Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Eliminată de două ori din cursa prezidențială, șefa SOS România, Diana Șoșoacă, a inițiat, prin intermediul senatorilor și deputaților partidului său, un proiect prin care hotărârile definitive ale CCR să poată fi atacate cu recurs la Înalta Curte. În expunerea de motive, autorii formali ai inițiativei susțin că doar deciziile CCR sunt general obligatorii, pentru că așa scrie în Constituție, nu și hotărârile. Acestea din urmă sunt acte ale CCR emise în legătură cu procesul electoral prezidențial. Legea a picat, cu ocazia avizării, atât la Consiliul Legislativ, cât și la Consiliul Economic și Social, care arată că hotărârile și deciziile Curții au aceeași valoare juridică, lucru stabilit deja în jurisprudența constituțională. În avizele date se subliniază că, dacă hotărârile CCR ar putea fi atacate în contencios administrativ, s-ar pune în discuție însuși principiul constituțional al separației puterilor în stat.
Proiectul de lege în discuție, PLX 95/2025, vizează modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a fost înregistrat la Parlamentul României pe 1 aprilie 2025, după care, a doua zi, a intrat în procedură parlamentară la Camera Deputaților. Aceasta este, de fapt, prima Cameră sesizată, întrucât Senatul este forul decizional.
Inițiativa legislativă în cauză se află în consultare publică până pe data de 30 aprilie 2025 și este semnată de toți senatorii și deputații SOS România, în realitate ea fiind un demers al fostei senatoare Diana Șoșoacă.
Cea mai importantă modificare pe care acest proiect legislativ vizează să o producă legii de organizare și de funcționare a instanței de contencios constituțional privește articolul 11. Astfel, proiectul vrea să insereze un alineat nou, conform căruia doar deciziile Curții Constituționale să fie în continuare general obligatorii și să aibă putere numai pentru viitor, în timp ce hotărârile pronunțate de către CCR să poată fi atacate cu recurs la ÎCCJ.
Confundă actele Curții cu acte administrative
În expunerea de motive semnată colectiv de cei de la SOS România, se precizează că „deciziile Curții Constituționale se adoptă în exercitarea atribuțiilor cu caracter jurisdicțional, pe când hotărârile Curții Constituționale se adoptă în executarea atribuțiilor cu caracter administrativ, respectiv alegerea președintelui României, interimatul funcției și inițiativa legislativă”.
În documentul citat, autorii proiectului de lege mai susțin faptul că articolul 147 din Constituția României prevede doar că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și că au putere numai pentru viitor, „neexistând nicio dispoziție privind natura juridică a hotărârilor Curții Constituționale”.
Citește pe Antena3.ro
„Doar Legea nr. 47/1992, prin forma actuală, adaugă la Constituție. Actele administrativ-jurisdicționale trebuie să poată fi atacate în fața unei instanțe judecătorești. A proceda altfel, înseamnă a accepta că o hotărâre a Curții Constituționale poate afecta persoane, dar acestea nu pot să o atace în instanța de contencios administrativ, ceea ce contravine Constituției și Convenției CEDO”, mai scriu oamenii Dianei Șoșoacă din Parlamentul României.
Reamintim că, în data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a invalidat înregistrarea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale anulate de anul trecut. Ulterior, instanța de contencios constituțional a respins și contestația acesteia împotriva unei decizii a Biroului Electoral Central de invalidare a depunerii celei de-a doua candidaturi la aceleași alegeri prezidențiale.
Luna trecută, Șoșoacă și-a înscris din nou dosarul de candidatură, de data aceasta la alegerile prezidențiale din anul 2025, însă Biroul Electoral Central, în baza jurisprudenței Curții Constituționale de anul trecut, a respins înregistrarea dosarului. Iar CCR a respins, la rândul ei, încă o dată contestația Dianei Șoșoacă împotriva acestei ultime decizii a BEC. Toate aceste soluții au fost adoptate de Curtea Constituțională prin hotărâri, așa cum prevede Legea 370/2004 a alegerilor prezidențiale, hotărâri cu caracter definitiv și general obligatoriu, care nu pot fi atacate în instanțele de contencios administrativ și care nu pot fi desființate de nicio altă autoritate publică.
Argumentația inițiatorilor, desființată
Revenind la proiectul de lege al celor de la SOS România, la data de 5 martie 2025, Consiliul Economic și Social (CES) a emis avizul nr. 1568.2025, prin care a avizat nefavorabil propunerea legislativă. În acest aviz, se arată că „raportat la fondul măsurii legislative, prin care autorii propunerii avansează ipoteza unei naturi distincte, constituțional, a deciziilor (general obligatorii) ale Curții Constituționale, față de hotărârile aceleiași instituții, Constituția nu distinge între cele două tipuri de acte juridice emise de Curte conform Legii nr. 47/1992, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de articolul 146 din Constituție”.
„Doctrina de drept constituțional a argumentat de nenumărate ori că termenul de «decizie» trebuie interpretat într-un sens larg. Urmează să înțelegem prin aceasta orice formă de deliberare a CCR susceptibilă de a produce prin ea însăși efecte juridice, adică nu numai deciziile propriu-zise, ci și hotărârile proprii. Pentru aceleași motive, hotărârile emise de CCR nu pot fi atacate cu recurs la ÎCCJ”, arată CES, care adaugă: „soluția avansată, prin care hotărârile CCR pot fi atacate la ÎCCJ, reprezintă o formă de extindere a competențelor ÎCCJ dincolo de cadrul prevăzut de Legea privind organizarea judiciară în judecarea unor situații juridice pentru care Constituția stabilește jurisdicția exclusivă a Curții Constituțională”.
În același aviz, se mai precizează: „Această prevedere introduce un precedent periculos, prin care hotărârile Curții Constituționale devin supuse controlului unei alte instanțe, modificare care creează un conflict de competență între ÎCCJ și CCR, deoarece aceasta din urmă este singura autoritate de jurisdicție constituțională, iar instanțele judecătorești nu pot cenzura deciziile unei curți constituționale. Dacă hotărârile acesteia ar putea fi atacate, se creează o situație de instabilitate juridică în care deciziile finale ale CCR pot fi modificate de o altă instanță, ceea ce contravine principiului separației puterilor în stat”.
Mai vor arestarea judecătorilor, cu votul a 50 de deputați sau 25 de senatori
Însă legea celor de la SOS nu se rezumă doar la această chestiune. Proiectul mai prevede ca judecătorii CCR să poată fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală cu încuviințarea ÎCCJ, la cererea Parlamentului României, formulată de 50 de deputați sau 25 de senatori ori la cererea Avocatului Poporului.
Important de precizat este că judecătorii CCR nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile și voturile exprimate la adoptarea soluțiilor.
De asemenea, se dorește ca mandatul de judecător al CCR să înceteze prin revocarea judecătorilor din funcție la cererea a două treimi din numărul total al senatorilor și deputaților.
Mai mult, legea prevede ca vacanța funcției de președinte al României să se constate la cererea președintelui unuia dintre Camerele Parlamentului sau a președintelui interimar care exercită atribuțiile președintelui României în perioada în care acesta este suspendat, precum și a unui număr de 50 de deputați sau 25 de senatori.
