
Schimbat aproape la fel de des precum șosetele, Codul Rutier din România ar putea fi modificat din nou, după ce două noi proiecte legislative în acest sens au fost depuse la Parlament, doar în ultima săptămână. Unul dintre acestea prevede că șoferii care vor să obțină un permis de conducere pentru o categorie superioară nu mai trebuie să susțină din nou examenul teoretic, având în vedere că au promovat anterior această probă pentru o categorie similară. Cel de-al doilea proiect, propus cu scopul de a fluidiza traficul, în special în marile orașe, transformă în lege o regulă lăsată în prezent la „mica înțelegere” și predată doar la cursurile de conducere defensivă: „regula fermoarului”.
Prima propunere legislativă, inițiată de deputatul Cezar Mihail Drăgoescu și susținută de alți peste 30 de parlamentari, majoritatea USR și PSD, a fost înregistrată miercuri, 2 aprilie, la Senat, și urmărește să accesibilizeze procesul de obținere a permisului de conducere, prin eliminarea obligativității susținerii repetate a probei teoretice pentru persoanele care au deja un permis dintr-o categorie apropiată.
Conform legislației actuale, vârsta minimă pentru obținerea permiselor de conducere pentru categoriile AM, A1, A2 și A sau B1, B este stabilită progresiv, ceea ce asigură un parcurs logic de învățare și acumulare a experienței, spun inițiatorii, iar proba teoretică aferentă acestor categorii este identică ca structură, incluzând același număr de întrebări și aceleași domenii de examinare.
Mai exact, conform Ordinului M.A.I. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obţinerea permisului de conducere „proba teoretică cuprinde un număr diferenţiat de întrebări particularizate pentru fiecare categorie, criteriile de promovabilitate fiind următoarele:
a) pentru categoriile AM, A1 , A2 şi A, testul cuprinde 20 întrebări, timpul de soluţionare fiind de 20 de minute. Se declară «admis» candidatul care răspunde corect la cel puţin 17 întrebări;
b) pentru categoriile B, B1, C, C1, Tr, D, D1, Tb și Tv, testul cuprinde 26 de întrebări, timpul de soluționare fiind de 30 de minute. Pentru a promova examenul teoretic, candidatul trebuie să răspundă corect la cel puțin 22 de întrebări”.

Cu toate că este vorba de același număr de întrebări și aceleași domenii de examinare, „în prezent, persoanele care doresc să obțină un permis de conducere pentru o categorie superioară sunt obligate să susțină din nou examenul teoretic, chiar dacă au promovat anterior această probă pentru o categorie similară”, se arată în expunerea de motive.
Dacă ai luat permis pentru B1 la 16 ani, dai doar „traseul” la 18
În consecință, cei peste 30 de parlamentari vor acum să modifice Codul Rutier, astfel încât candidații care au promovat proba teoretică - sau „sala”, cum mai este denumită - pentru o categorie inferioară (de exemplu, A1 - A2 - A sau B1 - B) nu vor mai trebui să parcurgă din nou această etapă atunci când doresc să obțină permisul pentru o categorie superioară.
Concret, la articolul 23, punctul 4, care prevede, printre altele, că persoanele care vor să dea examen pentru obținerea unor noi categorii ori subcategorii trebuie „să fi fost declarate «admise» de către autoritatea competentă la proba teoretică de verificare a cunoștințelor”, se introduce un nou alineat (4^2), care stipulează că, prin derogare de la prevederile actuale, „persoanele care dețin permis de conducere categoria B1, obținut la vârsta de 16 ani sau 17 ani, sunt exceptate de la susținerea probei teoretice la obținerea permisului de conducere categoria B, fiind necesară promovarea probei practice și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege”.
Nici motocicliștii nu mai susțin proba teoretică
De asemenea, „persoanele care au obținut permisul de conducere pentru categoria A1 și solicită obținerea categoriei A2 sau A, sunt exceptate de la susținerea probei teoretice, fiind necesară promovarea probei practice și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege”.
Această măsură urmărește simplificarea procedurilor administrative, reducerea timpului necesar obținerii permisului și eliminarea unor bariere birocratice inutile și „nu implică costuri suplimentare semnificative pentru autorități, întrucât procesul de examinare teoretică este deja standardizat și gestionat prin infrastructura existentă”.
„Finalitatea urmărită de prezentul proiect de lege este optimizarea utilizării resurselor autorităților competente prin reducerea volumului de muncă aferent administrării examenelor teoretice, dar și creșterea eficienței procesului de obținere a permisului de conducere fără a compromite siguranța rutieră”, se arată în expunerea de motive.
Inițiatorii proiectului susțin că măsura eliminării examenului teoretic la obținerea unei noi categorii similare de permis de conducere va genera economii pentru instituțiile responsabile de examinare, „reducând volumul de muncă al personalului implicat în administrarea examenelor teoretice”. De asemenea, măsura va avea un impact pozitiv asupra solicitanților, eliminând costurile suplimentare asociate cu susținerea repetată a probei teoretice.
Dacă acest proiect legislativ va fi adoptat, foarte mulți români vor respira ușurați, având în vedere că, în prezent, legislația le dă mari bătăi de cap aspiranților la titlul de șofer. Conform datelor MAI, aproape jumătate dintre cei peste 52.000 de candidați care au dat proba teoretică a examenului pentru permis auto, anul trecut, în Capitală, au fost respinși.
„Regula fermoarului” ar preveni ambuteiajele
Considerată în prezent doar o regulă de bun simţ și predată numai la cursurile de conducere defensivă, „regula fermoarului” ar putea deveni lege și i-ar putea lăsa și fără bani în buzunar pe șoferii care nu o respectă.
Proiectul legislativ care prevede oficializarea acestei reguli prin introducerea sa în Codul Rutier este inițiat tot de USR - Mihai Botez și Aurel Oprinoiu - și semnat în total de aproape 40 de parlamentari din această formațiune politică, și a fost pus pe masa senatorilor săptămâna trecută.
Autorii documentului spun că, în contextul în care numărul de mașini este tot mai mare și provocările de trafic devin tot mai acute, reglementarea clară a comportamentului șoferilor devine o necesitate pentru prevenirea accidentelor și reducerea timpului de călătorie.
În prezent, blocarea unei benzi de circulație din diverse motive - lucrări, accidente, obstacole sau pur si simplu îngustarea drumului, conduce la crearea unor ambuteiaje, întrucât legislația din țara noastră nu reglementează o regulă esențială în domeniul conducerii defensive - „regula fermoarului”, care este deja implementată în legislația rutieră din Germania, Austria, Elveția, Olanda, Slovacia.
„Regula fermoarului, cunoscută și sub denumirea de «procedura fermoarului», presupune ca atunci când circulația se desfășoară pe două sau mai multe benzi pe sens, iar o bandă de circulație se închide ori este blocată din orice motive, șoferii din banda care se termină trebuie să se integreze alternativ cu vehiculele din banda alăturată. Aceasta înseamnă că un vehicul din banda care se închide se va integra, urmat de un vehicul din banda alăturată și așa mai departe”, explică autorii proiectului în expunerea de motive.
Prin urmare, parlamentarii vor transformarea acesteia din regulă de conducere defensivă, în regulă de circulație și în România.
„Atunci când pe drumurile cu mai multe benzi de circulație pe sens, circulația pe una dintre benzi nu poate fi continuată din cauza unui obstacol, unei îngustări a drumului sau din orice alte motive, conducătorii vehiculelor de pe banda adiacentă sunt obligați să permită, alternativ, vehiculelor de pe banda afectată să se încadreze pe banda adiacentă”, prevede textul din proiectul legislativ care va completa Codul Rutier.
Cei care încalcă noua regulă riscă sancțiuni între 2 și 3 puncte amendă
Inițiatorii proiectului de lege vor ca nerespectarea acestei reguli să fie sancționată contravențional. Cu toate acestea nu va fi considerată o infracțiune gravă, încălcarea „regulii fermoarului” fiind încadrată la cea mai blândă clasă de sancțiuni.
„Nerespectarea regulii fermoarului va constitui o faptă contravenţională prevăzută în clasa 1 de sancţiuni. Încadrarea în cea mai blândă clasă de sancțiuni reflectă în mod echilibrat necesitatea de a încuraja respectarea acesteia, fără a impune sancțiuni disproporționate. Această abordare va contribui la o mai bună acceptare a noii reguli de către conducătorii auto și la îmbunătățirea fluenței traficului, fără a introduce măsuri punitive excesive”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.