Lămuriri în scandalul pensiilor militare

HG 735/2010 e suspendată "ope legis" încă din 23 noiembrie 2010
Recalcularea pensiilor continuă în baza Legilor 119/2010 şi 19/2000
Instanţa supremă n-a făcut decât să constate că suspendarea HG 735/2010 a intervenit "ope legis” (de la lege) din momentul în care Curtea de Apel Cluj a pronunţat sentinţa de anulare a unor articole din acest act administrativ cu caracter normativ
O adevărată nebunie s-a iscat în legătură cu motivarea deciziei instanţei supreme din 7 ianuarie a.c., privind suspendarea HG 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Se aplică tuturor sau nu? Până când? Continuă recalcularea? Sunt întrebări legitime ale celor afectaţi de HG 735/2010.
Purtătorul de cuvânt al instanţei supreme, magistratul Georgeta Barbălată, a explicat pentru cei care, după ce au lecturat motivarea dată publicităţii, nu au înţeles ce se întâmplă. Mesajele pe înţelesul tuturor sunt următoarele:
1 ) Da, HG a fost suspendată până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii de anulare a acestui act administrativ cu caracter normativ.
2) Da, suspendarea este valabilă pentru toţi destinatarii HG 735/2010 şi nu doar pentru părţile din dosar. Această suspendare a intervenit de la lege, din 23 noiembrie 2010, când Curtea de Apel Cluj a dispus anularea unor articole din HG735/2010. Pentru că aşa prevede art. 15 alineatul 4 din Legea contenciosului administrativ. Cu alte cuvinte, la momentul în care instanţa supremă a fost investită să judece recursul Guvernului împotriva sentinţei de suspendare date de Curtea de Apel Cluj, la 28 septembrie 2010 HG era deja suspendată de drept. Instanţa supremă n-a făcut decât să constate acest lucru. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că atunci cand s-a pronţat anularea de la Cluj, a intervenit prelungirea suspendării până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii de anulare. În momentul de faţă instanţa supremă nu a pronunţat o hotărâre irevocabilă cu privire la anulare. Recursul e pe drum. Suspendarea ca măsură provizorie operează "ope legis” (de la lege). Recursul pe care s-a pronunţat instanţa nu mai are obiect.
3) Da, continuă recalcularea pensiilor deoarece Legea 119/2010 privind recalcularea pensiilor militarilor este încă în vigoare şi produce efecte, nefiind suspendate decât normele metodologice de aplicare a acesteia (HG 735/2010)

UPDATE: Guvernul consideră că instituţiile din sistemul de apărare pot continua recalcularea pensiilor

Guvernul consideră că instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pot continua recalcularea pensiilor, bazându-se pe o serie de interpretări ale deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe această temă.

 

Referitor la motivarea dată de ICCJ, Biroul de presă al Guvernului a făcut următoarele precizări:

1. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), prin decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată în dosarul nr. 1371/33/2010, a respins recursurile declarate de Guvernul României şi MAI împotriva sentinţei civile nr. 338/28 septembrie 2010 a CA Cluj -  reţinând  incidenţa art. 15 alin 4 din Legea nr. 554/2004, modificată – respectiv faptul că suspendarea actului administrativ individual – HG nr. 735/21.07.2010 – opreşte producerea efectelor acestui act în raport cu reclamanţii în cauză, efectele actului administrativ fiind suspendate ope legis până la soluţionarea în mod definitiv şi irevocabil a cauzei  - obiect al dosarului nr. 1510/33/2010 al CA Cluj, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 443/23.XI. 2010.

2. În considerentele hotărârii pronunţate de ÎCCJ se răspunde motivelor de recurs, sens în care se fac precizări cu privire la caracterul şi natura cererilor de suspendare formulate în temeiul art.14 din Legea 554/2004 modificată. Astfel, se arată că instanţa de contencios administrativ este abilitată să dispună suspendarea actului administrativ atacat ori de câte ori la nivel de aparenţă actul atacat nu îndeplineşte condiţiile de fond sau de formă prevăzute de lege, în raport cu natura actului, precum şi atunci când dispoziţiile art. 14 sunt întrunite în speţa dedusă judecăţii.

3. Atât art. 14, cât şi art. 15 din Legea nr. 554/2004 prevăd expres că suspendarea se acordă de instanţa de judecată la cererea părţii care se consideră vătămată, după formularea plângerii prealabile, respectiv la cererea reclamantului prin care se solicită anularea actului atacat. Mai mult, doar în cazul anulării actelor administrative cu caracter normativ art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede publicarea obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile de anulare, despre care se arată expres că sunt "general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”, tocmai pentru opozabilitate faţă de toţi destinatarii normei. În schimb, hotărârea de suspendare nu se publică, astfel că nu se poate susţine că efectele sale se produc erga omnes.

4. Aceeaşi poziţie a fost îmbrăţişată şi de către Consiliul Superior al Magistraturii, care prin Rezoluţia de clasare din 11.11.2010, dată în dosarul 226/CDJ2010 al Comisiei de Disciplină pentru judecători, prin care s-a apreciat că "efectele hotărârii în cauză sunt doar referitor la părţile din dosar”.

5. În concluzie, în temeiul dispoziţiilor legilor invocate mai sus, pe baza dispozitivului hotărârii ÎCCJ şi potrivit prevederilor Legii 119/2010, considerăm că instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pot continua recalcularea pensiilor. 

6. Procesul de recalculare a pensiilor îşi are temeiul în Legea 119/2010 cu referire la Legea 19/2000, motiv pentru care suspendarea efectelor HG nr. 735/2010 nu este echivalentă cu constatarea ne-legalităţii normelor de fond privind recalcularea pensiilor, cuprinse în Legea 119/2010 cu referire la Legea 19/2000. 

7.  Câtă vreme Legea 119/2010 este în vigoare, iar Curtea Constituţională a constatat conformitatea sa cu dispoziţiile Constituţiei prin decizia nr. 873/2010, considerăm că actul normativ trebuie să-şi producă efectele, iar suspendarea hotărârii Guvernului nu afectează aplicarea Legii.

 

MAI a minţit la instanţă

Toată harababura pensiilor făcută pe seama militarilor ar fi putut fi evitată dacă Ministerul Administraţiei şi Internelor, iniţiator al HG 735/2010, îşi făcea treaba în spiritul democraţiei europene.

Guvernul României a reacţionat la motivarea deciziei instanţei supreme privind suspendarea HG 735/2010 printr-un comunicat în şapte puncte, fără a spune nici un cuvânt cu referire la urecheala primită de la magistraţii instanţei supreme pentru că s-au situat mai presus de lege atunci când au emis şi adoptat HG 735/2010, constatată ilegală de instanţă.

După ce contrazice argumentele instanţei supreme cu privire la persoanele cărora li s-ar aplica suspendarea, continuând să susţină ideea că se aplică doar părţilor din dosar, în ultimele două paragrafe ale comunicatului, Guvernul recunoaşte într-un fel indirect faptul că suspendarea se aplică faţă de toţi destinatarii HG 735/2010. Astfel guvernanţii atenţionează asupra faptului că procesul de recalculare a pensiilor se face în baza a două legi care sunt încă în vigoare (Legea 119/2010 şi Legea 19/2000). Şi că suspendarea efectelor HG 735/2010 nu este sinonimă cu constatarea nelegalităţii celor două legi invocate, deci nu suspendă legile. Invocând şi Decizia 873/2010 prin care Curtea Constituţională a găsit Legea 119/2010 ca fiind conformă cu Legea fundamentală a ţării, Guvernul invită autorităţile vizate să continue recalcularea în baza Legii 119/2010.  

Interesant este însă şi un alt aspect în toată nebunia creată.
Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI),ca iniţiator al hotărârii de guvern atacate la instanţă, ar fi putut curma din faşă tot scandalul recalculării pensiilor militare în baza unui act administrativ cu caracter normativ ilegal.

Iată ce a reţinut Curtea de Apel Cluj în sentinţa civilă 338 din 28 septembrie 2010, statuată ca definitivă de instanţa supremă prin decizia din 7 ianuarie a.c. a cărei motivare a fost dată ieri publicităţii.
MAI a făcut la instanţă o cerere de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României, arătând că are acest drept deoarece a fost iniţiatorul actului atacat, şi a cerut Curţii de Apel Cluj să respingă pe fond cererea de suspendare a executării HG 735/2010. MAI şi-a argumentat cererea spunând (N.R. - în mod mincinos) că reclamanţii nu au făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile reglementate de art 7 alin 1 din Legea contenciosului administrativ 554/2004. Adică reclamanţii nu s-ar fi adresat mai întâi Ministerului Administraţiei şi Internelor cerându-i să revoce HG 735/2010. Strategie de gâgă, fiindcă instanţa de judecată i-a prins cu minciunica. Şi vă dăm citat din sentinţa instanţei, ca să închidem gurile rele care spun că presa exagerează, manipulează etc. "Contrar celor susţinute de intervenient (N.R. –MAI) instanţa constată că reclamanţii au depus în anexa cererii de chemare în judecată, cu respectarea dispoziţiilor art. 12 din Legea contenciosului administrativ, dovada îndeplinirii procedurii prealabile, adresându-se emitentului actului cu solicitarea de revocare a H.G. nr,. 735/2010, invocând un număr de şapte motive de nelegalitate a acesteia. Plângerea prealabilă a fost transmisă emitentului actului prin poştă la data de 13.08.2010 fila 13. Raţiunea legiferării obligativităţii formulării plângerii prealabile, anterior sesizării instanţei rezidă din împrejurarea că, emitentul actului are posibilitatea revocării acestuia, situaţie în care o acţiune în justiţie ar apărea ca lipsită de interes. Întrucât emitentul actului nu a procedat la revocarea acestuia, reclamanţii au uzat de dispoziţiile legale ale art. 14 alin.1 din Legea contenciosului administrativ solicitând astfel suspendarea executării actului administrativ. Pentru aceste considerente instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii.”.

Care va să zică încă din august anul trecut, când li s-a cerut acest lucru de către reclamanţI, MAI şI Guvernul ar fi avut posibilitatea să revoce HG 735/2010, fie total, fie în punctele de nelegalitate. Numai că nu au făcut-o, punând degeaba pe drumuri, în goanna după adeverinţele de venit, zeci de mii de pensionari.

 

 

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis:  tăierea pensiilor militarilor este ilegală

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis că tăierea pensiilor militarilor este ilegală. Magistraţii susţin că suspendarea hotărârii de Guvern prin care s-a decis recalcularea acestor venituri se aplică pentru toţi militarii, poliţiştii, jandarmii şi toate celelalte categorii de funcţionari publici cu statut special în rezervă.

 

Instanţa supremă a motivat decizia în procesul privind suspendarea HG 735/2010, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Precizând că HG rămâne suspendată până la soluţionarea definitivă a procesului privind anularea acestui act normativ (deja dispusă de Curtea de Apel Cluj, dar prin sentinţă nedefinitivă), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat faţă de cine operează această suspendare.
Astfel, magistraţii instanţei supreme scriu în motivare, la pagina 20, paragraful 5 că "instanţa de control judiciar are în vedere faptul că hotărârea de Guvern nr 735/2010 - act administrativ unilateral cu caracter normativ - produce efecte erga omnes, ca şi sentinţa recurată".
În traducere, pe înţelesul tuturor, acest lucru înseamnă că aplicarea HG este suspendată pentru toţi cei vizaţi de acţiunea sa, nu doar pentru cei care au avut câştig de cauză în instanţă .
Şi asta, cel puţin, până când instanţa supremă va stabili, prin verdict definitiv, dacă menţine decizia Curţii de Apel Cluj privind anularea dispoziţiilor art. 2 alin. 2,3,4,6 şi 7, ale art. 6 alin. 1,2 şi 4 şi ale art. 10 alin. 2 din H.G. nr. 735 din 21.07.2010.

Instanţa supremă informează că va mai lua ceva timp până când vom avea un verdict definitiv şi în procesul privind anularea acestor articole, deoarece dosarul nu a ajuns încă pe rolul ÎCCJ.

 

Se stopează recalcularea pensiilor

Prin motivarea deciziei de suspendare a actului normativ ce a provocat scandalul pensiilor militare, instanţa supremă contrazice poziţia exprimată de Ministerul Justiţiei şi de Guvern. Cele două instituţii au precizat prin adrese trimise la Ministerul Apărării Naţionale că decizia de suspendare a HG 735/2010 se aplică numai celor care au deschis procesul câştigat la Cluj şi în final la Bucureşti, la instanţa supremă.
Aceste adrese au fost invocate de generalul Mariana Lupu, şefa Direcţiei Financiar-Contabile din MApN, atunci când aceasta a făcut publice date concrete despre stadiul recalculării pensiilor militarilor. Precizăm că în recurs, instanţa supremă a admis cererile de intervenienţi formulate de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate şi de Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere "Alexandru Ioan Cuza” – Filiala Sector 5 Bucureşti, respingând recursurile declarate de Guvern şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Oficiali din Ministerul Justiţiei ne-au precizat că au luat la cunoştinţă motivarea instanţei şi că lucrează la un punct de vedere.

 

Reprezentantul Sindicatului Militarilor Disponibilizaţi, Valeriu Pricină, a caracterizat sentinţa ÎCCJ drept „un act de dreptate”. „Aşa trebuia interpretată sentinţa de la bun început", a declarat Pricină, potrivit antena3.ro.

Întrebat dacă sentinţa ÎCCJ va opri recalcularea pensiilor, reprezentantul sindical a declarat: "Dacă suntem într-o Europă de drept şi într-un stat de drept, aşa ar trebui să se întâmple”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Tiberiu Frăţilă, nu a putut fi contactat pentru a oferi detalii pe această temă.