Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectele de infrastructură din România nu mai contenesc să şocheze. Autostrada Transilvania ar trebui să lege, aşa cum îi stă bine unei autostrăzi, oraşe importante ale ţării cum sunt Braşovul, Făgăraşul, Sighişoara, Clujul şi Vama Borş. Deşi se lucrează la centura de est a oraşului Cluj, iar Autostrada Transilvania trece pe lângă acelaşi oraş Cluj, CNADNR se pregăteşte să lege cele două lucrări printr-un alt drum special! Drumul rapid dintre centură şi autostradă nu are mai mult de 9 kilometri.
Dacă în orice ţară europeană autostrăzile se varsă natural în centurile marilor oraşe, în România se inventează drumuri rapide. Practic, nu s-au găsit soluţii normale şi civilizate pentru ca centura să intre în autostradă, ci trebuie construită o aşa-zisă bretea, care să lege cele două obiective. Pentru ca fanteziile Ministerului Transporturilor să devină realitate s-a estimat o cheltuială de 34 de milioane de euro. Bani de la buget. Deşi discuţiile despre drumul de legătură dintre autostradă şi centura Clujului au loc de ani buni şi speranţa autorităţilor locale au fost banii europeni, în cele din urmă, cei 9 kilometri vor fi construiţi cu bani de la buget. Tronsonul de legătură dintre Autostrada Transilvania şi centura Cluj est se găseşte în programul de investiţii „reabilitare drumuri naţionale cu finanţare de la bugetul de stat, proiecte în pregătire”. Autorităţile se pregătesc să atribuie, aşa cum ne-au obişnuit deja, un studiu de fezabilitate pentru proiectul avangardist şi atât de necesar. Încă de la început se ştia că cei 9 kilometri dintre centura ocolitoare şi Autostrada Transilvaniei trebuie rezolvaţi.
S-a vorbit şi despre apropierea cu câţiva kilometri a celor două lucrări, astfel încât să se renunţe la drumul rapid. Soluţia nu a părut pe gustul autorităţilor. De altfel, Ministerul Transporturilor ne-a obişnuit cu cele mai „bune” decizii în privinţa proiectelor de infrastructură. Dacă în acest caz s-a dovedit imposibil ca o autostradă să se lege de o centură, în 2009 s-a schimbat un proiect întreg pentru ca lucrarea să fie mai scumpă cu 250 de milioane de euro! Personajul principal a fost aceeaşi Autostradă Transilvania, niciodată gata. Astfel că, în 2009, statul s-a gândit să sacrifice o parte din câmpul petrolier de la Suplacu de Barcău pentru ca autostrada să ajungă în Ungaria.
Soluţia prin care un viaduct va traversa zona de sonde ne costă 250 de milioane de euro! Bani de la buget. Surse din CNADNR au confirmat că primul studiu ocolea sondele de petrol şi, implicit, milioanele de euro. Întoarcerea din condei a traseului autostrăzii a făcut ca alte sume generoase să zboare către autostrăzile inexistente ale României. Dintre toate rutele posibile, s-a întâmplat ca Autostrada Transilvania să traverseze zona vestică a zăcământului de petrol de la Suplacu de Barcău. Acesta este, la fel de întâmplător, un zăcământ „foarte important” pentru compania care îl deţine, OMV Petrom, având o producţie de petrol de aproximativ 1.000 tone/zi. Iniţial, soluţia adoptată ducea autostrada pe lângă câmpul petrolier.
Răsturnarea de situaţie ne costă cam mult – 250 de milioane de euro. Viaductul care va traversa câmpul petrolier se dovedeşte extrem de costisitor! O soluţie răsturnată din condei va scoate din bugetul de stat sume fabuloase de bani. Existenţa a două studii de fezabilitate nu a fost confirmată oficial de CNADNR. Întrebarea legitimă este însă: de ce au preferat autorităţile să plătească relocarea unor sonde care, în mod normal, puteau fi ocolite? Milioanele de euro sunt astfel necesare pentru ridicarea viaductului ce va traversa câmpul petrolier.
Alte sume suplimentare, tot de la buget, vor fi date de CNADNR pentru relocarea unei părţi din sondele din judeţul Bihor, dar şi pentru exproprieri. Alte exproprieri vor fi necesare probabil şi în cazul bretelei de la Cluj. În 2008, Consiliul Judeţean Cluj visa la fonduri europene şi la exploatarea unei zone turistice cu acest drum nou. Potrivit presei locale, mai mulţi proprietari de case de vacanţă şi pensiuni din zona Băişoara i-au scris premierului Emil Boc şi i-au explicat faptul că zona turistică ar trebui „racordată” la autostradă şi au solicitat remedierea acestei deficienţe. Tocmai acest drum de 9 kilometri care o să ne coste 34 de milioane de euro va rezolva şi întreaga problemă a turismului din Cluj, dar şi pe cea a banilor de la buget!
„E vorba despre numai câţiva kilometri, aproximativ 8, şi este cu mult mai ieftin, ceea ce vom propune noi. De la nord de localitatea Ciurila, printr-o bretea, se poate lega actuala centură ocolitoare Vâlcele – Apahida de Autostrada Transilvania, iar astfel se vor putea crea intrări în oraş atât prin Gilău, cât şi de pe Calea Turzii”, explicau pe atunci reprezentanţi ai autorităţilor locale. Tot pe atunci, membrii Consiliului Judeţean îşi propuneau să testeze terenul cu fonduri europene, să vadă dacă proiectul „se pretează programelor europene”. Se pare că nu „s-a pretat” deloc, din moment ce incredibilul drum rapid se va face pe bani de la buget.
Citește pe Antena3.ro
