x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special S-au furat 500.000 de euro de la Fabrica de Timbre

S-au furat 500.000 de euro de la Fabrica de Timbre

de Dorian Cobuz    |    Alexandru Boariu    |    23 Iul 2010   •   00:00
S-au furat 500.000 de euro de la Fabrica de Timbre

Poşta Română, unul dintre cei mai mari angajatori din România, a intrat de câţiva ani în cercul vicios al subjugării intereselor instituţiei cu interesele de afaceri ale Puterii. Dan Mihai Toader, fostul şef al companiei, este cercetat în câteva dosare.

Dar, de la revenirea PDL-ului la guvernare, în fruntea Companiei Naţionale Poşta Română au fost nominalizaţi nici mai mult, nici mai puţin decât trei oameni în doar un an şi jumătate. Cu toate acestea, Poşta a intrat pe panta pierderilor financiare, iar pentru acest an se estimează că va aduna o gaură de vreo 60 de milioane de euro. Adevărul e că ultimul an de mandat al lui Mihai Toader a fost şi ultimul cu bilanţ financiar pozitiv pentru CNPR: compania a declarat un profit de aproximativ 10.000 de euro, unul mic, dar văzut azi ca o adevărată performanţă managerială, ţinând cont că de atunci prăpastia financiară se adânceşte de la zi la zi.

Un document intrat în posesia Jurnalului Naţional ilustrează foarte bine însă ce se întâmplă în ultima vreme în interiorul instituţiei de a cărei bună funcţionare depinde viaţa a peste 35.000 de angajaţi.
Documente semnate fără viza departamentelor responsabile, contracte de achiziţii păstrate în două variante "originale", semnarea ordinelor de plată şi preluarea pe inventar de şeful Sucursalei Fabrica de Timbre, fără prezenţa sau semnătura gestionarilor, fără avizul controlului financiar preventiv etc. Pe scurt, un haos total al mecanismelor administrative şi financiare care are o singură "justificare": deturnarea banilor publici către firme preferate. Pe acest fond, printr-o singură mânărie au fost furaţi 500.000 de euro din conturile companiei.

Anul trecut, în plină campanie electorală, Poşta Română a comandat de trei ori mai multă hârtie faţă de cât ar fi fost nevoie pentru Fabrica de Timbre - o sucursală a Companiei. Achiziţia a fost declanşată ca urmare a unei comenzi, semnată la 26 octombrie 2009 de Direcţia de Dezvoltare a CNPR. Departamentul Aprovizionare al Companiei făcuse deja comanda de necesar de hârtie în urmă cu şase luni. Însă comanda făcută de Direcţia de Dezvoltare nu avea la bază nici o justificare scrisă şi nici o evaluare, condiţii obligatorii pentru declanşarea unei achiziţii publice.

De restul tărăşeniei s-a ocupat chiar directorul Fabricii de Timbre, Cosmin Dragoş Mihăilescu, care a avut grijă chiar să semneze personal pentru recepţia hârtiei, deşi mare parte din cantitatea comandată nu a ajuns niciodată în depozitul Fabricii de Timbre. Două societăţi comerciale, Nemar Building SRL şi Business Class Hotel SRL, ar fi furnizat hârtie de 1 milion de euro chiar la începutul lunii noiembrie. Aşa cum am menţionat însă, mare parte din hârtie nu a ajuns niciodată la achizitor. Potrivit "documentaţiei" păstorite cu multă atenţie chiar de directorul sucursalei, hârtia ar fi fost dusă direct la o altă societate comercială, Romkuvert SRL, care ar fi primit comandă să execute plicuri folosind hârtia comandată de CNPR. Aşa cum spuneam însă, Compania cumpărase cu mult timp înainte hârtia de care avea nevoie pentru o perioadă de 12 luni, iar cantitatea comandată de Direcţia de Dezvoltare a CNPR era una de trei ori mai mare decât necesarul Fabricii de Timbre.

Tânărul director Mihăilescu, jurist de Pofesie, a semnat personal în locul gestionarului cum că respectivele transporturi de hârtie ar fi intrat în depozitul Fabricii de Timbre, dar imediat acestea ar fi ieşit, având ca destinaţie depozitul firmei Romkuvert. Aşa cum a dovedit-o însă verificarea registrelor de evidenţă a accesului automobilelor pe poarta Fabricii de Timbre, mare parte din comandă nu a ajuns niciodată la fabrică. Peste 829.000 kg de hârtie au fost consemnate în fals de directorul Mihăilescu ca fiind prezente în fabrică. Acelaşi director a semnat personal, fără viza Controlului Financiar Preventiv, plata a 2,5 milioane de lei pentru achiziţia aceleiaşi hârtii.

Cele două societăţi furnizoare se învârt în jurul lui Marian Constantinof, om de afaceri celebru pentru activitatea pe piaţa bucureşteană "Trapezului" din Sector 3. Potrivit unor angajaţi ai Fabricii de Timbre, acesta ar fi fost văzut de mai multe ori personal în curtea CNPR în luna noiembrie 2009. Printre altele, comisia de control a găsit la sediul Fabricii de Timbre două variante ale contractului 340/1738/01.04.2009, înregistrate şi semnate în original, cu prevederi diferite în ceea ce priveşte obiectul înţelegerii, precum şi ordinele de plată semnate de directorul Mihăilescu.

Toate aceste ilegalităţi, culminând cu plata unor sume importante de bani pentru cantităţi de hârtie nelivrate, au atras o pagubă de peste 2 milioane de lei (aproximativ 500.000 de euro) la bugetul Companiei Naţionale Poşta Română. Raportul de control întocmit de trei revizori contabili se încheie cu trei măsuri "dure": sesizarea organelor de cercetare penală în vederea cercetării faptelor constatate, suspendarea contractului individual de muncă încheiat între CN Poşta Română şi dl Mihăilescu Cosmin Dragoş pe durata cercetării penale şi dispunerea de măsuri în vederea recuperării prejudiciului produs CNPR.

Ce s-a ales de aceste măsuri? Nimic! Cine a fost tras la răspundere pentru prejudiciul creat Poştei Române? Nimeni!
Fostul preşedinte al Consiliului de Admnistraţie de la Poşta Română, Tudor Gabriel Bohâlţan, a declarat pentru Jurnalul Naţional că a luat toate măsurile propuse de echipa de control. "Chiar eu am propus în Consiliul de Administraţie suspendarea din funcţie a domnului Mihăilescu şi am înaintat o sesizare organelor de anchetă penală. Ce s-a întâmplat ulterior nu mai ştiu, pentru că eu am plecat din sistem, acum sunt în concediu, apoi o să mă întorc undeva în sistemul privat" - ne-a spus degajat dl Bohâlţan.

La rândul lui, ex-directorul Mihăilescu Cosmin Dragoş ne-a declarat că, într-adevăr, a plecat de la conducerea Fabricii de Timbre, dar nu prin desfacerea contractului de muncă, aşa cum spune dl Bohâlţan şi cum a propus, de altfel, la finalul raportului echipa de control, ci "pe cale amiabilă, deci cu acordul ambelor părţi". Pe de altă parte, deşi au trecut trei luni de la întocmirea raportului de control, în care, aşa cum arătam, la capitolul "măsuri" se propunea, negru pe alb, "sesizarea organelor de anchetă penală", până azi, fostul director nu a fost deranjat de nimeni, nu a fost chemat de vreun procuror sau de vreun poliţist pentru a da vreo explicaţie. Cât despre recuperarea prejudiciului nici nu poate fi vorba. "Nu m-a chemat nimeni nicăieri. Eu am dat atunci note explicative în faţa comisiei de control, şi cu asta basta. Acum am de gând să plec din sistemul bugetar, vreau să mă întorc în avocatură" - ne-a declarat senin dl Mihăilescu.


Directorul a plătit fără viza CFP, iar apoi subordonaţii mimau normalitatea
5832-127355-raportcontroltimbre1.jpg"Comisia de cercetare a reţinut faptul că directorul Mihăilescu Dragoş Costin a plătit pe propria răspundere cu OP nr. 1/09.11.2009 suma de 2.500.000 lei semnat personal, angajând patrimonial CN Poşta Română SA - Fabrica de Timbre, fără să supună controlului financiar preventiv propriu documentele privind achiziţia publică de materii prime - hârtie. Totodată, a plătit cu OP nr. 872 bis/27.11.2009 suma de 675.422 lei, cu OP nr.899/10.12.2009 suma de 1.160.000 lei şi cu OP nr. 898/11/12.2009 suma de 602.500 lei, angajând patrimonial unitatea, de asemenea, fără să supună documentele vizei pentru controlul financiar preventiv (...). Din totalul materiilor prime achiziţionate, în cantitate de 950.129 kg (achitată integral), a fost recepţionată pentru consum în cadrul Fabricii de Timbre cantitatea de 120.359 kg, iar pentru diferenţa de 829.770 kg s-au întocmit note de intrare - recepţie, deşi materiile prime nu au fost livrate efectiv la Fabrica de Timbre, concomitent întocmindu-se şi acte de livrare către Romkuvert SRL."

×
Subiecte în articol: special observator