Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A “zburat” spre peninsula scandinavă, ţara unde locuieşte de mai mulţi ani, cu amintirile de pe vremea când era aviator şi paraşutist. În perioada tinereţii l-a cunoscut pe marele actor Grigore Vasiliu-Birlic. Acum locuieşte de ani buni în Suedia împreună cu familia. Rădăcinile însă şi le-a lăsat în România. Nu avea cum să dea uitării originea sa, trecutul său plin de glorie. Revine în mod regulat în ţară, cu gândul la frumuseţile patrie, la draga noastră Deltă a Dunării ori la Ploieştiul unei mari iubiri, acolo unde se află şi echipa sa de suflet, Petrolul, Ploieştiul fiind de fapt şi oraşul unde s-a născut. Din dragoste pentru această echipă a făcut demersuri pentru editarea şi tipărirea unei istorii a clubului. Ştie că e destul de greu de strâns banii necesari pentru acest lucru, de aceea duce tratative cu prietenii rămaşi în ţară sau cu cei din străinătate.
A făcut şcoală pe vestitul avion sovietic MIG cu instructori ce erau adevăraţi aşi ai zborului
Ovidiu Videl Rădulescu s-a născut pe 2 februarie 1933 la Ploieşti. În anii ’50 a făcut Şcoala de paraşutişti din Bucureşti, apoi Şcoala Militară de Aviaţie “Aurel Vlaicu” din Tecuci, devenind un pilot redutabil. Într-una din fotografiile ce datează din anii 1954-1955 apare alături de colegii săi cu care făcea parte dintr-o aşa-numită patrulă de elevi - piloţi de vânătoare. În alta (foto) se află la manşa avionului şcoală IAK 18, modelul cu care s-a zburat în anul I la Şcoala Militară “Aurel Vlaicu” din Tecuci. “În anul 1955 mă aflam în tabăra de la Iveşti unde făceam cursuri de zbor. În anul I am zburat pe avionul IAK 18, în anul II pe IAK 11, iar în cel de-al treilea pe MIG 15. Am avut instructori minunaţi, adevăraţi aşi ai zborului ca Leon, Cotarlă, Romanescu şi în special generalul Zărnescu, şeful escadrilei noastre”, explică el făcând referire la una dintre imaginile sale dragi de atunci. Aşadar celebrul MIG sovietic a fost pilotat de românul care trăieşte acum în Suedia şi care s-a arătat încântat de o primă întâlnire, de această dată virtuală, cu reporterul.
Copilul de atunci a prins un pilot american şi s-a distrat cu un ofiţer neamţ ce cânta la acordeon
Ovidiu Rădulescu a mai încercat să-şi depene amintirile legate de clubul Petrolul Ploieşti unui reporter de gazetă sportivă, însă a renunţat, jurnalistul respectiv neinspirându-i încredere. De data aceasta a cedat Jurnalului Naţional, publicaţie pe care o urmăreşte zi de zi cu conştiinciozitate, postând fel de fel de comentarii acolo unde crede el de cuviinţa. Îşi începe timid povestirile din cel de-al doilea război mondial. “Sunt bucuros că doreşti informaţii despre viaţa mea. E greu, am 80 de ani şi de-a lungul vieţii am avut parte de întâmplări minunate dar şi neplăcute. Aş începe cu copilăria mea şi războiul. Ca ploieştean am supravieţuit acelor crâncene bombardamente anglo-americane”, îşi începe el povestea menţionând faptul că era un copil năzdrăvan ce a adunat numeroase întâmplări inedite şi fiind de fapt unul dintre eroii acelor zile. “În timpul unui raid de bombardamente, aliaţii au pierdut multe fortăreţe zburătoare, acele faimoase B 24. Într-o zi am descoperit un paraşutist american al cărui avion s-a prăbuşit în pădurea Râiosu de lângă Ploieşti. Am fugit imediat după o patrulă românească şi i-am informat. Am mers cu ei în poiană unde pilotul stătea întins pe iarbă şi fuma. Acesta e doar un episod pe lângă multe altele. În timpul războiului am fost evacuaţi lângă comuna Corlăteşti, din Prahova, unde nemţii aveau o baterie antiaeriană mai ferită pentru a nu fi descoperită de aviaţia inamică.Chiar am avut un prieten neamţ care seara ne cânta la acordeon. Din păcate, acesta a fost omorât de tancurile sovietice”, spune Rădulescu, afectat parcă de trista întâmplare.
Icoana miraculoasă ce i-a aterizat în braţe. Tristul moment al decimării unei familii de bucureşteni în urma exploziei unei bombe
Bravul nostru român face o menţiune special cu privire la amintirile sale din acele vremuri grele. “La unul dintre bombardamentele aviaţiei anglo-americane a căzut o bombă pe râul Dâmbu, lângă pădure şi a omorât o familie întreagă din Bucureşti, familia Albu. În acel moment m-am trezit cu o icoană a Sfântului Andrei (i se mai spune şi ocrotitorul românilor - n. red.) pe care o am şi astăzi şi cred că mi-a purtat noroc”, spune el. Acum, la vârsta senectuţii, Ovidiu Rădulescu are grijă de soţie şi de frumoasa sa grădină din Suedia. Din când în când mai priveşte la fotografiile de pe vremea când zbura, ori la cele realizate în Deltă în timpul călătoriilor sale efectuate în perioada maturităţii. “Când văd unele mesaje de la Clubul aeronautic din Băneşti, îmi aduc aminte de frumoasele momente petrecute la şcoala de paraşutişti din Bucureşti şi apoi de cele de la şcoala miliatară de aviaţie piloţi de vânătoare”, se arată domnul Rădulescu încântat tocmai de pe meleagurile Stockholm-ului, Gustavsberg. Şi astăzi şi-ar dori să se întoarcă cât mai des în astfel de locuri, însă la 80 de ani, nu e atât de uşor. Fire sensibilă, Ovidiu Rădulescu se delectează cu operele literare româneşti reprezentative, între poeţii români apreciaţi de domnia sa numărându-se şi Adrian Păunescu. Pentru că va împlini opt decenii de viaţă peste doar câteva zile, pe 2 februarie, îi urăm încă de pe acum un sincer şi călduros “La mulţi ani”, cu multă sănătate şi zile liniştite!
