Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 29 mai 2013, în urma negocierilor, Comisia Europeană publica pe site-ul ec.europa.eu rutele de autostrăzi care pot beneficia de fonduri europene.
Rezultatele arată în felul următor: Timişoara - Sebeş - Turda - Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni şi Calafat – Cariova – Alexandria – Bucureşti sunt rutele care au primit acceptul Comisie Europene pentru finaţare. De acelaşi statut se bucură Borş - Turda şi Constanţa – Tulcea – Brăila – Galaţi. Tot bani europeni pot fi alocaţi, aşa cum rezulta pe site-ul ec.europa.eu, şi pentru segmentul de autostradă Târgu Mureş Iaşi – Ungheni.
În primul rând, nici vorba de bani europeni pentru Autostrada Transilvania, respectiv tronsonul Cluj – Braşov. În timp ce Dan Şova, ministrul marilor proiecte, anunţă pe la televiziuni că prezintă proiectul pentru concesiune, pe site-ul CNADNR, aflat în directa-i subordine, realitatea este alta. “Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeana, de revizuire a retelei TEN-T, celelalte tronsoane ale autostrăzii Transilvania au devenit eligibile spre a fi finanţate din fonduri europene, cu începere în anul 2014”, precizează Compania de Drumuri.
Mai apoi, o bună parte din autostrăzile pe care Dan Şova şi Relu Fenechiu vor să le construiască în concesiune ar putea beneficia de fonduri UE. Respectiv, Târgu Mureş Iaşi – Ungheni, care a ajuns la Fenechiu, dar şi Calafat – Cariova – Alexandria – Bucureşti, de care se va ocupa Dan Şova. Concesiunile înseamnă taxă de autostradă pentru toţi cei care o traversează. Constructorul poate alege orice sumă drept taxă, în funcţie de timpul în care doreşte să i se amortizeze investiţia. Adică, tot noi plătim.
În tot acest timp, pe autostrăzile construite pe banii UE ar putea exista o taxă, dar impusă de stat, mult mai mică, necesară doar întreţinerii. Mai departe, toate concesiunile la care visează cei doi miniştri se vor resimţi, în scurt, în deficitul bugetar.
De ce nu folosim banii europeni?
Poate că un răspuns l-a oferit chiar ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, referindu-se la finanţarea metroului: “După cum ştiţi, Comisia Europeană ne cere contracte clare, fără ordine de variaţii mari, lucări de calitate şi executate în timp. Dacă îşi vor asuma aceste lucruri, cele două companii, cu siguranţă în cel mai scurt timp vom demara activitatea, pe bani europeni. Dacă nu, nu”. Aşadar, Comisia Europeană vrea contracte clare. Concesiunile şi PPP (n.r. parteneriatele public – private) pot veni cu diverse surprize.
Concesiuni, nu bani de la UE
În acest moment, Dan Şova caută concesionari pentru Comarnic Braşov, centura Bucureşti Sud şi Craiova – Piteşti, dar şi pentru Autostrada Transilvania.
Chiar săptămâna trecută, o delegaţie condusă de ministrul Şova a ajuns în China. În căutare de investitori. Duminică seara, într-o emisiune televizată, Dan Şova a vorbit despre realizările din China. Niciuna concretă. A fost semnat un acord cu Banca de Dezvoltare a Chinei. “Este un lucru foarte important. Dacă s-ar deschide o filială în România, aceasta ar ajuta companiile chineze să finanţeze lucrările pe care acestea le-ar câştiga în ţara noastră. Acest accord dă posibiliatea de a deschide discuţiile pentru a-i convinge”, a arătat ministrul. Practic, deşi în China au fost prezentate câteva proiecte, ne-am ales cu un acord cu o mare bancă din China, bancă ce ar putea finanţa constructorii chinezi, asta dacă aceştia aleg să vină şi să construiacă în România.
Potrivit lui Dan Şova, investitorilor chinezi le-au fost prezentate patru proiecte: Autostrada Transilvania, podul Brăila – Galaţi, peste Dunăre, podul de la Sighetul Marmaţiei şi canalul Siret – Bărăgan, proiect de 10 miliarde de euro. Din păcate, ne-am ales doar cu un acord cu o bancă. O bancă pentru constructori chinezi.
Citește pe Antena3.ro
