Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Biroului Internaţional pentru Expoziţii - BIE, Ferdinand Nagy, a fost acuzat în plenul senatului de acţiuni iredentiste împotriva României. I s-a reproşat că a promovat cântece şi mâncăruri ungureşti la standurile României din cadrul unor expoziţii internaţionale. Aceste acuzaţii au dus la demiterea sa din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe - MAE, însă Nagy a căzut în picioare de fiecare dată. În ciuda demiterii, pentru întreaga sa activitate în MAE, Teodor Baconschi, fostul ministru de Externe, l-a recomandat imediat pe Nagy pentru funcţia de preşedinte al BIE pe care o ocupă din 2011.
Acuze de contrabandă
În urmă cu doi ani, senatorul Valer Marian a cerut demisia subsecretarului de stat Nagy din cauza atitudinii antiromâneşti a acestuia, cunoscută în judeţul Satu Mare. “Nagy Ferdinand avea obiceiul şi plăcerea să afirme că Ungaria este “ţara mamă”, iar Germania este “ţara tată” lăsând impresia că România care i-a oferit atâtea onoruri lui şi familiei sale este doar o ţară de pripas”, spunea atunci senatorul. Conform unor surse din SRI citate de Valer Marian, Nagy ar fi susţinut un preot de naţionalitate maghiară care desfăşura acţiuni iredentiste împotriva României pe filiera Budapesta – Harghita/Covasna. Nagy, susţinea senatorul Marian, a fost implicat în contrabanda cu autoturisme, dar şi în cea cu produse petroliere provenite din Ucraina, Slovacia şi Ungaria prin staţia de benzină lângă Vama Petea, situată la frontiera cu Ungaria. În urma acestor acuzaţii, MAE a comunicat senatorului că Ferdinand Nagy a fost eliberat la 3 decembrie 2010 din funcţia de comisar general pentru expoziţii mondiale, cu rang de subsecretar de stat, prin decizia prim-ministrului publicată în Monitorul Oficial al României din aceeaşi zi. Decizia a fost semnată de şeful MAE, dar Nagy a precizat că în realitate el nu a fost niciodată demis, ci doar schimbat din funcţie pentru că îi expirase contractul.
Strălucire jalnică
Jurnalul Naţional a publicat la sfârşitul lui 2010 articolul “Pavilionul României a făcut furori cu cântece ungureşti” în care a fost descris modul de prezentare al câtorva ţări participante la expoziţia internaţională de la Shanghai: “Elveţia a montat pe acoperişul pavilionului o telegondolă cu care vizitatorii se puteau plimba. Arabia Saudită a plantat curmali în faţa pavilionului autohton ce părea o navă spaţială aterizată pe pământ. Mexicul a adus un tablou al celebrei pictoriţe Frida Kahlo pentru a fi admirat de cei interesaţi. Din păcate, România a “strălucit” şi acum, ca şi în 1992 la Expoziţia din Sevilla, cu servicii proaste. La restaurantul cu specific autohton, mâncarea a fost sleită. La toalete nu exista hârtie igienică. Pe scena pavilionului ţării noastre a evoluat în ultima perioadă a expoziţiei un grup folcloric din Harghita care a cântat în limba maghiară şi a executat dansuri specifice comunităţii maghiare. Nu ştim dacă la Pavilionul Ungariei au evoluat dansatori români, mai ales că şi în Ungaria există o comunitate de români. Vestea bună e că atunci când nu ţopăiau dansatorii maghiari, din difuzoarele scenei se auzeau melodiile formaţiei Holograf. Poate, cine ştie, la Expoziţia Mondială din Milano, care va avea loc în 2015, România se va prezenta mai bine”.
Promovarea României în ritm de ceardaş a scos în 2010 din buzunarele românilor aproape 4.000.000 de euro.
