Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea permite executarea silită a instituțiilor și autorităților statului, precum și punerea la dispoziția organului de executare a tuturor bunurilor și veniturilor urmăribile ale acestor debitori. De asemenea, proiectul propune scutirea de la plata taxei de timbru a demersurilor din instanță, pentru recuperarea acestor creanțe. În octombrie 2021, Guvernul condus, atunci, de Florin Cîțu, a transmis Parlamentului că nu susține adoptarea acestei legi, pentru că „există riscul de blocare a activității instituțiilor publice”. Trecută tacit de Senat, în 15 octombrie 2021, Camera Deputaților a pus această lege pe ordinea de zi la vot final de nu mai puțin de 31 de ori, fără a fi acordat, însă, până acum, votul final.
Pe ordinea de zi a ședințelor de plen ale Camerei Deputaților, la punctul 50, se află, la vot final, PLX 516/2021, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 22/2022 privind executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Legea este inițiată de către senatorul PNL de Maramureș Cristian Niculescu-Țâgârlaș și este susținută, prin semnătură, de 36 de senatori și deputați, printre care 33 de la Partidul Național Liberal, senatorul PSD Liviu Dumitru Voiculescu, senatorul AUR Vasilică Potecă și senatorul UDMR Csaszar Karoly Zsolt.
Inițiatorul arată, în expunerea de motive care însoțește această inițiativă legislativă, că „problemele legate de respectarea și executarea hotărârilor judecătorești de către instituțiile statului și de către administrația publică reprezintă o temă recurentă, fiind necesară adoptarea unor măsuri legislative de natură a garanta punerea în aplicare voluntară și la timp a hotărârilor judecătorești definitive ce vizează achitarea obligațiilor de plată restante și executarea silită a creanțelor statului sau instituțiilor aflate în subordinea statului, precum și dreptul la un proces echitabil”.
Proiectul de lege cuprinde, potrivit senatorului inițiator, măsuri de natură „a dinamiza mecanismul operațional, de a micșora și a preciza clar termene și modalități de acțiune. Astfel, sunt prevăzute termene certe privind demersurile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de plată, asigurarea celerității pentru posibilitatea recurgerii creditorului la prevederile Codului de procedură civilă, obligativitatea instituției debitoare, prin ordonatorul principal de credite bugetare, de a prezenta lista bunurilor și veniturilor urmăribile, inclusiv posibilitatea instituției debitoare de a solicita instanței, în condițiile legii, a unui termen de grație și stabilirea unor termene de plată eșalonată a obligației restante.
Întreruperea prescripției dreptului de a cere executarea silită
În acest sens, în proiectul de lege supus dezbaterii parlamentare se prevede că instituția debitoare este obligată ca, în termen de două luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Este vorba de două luni de la data comunicări somației de către organul de executare.
Neîndeplinirea acestei obligații ar urma să atragă continuarea procedurii de executare silită, la cererea creditorului. Executarea silită, încuviințată de instanța de executare, va începe prin comunicarea unei somații și prin urmărirea sumelor aprobate în bugetul instituțiilor sau autorităților publice debitoare.
În același proiect de lege, se mai prevede că, dacă executarea creanței nu poate continua, din cauza lipsei de fonduri, instituția publică debitoare este obligată ca, în termen de o lună, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen de o lună curge de la data primirii somației comunicate de către organul de executare, la cererea creditorului, și suspendă cursul prescripției dreptului de a obține executarea silită.
De asemenea, legea dezbătută mai prevede faptul că, în cazul în care instituțiile sau autoritățile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în acest termen, creditorul va putea solicita continuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă, iar, la solicitarea organului de executare, instituția debitoare, prin ordonatorul principal de credite bugetare, are obligația de a prezenta lista bunurilor și a veniturilor urmăribile. Mai mult, în cazurile în care obligația de plată este stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, instituția debitoare poate solicita instanței eșalonarea plății.
Florin Cîțu, premier: „Riscăm blocarea activității instituțiilor publice”
Toate operațiunile pe care creditorul urmează să le efectueze în instanță pentru recuperarea creditului acordat statului ar urma să fie scutite de plata taxei de timbru.
Ei bine, la data de 5 octombrie 2021, acest proiect de lege a fost avizat negativ de Guvernul condus, la acea dată, de Florin Cîțu, coleg de partid și de senat cu inițiatorul legii. Executivul de la vremea respectivă era nemulțumit de reducerea termenului, de la 6 luni, la două luni pentru efectuarea demersurilor de plată, considerând că „mecanismul de plată propus determină un risc major de blocare a activității unor instituții publice”.
„Aplicarea prevederilor acestei inițiative legislative poate conduce la executarea patrimoniului instituțiilor publice, în condițiile în care nu există posibilitatea legală de suplimentare a bugetului acestora cu fondurile necesare pentru plata titlului executoriu”, se arată în punctul de vedere emis de Guvernul Cîțu Parlamentului României. De asemenea, Executivul era nemulțumit și de scutirea de la plata taxei de timbru prevăzută în lege.
Ca atare, Cabinetul Cîțu a transmis că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Pe ordinea de zi în 31 de ședințe ale Camerei Deputaților, fără ca proiectul să fie supus votului
Cu avize favorabile din partea Consiliului Economic și Social (CES) și a Consiliului Legislativ, proiectul de lege a fost depus, inițial, la Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată. Iar, la data de 15 octombrie 2021, legea a fost adoptată de Senat, ca urmare a împlinirii termenului de adoptare tacită prevăzut de Constituție.
Ulterior, la data de 25 octombrie 2021, proiectul de lege a fost transmis Camerei Deputaților, care este forul decizional. În 22 februarie 2022, au sosit avizele favorabile emise de către Comisia pentru Administrație Publică și de către Comisia de Politică Economică. După care a durat un an pentru ca și Comisia pentru Buget, Finanțe, Bănci să înainteze Plenului Camerei Deputaților un raport favorabil, cu nouă amendamente admise.
Din data de 26 iunie 2023, proiectul de lege este depus pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților, pentru vot final. Deși s-a aflat pe lista a nu mai puțin de 31 de ședințe consecutive, ultima dintre acestea având loc la data de 13 mai 2024, deputații nu au supus-o încă la vot.
