagin, pubis, sani, rupand bucati de carne ce nu au mai fost gasite la locul crimelor, constatandu-se numai lipsa de substanta de regiunile respective.
Tendinte necrofilice: predilectia de a continua ac-tul sexual si dupa incetarea spasmelor agonice. In unele cazuri, agresivitatea nediferentiata continua si dupa moartea victimelor.
In urma examenelor psihiatrice repetate si neurologice ca si a exploatarilor functionale efectuate nu s-a evidentiat prezenta unei maladii cu caracter psihic de natura a-i afecta discernamantul".
IPOTEZA OMUL-LUP
Psihologul dr. col. Tudorel Butoi, expert criminalist, a realizat, in urma cu cativa ani, schita portretului psihologic dupa ce a analizat documente si casete video cu Ion Rimaru. "Tipul de conduita caracteriza agresivitatea primara orientata spre suprimarea vietii. Mobilul este consumarea actului sexual. Era un inadaptat social, de nesociabil-inhibat, marcat de complexe de inferioritate si de esec sexual. Relatia lui Rimaru cu o femeile era disfunctionala. Acest lucru rezulta din schita de confesiuni pe care o face Rimaru in arest si in care prezenta amintiri legate de adolescenta, de timiditatea pe care o manifesta si de nerealizare, in sensul ca o parte din prietenii sai dispunea de sume de bani, de statut social, lucruri pe care el le vedea ca fiind de neatins. Frustrat profund, ucidea cu satisfactia depersonalizarii pana la distrugerea victimei".
ANIMALITATE. "Faptele de omor sunt raptusuri catharsice - descarcari si detensionari - sublimari psihanalitice ale pulsiunilor sexuale nesatisfacute. De altminteri, eu am mari rezerve ca macar o data, Rimaru, in ciuda declaratiilor sale, a incercat abordarea viitoarelor victime altfel decat direct prin actul de agresiune. Ce spune el ca "m-am trezit intr-o noapte mergand in spatele unei femei, am ajuns langa ea si i-am propus sa aiba relatii intime cu mine" sau "i-am propus sa se casatoreasca cu mine", in realitate sunt doar niste disimulari, niste scuze perverse. Daca s-ar fi intamplat asa cum afirma Rimaru, atunci victima acostata mai mult sau mai putin civilizat, ar fi purtat cu ucigasul o discutie o perioada de timp, mergand in paralel. Rimaru era un criminal psihopat sexual de tip organizat - singuratic - nocturn, fiind energizat instinctual-animalic (noapte, panda, conditii meteorolgice deosebite, urmarirea victimei etc.). Toate aceste conditii arata animalitatea, considerand victima o prada. In aceasta nota confirm intr-o foarte mare masura ipoteza cu "omul-lup", declara psihologul Tudorel Butoi.
"SA FIE ADUS TATA, CACI EL ESTE VINOVAT"
Ion Rimaru a fost executat prin impuscare de un pluton format din trei ofiteri. Nu a avut nici o ultima dorinta; insa incepuse sa se agite, voia sa-si rupa hainele de pe el cu dintii si se invartea in jurul stalpului de care era legat. A inceput sa strige cat putea de tare: "Sa fie adus tata, caci el este vinovat!". "Vreau sa traiesc!", a mai tipat Rimaru. "Vreau sa traiesc!" Cei din plutonul de executie erau timorati de atitudinea lasa a condamnatului. Ion Rimaru a fost, in cele din urma, ciuruit cu gloante. Tatal lui Ramaru, Florea, este arestat, in acelasi an, 1971, de trei ori in legatura cu crimele fiului sau. Este eliberat deoarece tainuirea savarsita de o ruda apropiata nu se pedepseste.
In 1984, in cartea "Enigmele unor amprente", Constantin Turai afirma ca Florea Rimaru este cel care a omorat patru femei in Bucuresti, in anul 1944, fara a fi prins vreodata. Tatal lui Ion Rimaru a murit in 1972, fiind aruncat dintr-un tren de catre Securitate.
Psihologul Tudorel Butoi a ajuns la concluzia ca in cazul lui Ion Rimaru "am avut de-a face cu un criminal cu un dicteu genetic care verifica de o maniera stupefianta transmiterea genei criminale din perspectiva criminalului innascut. Tatal lui Rimaru a comis cele patru omoruri in aceleasi conditii si cu acelasi mod de operare ca ale fiului sau. Cu alte cuvinte, fiul a repetat istoria criminala a tatalui", a mai declarat Butoi.
AMINTIRI
Iuliana Frunzinschi, ultima victima a lui Ion Rimaru, a pastrat cerceii pe care acesta i-a smuls de la urechile ei, la fel ca si baticul pe care il purta cand a fost victima talhariei si care i-a fost taiat de toporul criminalului. Umbrela si aparatul de radio pe care le avea la ea in timpul incidentului au ajuns la muzeul politiei. Ea a declarat ca tija umbrelei i-a salvat viata, deoarece toporul s-a lovit de aceasta, in loc sa-i loveasca fata, asa cum ar fi dorit ucigasul. A ramas cu cicatrice la cap si pe fata. A ajuns sa il imite foarte bine pe Rimaru si poate povesti cu lux de amanunte ceea ce s-a intamplat in 1971. A fost obsedata de imaginile de atunci, dar a avut vointa de a nu ramane cu repercusiuni. Cu toate acestea, i se mai intampla sa aiba impresia ca este urmarita sau ca suna cineva la usa.
PSIHOZA
In prima zi de interogatoriu, imediat dupa ce a fost dus la militie si dupa ce i s-au pus catusele, Ion Rimaru nu a scos nici un sunet, nici macar nu mai mormaia ca altadata. Nu avea nici un fel de reactie si parea inert. Pana la lasarea serii nimeni nu a reusit sa scoata un cuvant de la el. Privea tamp in gol. Echipele de ancheta s-au retras in alt birou, pentru a stabili un plan de bataie. O alta problema a fost aceea a "cazarii" ucigasului. In celula a fost introdus inclusiv un plutonier, care se dadea drept hot. Dupa doua luni de ancheta a marturisit 32 de infractiuni, printre care cele patru omoruri, tentativele de omor, violurile, furturile si talhariile. Anchetatorii credeau ca resorturile criminale au fost declansate de un sfat al tatalui sau, care stia de toata activitatea lui Rimaru. Procesul criminalului Rimaru a fost urmarit cu mare atentie de opinia publica, avand in vedere si psihoza creata in randul femeilor, care nu mai ieseau pe strada dupa ora 21:00, decat daca circulau in grupuri numeroase sau erau insotite de barbati. Procurorul de serviciu, Ioan Butnariu, a cerut pedeapsa cu moartea pentru Ion Rimaru. "Inculpatul a actionat in mod constient, deliberat si a prezentat un pericol social".
Continuare: Procesul criminalului, in loc de meci de fotbal
