Ce se întâmplă cu legile Big Brother?

Au trecut mai bine de două luni de când președintele Klaus Iohannis a cerut o dezbatere serioasă în ceea ce privește pachetul de legi intitulat „Legile Big Brother”. Acestea au generat un conflict deschis între SRI și Curtea Constituțională, un conflict care a culminat cu demisia fostu¬lui director, George Maior. Atunci președintele CCR, Augustin Zegrean, acuza presiuni venite din partea serviciului.

Legile Big Brother sunt în momentul de față reevaluate de către o comisie din care fac parte reprezentanţi ai Preşedinţiei şi Guvernului. Comitetul Operativ de Securitate Cibernetică are scopul de a reanaliza cele trei legi Big Brother, declarate de către CCR, rând pe rând, neconstituționale. De altfel, președintele a cerut acestui organism, la începutul lunii februarie, să ofere „o mai bună informare a opiniei publice privind măsu¬rile în plan legislativ și efectele acestora”.

Desigur, o astfel de informare publică, precum și o dezbatere serioasă lipsesc. Coincidență sau nu, coordonarea Comitetului Operativ de Securitate Cibernetică este făcută tocmai de SRI. Readuse în atenția publică de președintele Klaus Iohannis, cele trei legi au devenit o prioritate și pentru noul director SRI, Eduard Hellvig. Speranţele lui Hellvig sunt foarte optimiste în condiţiile în care noul pachet legislativ, deşi într-un stadiu avansat de elaborare, nu a fost supus încă dezbaterii publice şi nici nu a fost trimis Parlamentului. Obstacolul principal este legat de aşteptarea unei soluţii venite de la Bruxelles unde încă se mai dezbate cum ar trebui asigurată securitatea ciber¬netică şi cum ar trebui făcută retenţia datelor din comunicaţii.

„Legile vor trebuie să respecte directivele europene în domeniu care acum sunt dezbătute. Nu le vom putea adopta dacă nu vor respecta normele europene”, au declarat surse parlamentare. În consecinţă, este puţin probabil ca România să o ia înaintea Bruxelles-ului în această chestiune.

Planurile SRI
Ultima lege Big Brother a fost dezbătută de CCR în contextul atacului terorist de la revista Charlie Hebdo, SRI readucând în discuție întregul pachet legislativ. Legea securității cibernetice, adoptată de Parlament la sfârșitul anului 2014, a fost și de această dată desființată la Curtea Consti¬tuțională, la data de 21 ianua¬rie, fiind cea de a treia lege pe care CCR o declara neconsti¬tuțională. Cel mai controversat articol prevedea accesul SRI la infrastructurile cibernetice, pe baza unei „solicitări motivate”.

Eșecuri la CCR
SRI își dorea o acoperire legală a unor proceduri care să le sprijine activitatea operațională. Prima dintre aceste legi stabilea obligaţia operatorilor de telefonie şi internet să reţină pe o peri-oadă de 6 luni datele de identificare ale utilizatorilor. În iulie 2014, CCR declara neconstituțională prima lege Big Brother motivând că încalcă respectarea vieţii private şi de familie. Pe 16 septembrie 2014, CCR declară neconstituțională și cea de-a doua lege Big Brother. Legea obliga furnizorii de telefonie mobilă să solicite datele personale ale cumpărătorilor de cartele prepay.