Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu discreție a fost difuzat pentru public Raportul Ministerului Public pe anul 2019. În anii trecuți, adunările de bilanț ale procurorilor adunau ca la Balul de la Viena ,,floarea” instituțiilor de forță și câțiva politicieni de rang înalt. Acum raportul este plasat fără tamtam obișnuit. Nu doar starea de urgență este motivul: statisticile din raport arată dezastrul din marile Parchete. La DNA, peste jumătate din inculpați au fost achitați de instanțe, iar la DIICOT trebuie băgat sub preș cazul Caracal. În plus, contextul politic nu mai permite victimizările din anii trecuți.
Un comunicat al Ministerului Public anunța pe 16 aprilie că a fost aprobat, pe 12 martie 2020, de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Raportul de activitate pe 2019. Documentul fusese trimis în termen legal către CSM. Pentru că raportul nu poate fi aprobat procedural din cauza imposibilității întrunirii adunării generale a procurorilor din Parchetul General în situația prelungirii stării de urgență, comunicatul precizează că s-a recurs la difuzarea acestui raport pe site, ceea ce ,,asigură dreptul la informare”. Așadar, raportul difuzat nu poate fi considerat un document definitiv, el putând suferi modificări, retușuri de conținut, sau, în caz extrem, pur și simplu să nu fie validat de plenul adunării generale. Ceea ce este puțin probabil...
Un precedent periculos marca,, Augustin Lazăr”
Prezentarea precedentului Raport, pentru anul 2018, s-a transformat pe 27 februarie 2019 într-un veritabil spectacol politic la care președintele Iohannis a venit să-l susțină pe Augustin Lazăr, șeful Parchetului General, aflat pe atunci în procedură de demitere. În acele condiții, și raportul avea în ,,Considerațiile introductive” aprecieri politice de o mare impertinență care apreciau că,, Publicul a fost ținut captiv într-o avalanșă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative parlamentare și ministeriale, decizii judiciare și extrajudiciare și abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra sistemului judciar”. Augustin Lazăr, în speranța obținerii unui al doilea mandat de procuror general, ascundea șirul de porcării notorii făcute de procurori și cântă aria calomniei, pozând în victimă, aruncând în derizoriu dezvăluirile care, chipurile, erau făcute ,,sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiție și mai ales a procurorilor, într-o campanie abilă având ca scop diminuarea prestigiului și a încrederii în misiunea socială și probitatea acestora”. Concluzia acestor ,,preliminarii” era că ,,2018 a fost anul în care s-au exercitat presiuni deosebite asupra instituțiilor judiciare, în special asupra procurorilor”.
O VIAȚĂ NOUĂ CU ACELEAȘI CIFRE
Ce s-a schimbat în 2019? Contextul politic, cu un ministru al Justiției agreat de Klaus Iohannis, și încheierea interimatului prelungit de la conducerile marilor Parchete nu mai puteau permite ca Raportul de activitate să aibă tonul belicos abordat de precedentul raport. O prezentare exclusiv tehnică, cu detalii despre încadrarea juridică a fenomenului infracțional, arată în analiza extinsă pe 170 de pagini realitatea seacă, ferită de comentarii, din Ministerul Public. Ca o notă generală se poate spune că dinamica raportărilor pe diferitele capitole arată, în general, mici diferențe față de anii precedenți.
Citește pe Antena3.ro
Resursele umane în cadrul Parchetelor sunt la același nivel în ultimii trei ani. Numărul de posturi ocupate a fost de 2.520 în 2019, cu 31 mai puține față de 2017. Gradul de ocupare este de 84,76 la sută, fiind prevăzute în statele de funcțiuni 2973 de posturi de procuror. Cum sunt ele efectiv repartizate? 115 la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, 256 la DIICOT, 147 la DNA,1939 la Parchetele de pe lângă Curțile de apel, tribunale și judecătorii, 63 la Parchetele militare. Cele 453 de posturi vacante sunt o problemă de efectiv, mai ales la marile Parchete și Parchetele militare, cu 22 la sută din posturi neocupate. O criză de procurori a devenit acută și la 15 Parchete de judecătorii (între care Sighet,Balș, Tg. Bujor, Calafat), care funcționează cu un singur procuror, iar la Toplița nu mai există procuror titular.
Starea infracțională, în creștere
Munca procurorilor este reflectată statistic de numărul de dosare soluționate. În anul 2019, din numărul dosarelor de soluționat - la nivel național în Parchete - 1.766.900 - au fost soluționate 548 692, din care 49 838 prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției. Aceasta ar reprezenta o ,,recoltă” de 20 de dosare în medie pe fiecare procuror trimise spre instanțe cu rechizitorii. În aceste cauze s-a dispus trimiterea în judecată a 62.071 inculpați persoane fizice și 239 persoane juridice. Față de 29 065 suspecți și inculpați s-a adoptat soluția de renunțare la urmărirea penală. O cifră îngrijorătoare: media inculpaților trimiși în judecată la 100 000 de locuitori a fost de 320 mai mare față de nivelul de infracționaliate din 2018, care a fost de 301 inculpați la 100 000 locuitori. Zonele cu niveluri mai ridicate de infracționalitate sunt Constanța (448), Bacău (431), Cluj (332), în timp ce Tg Mureș, cu 233 de trimiși în judecată la 100 000 locuitori, este la polul opus.
,,Dintre cei 1. 329 de inculpați achitați definitiv în anul 2019, se numără 123 persoane arestate preventiv și 28 de minori. ”
Raport activitate pe 2019, Ministerul Public
858 de inculpați pentru omor
Pentru infracțiuni contra persoanei au fost trimiși în judecată 11.733 inculpați. Dintre aceștia, 858 sunt inculpați pentru omor și 817 pentru ucidere din culpă. A crescut, conform raportului, numărul inculpaților pentru accidente mortale de circulație, 376, față de 359 în 2018.
