Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Patriarhia Ierusalimului a anunţat ruptura comuniunii cu Biserica Ortodoxă Română într-un comunicat postat la 9 mai pe site-ul său oficial, în care se explică motivele care au stat la baza acestei decizii şi arată că dialogul continuă, informează Agerpres.
Potrivit comunicatului respectiv, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, reunit luni, 9 mai 2011, în şedinţă ordinară, a analizat în primul rând modalitatea de soluţionare a problemei legate de construirea de către Patriarhia Română a unei biserici la Ierihon. După o examinare detaliată a acestei probleme, Sfântul Sinod a hotărât 'în unanimitate şi cu părere de rău' întreruperea pomenirii patriarhului României, Daniel, şi caterisirea reprezentantului Patriarhiei Române la Ierusalim, arhimandritul Ieronim Creţu.
De asemenea, se menţionează că această hotărâre a fost luată pentru că în ultimul deceniu Patriarhia Română a construit un aşezământ la Ierihon fără încuviinţarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, sub jurisdicţia căreia se află Ţara Sfântă.
'Patriarhia din Ierusalim a fost pusă astfel într-o situaţie dificilă. Atribuţiile sale canonice, confirmate de conciliile ecumenice şi locale, au fost astfel ameninţate în mod deschis şi arbitrar. Patriarhia Ierusalimului i-a explicat Patriarhiei României că dacă ar fi fost acceptat argumentul acesteia conform căruia această biserică a fost ridicată pentru pelerinii români din Ţara Sfântă, acest lucru ar fi însemnat ca jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului să se transforme într-un câmp liber pentru ca toate bisericile ortodoxe, unele formulând deja o astfel de cerere, să-şi clădească biserici', se afirmă în comunicatul Patriarhiei din Ierusalim.
Patriarhia Română consideră unilaterală decizia Patriarhiei Ierusalimului. 'Deşi în urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfinţitului Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Aşezământului românesc de la Ierihon, Patriarhia Română constată cu surprindere şi regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală', precizează biroul de presă al Patriarhiei Române, conform agenţiei de presă Basilica a aceleiaşi instituţii.
'Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, cămin pentru pelerinii români care vizitează Ţara Sfântă, precum şi relaţiile Patriarhiei Române cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 19-20 mai 2011', potrivit aceleiaşi surse.
Arhimandritul Ieronim Creţu nu a primit înştiinţare oficială
Contactat de Jurnalul Naţional, arhimandritul Ieronim Creţu, superiorul aşezămintelor româneşti de la locurile sfinte, ne-a declarat că, până în prezent, nu a fost înştiinţat oficial în legătură cu decizia de caterisire a sa anunţată în comunicatul Sfântului Sinod de la Ierusalim. Potrivit înaltului prelat, oricum această măsură nu ar putea viza un preot al unei alte biserici, cum este cazul său, ca reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române.
"Locurile sfinte sunt subiect de venerare pentru toată lumea creştină, nu proprietatea unei anumite biserici”, ne-a declarat arhimandritul Ieronim Creţu. Lucrările la aşezământul românesc de la Ierihon sunt aproape de final, după cum ne-a precizat arhimandritul Creţu.
Arhimandritul Ieronim Creţu a fost numit Delegat al Patriarhiei Române la Sfintele Locuri şi Superior al Sfintelor Aşezăminte Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan la 5 august 1994. În noua sa calitate, el a continuat activitatea înaintaşilor săi, dezvoltând şi reorganizând activităţile de asistenţă religioasă şi pelerinaj, atrăgând, prin iniţiativele sale, un mare număr de pelerini români şi străini, veniţi din toată lumea creştină. Acest lucru a determinat ca, la "cumpăna mileniilor”, să se pună temelia unui nou Aşezământ Românesc la Sfintele Locuri în oraşul Ierihon, oraş biblic, proiect ce se află în prezent aproape finalizat.
Ce reprezintă aşezământul românesc de la Ierihon
Încă de la numirea sa în funcţie, de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist I, arhimandritului Ieronim Creţu i s-a încredinţat şi misiunea redeschiderii Schitului Românesc de la Iordan şi a construirii aşezământului de la Ierihon. Acest deziderat s-a dovedit foarte necesar întru împlinirea nevoilor spirituale şi de cazare ale pelerinilor care vin în Ţara Sfântă.
Deşi numai obţinerea aprobărilor a necesitat o muncă administrativă şi diplomatică de mai mulţi ani, în cele din urmă în anul 1999, au început lucrările de construire a noului aşezământ. O dată cu Serbările Jubiliare Panortodoxe dedicate bimileniului Naşterii Domnului Iisus Hristos, la data de 5 ianuarie 2000 s-a pus piatra de temelie la casa de pelerini şi însuşi Prea Fericitul Părinte Patriarh, înconjurat de un numeros sobor de arhierei, preoţi şi credincioşi, a sfinţit prestolurile bisericii şi paraclisului, având hramurile "Naşterea Domnului şi Toţi Sfinţii Români”, respectiv "Toţi Sfinţii din Palestina”, se arată în prezentarea oficială a aşezămintelor româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan.
Astăzi, Aşezământul Românesc din Ierihon este în mare măsură zidit, însă aşteaptă în continuare sprijin financiar pentru terminarea instalaţiilor, a celorlalte finisaje şi dotări, cu obiecte de cult şi uz bisericesc precum şi a picturii din biserica mare. Urmează amenajarea interioară a camerelor pentru pelerini şi a chiliilor pentru călugări, a bibliotecii, a sălilor pentru lectură sau protocol, a curţii interioare şi a împrejurimilor. Se are în vedere aici crearea unui puternic centru monahal cu posibilităţi generoase pentru cazare şi pelerinaj.
Aşezământul românesc din oraşul biblic Ierihon este situat aproape de centrul oraşului, la jumătatea distanţei dintre Biserica Dudul lui Zaheu, şi vechiul amplasament al cetăţii Ierihonului.
Lotul iniţial pe care a fost construit aşezământul a aparţinut unui credincios român stabilit aici, care a lăsat prin testament Patriarhiei Române terenul său, "cu scopul de a servi ca metoc” al Aşezămintelor româneşti de la Locurile Sfinte. Pentru că acest teren nu era suficient întru realizarea proiectului propus, s-au făcut în timp demersuri pentru achiziţionarea altor terenuri limitrofe, ajungându-se astăzi la o suprafaţă de aproape 3.000 de metri pătraţi. (Marina Constantinoiu)
Citește pe Antena3.ro
