Cât costă să înveți refugiații să spună „Bună! Ce mai faci?”

Refugiații înregistrați legal în România și cazați în cele șapte centre special create pentru primirea lor primesc lecții de limba română și de civilizație, prin intermediul unor proiecte implementate de ONG-uri. Ministerul Educației a declarat, încă de anul trecut, că nu are profesori de limba arabă care să-i poată învăța pe refugiații ajunși în România limba română. Un prim grup de 14 refugiaţi din Siria şi Yemen, toţi bărbaţi, au terminat cursul de limba română, desfăşurat pe parcursul a 40 de ore, la sfârşitul lunii septembrie.

Primii 15 refugiaţi de origine siriană şi yemenită aduşi din Grecia, conform cotelor stabilite pentru țările Uniunii Europene au ajuns în România la începutul lunii martie și au fost cazați la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanţii de Azil de la Galați. Cel mai tânăr dintre migranţi este un copil care avea doar şapte luni la data intrării în România, iar cel mai vârstnic are 50 de ani. “Centrul Regional pentru Integrare Galați oferă cursuri de limbă română şi civilizaţie refugiaţilor, consiliere în vederea obţinerii unui loc de muncă, asistenţă juridică, asistență medicală iar pe baza unor anchete sociale oferă un ajutor financiar de 150 lei pentru plata chiriei la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi, unde migranţii locuiesc gratuit doar până la primirea statutului de refugiat”, a precizat coordonatorul Centrului Regional pentru Integrare Galaţi, George Cînepă, din partea fundației World Vision.  După un modul de 40 de ore, oamenii știu să spună câteva cuvinte în limba română. Un mare ajutor vine și din partea unui voluntar, doctorand sirian, la o facultate din Galați, care-și oferă serviciile centrului pentru refugiați. „Mulți dintre ei știu bine limba engleză și a fost ușor pentru lectori să comunice cu ei. Au fost foarte receptivi. La evaluarea care li s-a făcut inițial, nivelul lor era zero la limba română, dar acum, deja ne salutăm în limba română, nu în engleză. Știu să spună: „Bună! Ce mai faci? Cum te mai simți?” Știu să ceară o pâine la magazin sau să ceară detalii despre locul în care se află”, mai spune șeful centrului.

Proiectul în cadrul căruia au fost școlarizați cei 14 refugiați de la Galați are o durată de 12 luni, o valoare totală de 1.469.247,47 lei şi este finanţat prin Programul Naţional - Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare, cu o valoare totală de 21.915.877 euro, din fonduri UE, până în 2020. Conform coordonatorului CRI Galați, George Cînepă, în luna octombrie au început cursurile alți 32 de refugiaţi, dintre care trei sunt copii - doi de grădiniţă şi unul de şcoală generală. Grupurile de refugiați au ajuns în România fiind relocați din Grecia și Italia, conform cotelor stabilite pentru țara noastră.

Greu de angajat
Aceste centre speciale oferă sprijin şi pentru ca refugiaţii să se poată angaja pe teritoriul României, dar până acum niciun refugiat nu şi-a găsit un loc de muncă. Responsabilii centrului de la Galați spun că s-au făcut demersuri la AJOFM, dar nu s-au găsit posibilități de angajare, pentru că cei mai mulți dintre refugiații ajunși în România sunt muncitori necalificaţi sau au lucrat în ţările de origine ca şofer sau marinar. “Cineva mi-a spus că ar vrea să angajeze un mecanic auto. Dacă unul dintre ei se va acomoda, ar putea fi angajat la atelierul auto”, spune George Cînepă. Doar doi dintre refugiaţii de la Galați sunt absolvenţi ai unor facultăţi - Arhitectură, respectiv Asistenţă Medicală. Cei doi au început, la 1 octombrie, un curs de acomodare, bazat pe învățarea în regim intensiv a limbii române, și își doresc să urmeze cursurile unei facultăţi din Galaţi. Galațiul, însă, este pe locul cinci în topul celor mai ridicate rate ale șomajului – cu aproape 9% - rată aproape dublă față de cea înregistrată la nivel național, astfel încât nici românii cu studii superioare nu-și pot găsi un loc de muncă. Galaţiul este pe locul trei pe țară în ceea ce privește ponderea șomerilor neindemnizați, cu 87,06%, după Satu Mare (88,64%) şi Vaslui (88,25%). Din cei aproximativ 18.000 de şomeri gălăţeni, aproximativ 7.500 sunt femei. Rata șomajului era de 7,96% pentru femei și de 9,62% pentru bărbați în ianuarie 2016. Cei mai mulți dintre șomerii gălățeni, 14.000 au studii gimnaziale, 1.000 sunt absolvenți de liceu, iar 150 au studii universitare. Un număr de aproape 3.000 de șomeri gălățeni provin din mediul privat. Cei 15.000 de șomeri neindemnizați nu au fost concediați din instituții publice, ci sunt absolvenți care nu și-au găsit un locuri de muncă.

Cotele obligatorii

În România, există șapte centre regionale de cazare şi proceduri pentru azil, la Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Giurgiu, Rădăuţi, Galaţi şi Maramureş. Împreună au 950 de locuri, iar aproape 100 erau deja ocupate la începutul lunii martie, înainte de venirea primilor 15, din Grecia. Conform cifrelor propuse de Comisia Europeană, România ar urma să primească în total 6.351 de refugiaţi, dintre care 1.705 printr-un prim mecanism aprobat în iulie 2015 la Bruxelles şi restul prin mecanismul aprobat în septembrie 2015 de miniştrii de Interne ai statelor UE, la Consiliul extraordinar JAI. Astfel, anul acesta, România ar fi trebuit să primească 2.475 de refugiaţi, care se adaugă celor 1.705 conveniţi deja prin primul mecanism, dar numărul lor este în schimbare în fiecare zi, pentru că și unii dintre cei ajunși clandestin pe teritoriul României pot primi statutul de regugiați și pot rămâne în aceste centre. Anul viitor, conform cotelor convenite, României i-ar mai rămâne de primit 2.171 refugiaţi. Cotele nu au fost, până în prezent, nici asumate oficial de statul român, nici respinse, dar nici la nivelul UE nu se știe încă în ce măsură vor fi majorate, pentru că ultimul număr discutat la Bruxelles a ajuns la 65,5 milioane de refugiați care ar putea ajunge în Europa în următorii ani – adică de aproape patru ori mai mulți decât populația actuală a României.

Clandestinii rămân la noi

Ultimii nouă refugiați ajunși ilegal pe teritoriul României au fost depistați marți, la Timișoara și vor rămâne în centrul pentru refugiați, pentru că sunt sirieni. „Refugiații depistați pe teritoriul României, care au ajuns clandestin, intră în procedura de azil dacă solicită acest lucru, iar dacă nu, intră în custodie și se îndepărtează de pe teritoriul României, fiind trimiși în țara de origine. Dacă este vorba despre Siria, nu se pot trimite înapoi. Ei pot avea statut de tolerați pe teritoriul României, pentru o perioadă. Depinde de la caz la caz. Din România nu ar putea să plece mai departe decât ilegal cei care au ajuns clandestin și nu au primit azil. Cei care au fost depistați la Timișoara marți vor rămâne la centrul de acolo”, a explicat, pentru Jurnalul Național, chestorul Viorel Vasile, șeful Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Tot marți a fost depistat la Găești, în Dâmbovița, un refugiat afgan. „S-a mai întâmplat în ultimul timp să fie găsiți refugiați aduși cu tirurile turcești care vin la Arctic. Ultimul nu avea decât hainele de pe el și nici măcar bani de mâncare nu avea. I-au dat polițiștii ceva de mâncare și l-au trimis la București”, ne-a explicat o sursă din localitate.
 

Centrul Regional pentru Integrare Galaţi fost deschis la sfârșitul lunii iulie și funcţionează în cadrul proiectului "Integrare + Servicii şi asistenţă pentru migranţi în Regiunea 2", alături de Centrele din Constanta şi Vaslui. Beneficiarul acestui proiect este Fundaţia World Vision Romania, parteneri fiind ONG-urile Asociaţia Novapolis şi Asociaţia Centrul pentru Resurse Civice. Aceleași ONG-uri au implementat proiecte de același fel și în ultimii trei ani.

La Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi sunt 42 de persoane, iar din martie până în spetembrie, 58 de migranţi au primit statut de refugiat.

”Nu putem spune clar ce număr de refugiați avem în România, pentru că situația se schimbă zilnic, în funcție de deciziile noastre sau ale instanțelor. Cei care obțin drept de ședere în România pot pleca, temporar, în alte țări europene, având documente legale”. Chestor Viorel Vasile, șeful IGI

• Numărul persoanelor beneficiare a unui forme de protecţie internaţională (statut de refugiat sau protecţie subsidiară) care au un document valabil la data de 31.08. 2016 este 2592

• Informaţii privind derularea proiectelor cu finanţare europeană având ca obiect integrarea străinilor.

Sumele reprezintă 75% contribuţie UE, 20%cofinanţare publică şi 5%cofinanţare privată.