Rușii iau locul americanilor în nordul Siriei

Decizia președintelui Donald Trump de a retrage trupele americane din Siria a început să schimbe balanța de putere, într-o țară devastată de război în ultimii opt ani. Militarii ruși au avansat deja în nordul Siriei, umplând vidul de securitate lăsat de plecarea americanilor, iar forțele guvernamentale siriene preiau zonele controlate anterior de milițiile kurde susținute de SUA. Actuala configurație a liniei frontului sugerează o mare victorie pentru Moscova și Damasc.

Președinții Vladimir Putin și Bashar al-Assad pot fi considerați marii câștigători ai situației din nordul Siriei, după retragerea decisă de Casa Albă, care a lăsat singure milițiile kurde, aliate cu SUA, în fața ofensivei militare declanșate de Ankara la frontiera cu Turcia. Mercenari susținuți de Moscova s-au grăbit să ocupe un fost avanpost strategic pentru operațiuni speciale al armatei americane, iar blindatele rușilor patrulează acum în noua zonă-tampon dintre forțele guvernamentale siriene și armata turcă. Abandonați de SUA, insurgenții kurzi, care ocupă încă regiuni vaste din nordul țării, au fost nevoiți să negocieze cu fostul lor dușman, președintele sirian, Bashar al-Assad, cerând protecție militară în fața Turciei și a rebelilor locali pro-turci. Aceștia încearcă să-i alunge pe kurzi de pe un teritoriu aflat până la 30 de kilometri în interiorul Siriei, unde Ankara intenționează să-și instaureze „zona de securitate”, motivându-și decizia prin necesitatea creării unei regiuni-tampon pentru protejarea frontierelor turce de „terorismul kurd”, în care să fie plasați și aproximativ două dintre cele trei milioane și jumătate de refugiați sirieni aflați, deocamdată, în Turcia. Analiști citați de „The Washington Times” susțin că președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, speră să extindă „zona de securitate” și, implicit granițele Turciei, dincolo de cei 30 de kilometri anunțați, iar Rusia, Siria și Iranul vor să-l împingă înapoi. De altfel, marți, emisarul special al Rusiei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Turcia nu are dreptul să-și desfășoare forțele pe o perioadă nelimitată și nu ar trebui să pătrundă pe teritoriul sirian pe o rază mai mare de 10 kilometri.

Interese amestecate

În ultimele zile, Damascul, care a recuperat o mare parte din teritoriile pierdute în timpul războiului civil, și-a deplasat trupele în zonele administrate de kurzi și, astfel, cu ajutorul marelui său aliat, Rusia, este pe punctul de a prelua din nou controlul asupra unei regiuni ocupate în ultimii ani de forțele kurde cu sprijinul americanilor. De cealaltă parte, deși vor pierde teritorii în favoarea guvernului sirian, kurzii preferă noua alianță-surpriză, cu Damascul, perspectivei de a deveni carne de tun pentru tancurile și avioanele turcilor. Ofensiva Ankarei a pus capăt unui sistem complex de alianțe, care adusese o perioadă de stabilitate relativă, într-o țară devastată de războiul civil. Acum, Bashar al-Assad este pe punctul de a recâștiga o mare parte din teritoriile pierdute, Rusia își consolidează poziția de cea mai importantă putere din regiune, iar Turcia pare să-și extindă granițele, rupând din teritoriul sirian. De cealaltă parte, SUA au dat de înțeles că nu mai sunt interesate de Siria, în condițiile în care Damascul este considerat de multă vreme o „capitală-satelit” a președintelui Vladimir Putin, iar costurile menținerii trupelor americane sunt prea mari și, conform președintelui Trump, inutile.

„Ambițiile lui Erdogan sunt foarte mari. El vrea să extindă granițele Turciei și poate face asta”.

Joshua Landis, director pentru studii legate de Orientul Mijlociu la Universitatea din Oklahoma