Votul prin corespondenţă începe cu un an înainte de scrutin

Proiectul Legii votului prin corespondenţă pentru românii din străinătate prezintă o procedură destul de complicată fiind îndoielnic faptul că numărul votanţilor din diaspora ar putea creşte spectaculos. Pe de altă parte, procedura este justificată pentru a limita eventualele fraude, siguranţa acestui tip de vot fiind prin natura sa mai redusă decât la votul clasic.

Deşi liberalii au clamat că votul prin corespondenţă reprezintă soluţia ca românii din străinătate să voteze cât mai uşor, fără a străbate mari distanţe şi fără să stea la cozi, este discutabil în ce măsură votul prin corespondenţă va facilita exercitarea dreptului de vot întrucât minimul de măsuri de siguranţă necesare acestei proceduri complică lucrurile. Practic, românii din diaspora trebuie să se decidă să voteze cu aproape şase luni înainte de scrutin şi să informeze ambasadele sau consulatele române asupra intenţiei lor, ei având la dispoziţie perioada 1 martie-30 iunie să trimită cererea de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru vot prin corespondenţă, în condiţiile în care alegerile parlamentare şi prezidenţiale se desfăşoară în lunile noiembrie-decembrie.

Verificări multiple
Cererea trebuie să cuprindă o copie a unui act ce dovedeşte că cetăţeanul respectiv îşi are domiciliul în ţara respectivă, condiţie ce înlătură mulţi dintre potenţialii votanţi care nu şi-au oficializat şederea în străinătate. Apoi datele furnizate în cerere vor fi verificate de două ori, prima dată de ambasadele sau consulatele României din străinătate, apoi de către Autoritatea Electorală Permanentă. De-abia apoi îi va fi trimsi votantului actele necesare votării, printre ele aflându-se două plicuri, unul exterior, celălalt în care va fi pus buletinul de vot, precum şi certificatul de alegător care poate fi folosit doar la un singur scrutin şi care trebuie returnat odată cu votul. Plicurile speciale trebuie să ajungă la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă cu cel puţin trei zile înainte de data efectivă a votului şi vor fi desigilitate şi numărate doar în după închierea oficială a scrutinului. Măsurile sunt necesare pentru a se asigura că doar cei îndrituiţi pot să voteze prin această procedură şi că se va ţine o evidenţă strictă a numărului de buletine de vot exprimate. Astfel, certificatul de alegător trebuie să conţină semnătura olografă a votantului şi în fiecare caz se va verifica dacă buletinul de vot trimis prin poştă aparţine unei persoane ce figurează pe lista cu votanţi.

Fără garanţii pentru secretizare
Ce nu poate asigura procedeul este secretul votului, însă deficienţa nu poate fi eliminată întrucât este unul dintre elementele constitutive votului prin corespondenţă. Practic, opţiunea de vot poate fi exprimată şi în bucătărie, alături de întreaga familie, iar statul român nu are nicio pârghie prin care să prevină acest lucru. Proiectul de lege prevede doar obligativitatea unei declaraţii pe proprie răspundere prin care votantul să-şi dea cuvântul că a şi-a exprimat votul în mod secret. Nu este un amănunt neglijabil întrucât un partid hotărât să obţină voturi poate cumpăra voturile unui grup mare de persoane pe care le determină să se înscrie pe listele pentru votul prin corespondenţă şi apoi verifică dacă aui votat „cum trebuie”.

Tăriceanu are rezerve mari faţă de proiectul legii
Proiectul mai poate suferi modificări

Proiectul elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă a intrat deja în parcursul legislativ, Biroul Permanent al Senatului stabilind ca senatorii să poată depune amendamente până luni. Tot luni, Comisia parlamentară pentru Codul Electoral va prezenta raportul pe proiect. În procedură de urgenţă, se estimează că legea ar putea fi promulgată în prima parte a lunii noiembrie astfel încât să fie aplicată în alegerile parlamentare din 2016. Nu sunt excluse modificări importante în Parlament în condiţiile în care chiar preşedintele Senatului, Călin Popesc-Tăriceanu are mari rezerve. „Modalitatea de vot prin corespondenţă este una complicată, birocratică, greoaie şi sugerez, o să fac în acest sens o discuţie cu colegii din ALDE, să facem o propunere de amendare a legii pentru o procedură mai simplă”, a spus Tăriceanu.