Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Actorul şi comicul român Mircea Crişan, probabil, pentru generaţiile părinţilor şi bunicilor noştri, figura cea mai marcantă în domeniul satirei din anii comunismului, atât înaintea, cât şi după stabilirea sa în Occident, în 1968, a decedat în Germania la 22 noiembrie. Avea 89 de ani. Miercuri, el a fost înmormântat în cimitirul evreiesc din oraşul Dusseldorf.
Informaţia a fost anunţată de site-ul Europei Libere (europalibera.org), dar şi de scriitorul Stelian Tănase, pe blogul său.
“Practic necunoscut generaţiilor mai tinere din ţara sa de origine sau din Moldova - nimeni nu s-a gîndit să-i reediteze pe disc cupletele celebre scrise împreună cu prietenii săi Alexandru Andy şi Radu Stănescu - Mircea Crişan a marcat şi într-o mare măsură a deschis ochii celor contemporani lui. Spectacolul său, 'Eu şi materia moartă', pus în scenă la Teatrul de Păpuşi şi Marionete Ţăndărică, ar putea fi, pînă astăzi, un prototip al teatrului de cabaret românesc de cea mai bună calitate. Dar, Mircea Crişan este, aparent, mai cinstit în Germania, unde s-a stabilit după evadarea sa de la Paris, în timpul unui turneu. În urmă cu o săptămînă doar, unul din posturile de televiziune culturale germane, Eins Festival, îi evoca figura alături de o cunoscută actriţă de teatru şi cabaret, Gisela Schluter (1914-1995)”, scrie Victor Eskenasy pentru europalibera.org.
Pentru cei care nu ştiu, Mircea Crişan s-a născut în 1924 la Bucureşti, unde a studiat, după ce România a întors armele, între 1944 şi 1946, în clasa de artă dramatică a Mariei Filotti. Debutul şi l-a făcut la Teatrul evreiesc Baraşeum, într-un spectacol pe un text de Shalom Alehem. Shalom Alehem, un autor care, peste decenii, în anii '70, avea să-l facă extrem de popular în Germania, în rolul principal al celebrului music hall 'Fiddler on the roof/Violonistul pe acoperiş', rebotezat pentru scena germană 'Anatevka'.
În România, a jucat la Teatrul Armatei, la Savoy şi la Teatrul de Estradă. Peste ani, într-un interviu apărut în 2002, avea să-şi amintească împrejurările în care l-a cunoscut, în 1947, pe Nicolae Ceauşescu, pe atunci general, care i-ar fi spus: “Asta este diversiune burghezo-moşierească! Abaţi atenţia clasei muncitoare de la probleme şi faci lumea să rîdă!!”, mai scrie europalibera.org.
Venirea lui Ceauşescu la putere, în 1965, - spunea el într-un alt interviu, cu Sorin Cunea, la Europa Liberă - avea să-l determine să se decidă să râmînă în Occident, prevăzînd, înaintea altora, ce curs avea să ia politica culturală a României.
Citește pe Antena3.ro
