Crima din Ferentari. Recidiva în România, 50%

O crimă de o violență inexplicabilă a fost comisă luni seara, în cartierul Ferentari, din Capitală, pentru un... loc pe banca din fața blocului. Singura explicație pentru gestul bărbatului care și-a ucis un vecin după o simplă ceartă ar fi tendința foștilor pușcăriași de a recidiva. Cazuri de acest fel sunt întâlnite destul de frecvent, dar clemența judecătorilor rămâne de neclintit, ca și legislația, care a devenit și mai favorabilă pentru infractori, de la 1 februarie 2014.

Bărbatul ucis avusese o mică ceartă cu soția criminalului, pentru un loc pe banca din fața blocului. Femeia și-a sunat soțul, pentru a-i cere ajutorul, dar acesta a plecat de acasă și cu un cuțit de bucătărie. Martorii spun că și cei doi fii ai lui au lovit cu cuțitele. Ancheta va stabili forma de participație a fiecăruia la comiterea crimei: autor, complice sau instigator. Femeia ar putea primi o pedeapsă pentru instigare. Soțul femeii, cel care a luat inițiativa de a-și înjunghia vecinul, abia fusese liberat condiționat, pentru bună purtare, după executarea a două treimi dintr-o altă pedeapsă. Criminologii spun că cei mai mulți foști pușcăriași, mai ales cei din zone cu un grad foarte ridicat de infracționalitate – cum este cartierul Ferentari, comit în continuare fapte din ce în ce mai violente, tocmai pentru că astfel devin mai importanți în fața celorlalți membri ai comunității. Polițiștii de la Omoruri sunt obișnuiți cu astfel de recidive.„El nu riscă între 15 și 25 de ani de închisoare, așa cum mulți obișnuiesc să spună. Noi riscăm să fie liberat condiționat, să beneficieze de clemența judecătorilor și a comisiei din penitenciar, apoi să facă alte victime. Mă întreb ce avocat ar putea demonstra că el a venit de acasă cu un cuțit de bucătărie în mână pentru că se ducea să curețe cartofi afară și a fost deturnat de la activitățile gospodărești, astfel încât să se excludă premeditarea”, spune Dan Antonescu, fost șef al Serviciului Omoruri de la Poliția Capitalei.

Jumătate dintre pușcăriași recidivează.

„Ponderea recidiviştilor în totalul populaţiei încarcerate a crescut, din anul 1990 până în anul 2010, de peste trei ori, de la 14% la 45%. Faptul că aproape jumătate din numărul deţinuţilor este formată din cei care au mai trecut prin experienţa sistemului de justiţie penală demonstrează carenţele acestuia. Trebuie văzut cum anume poate fi sporită eficienţa instituţiei penitenciare, astfel încât perioadele petrecute de cei condamnaţi în cadrul acesteia să fie valorificate în mod util şi să nu reprezinte simple intervale de repaus în carierele lor infracţionale. Însă doar pedeapsa nu este suficientă pentru a reduce recidiva şi, în consecinţă, pentru a proteja comunităţile”, susține Cristina Dâmboeanu, în lucrarea „Fenomenul recidivei în România”.

În ultimul an au fost numeroase cazuri de recidivă cu fapte de violență, chiar extremă. După celebrul caz al Măcelarului de la Grajduri, care a fost liberat condiționat pentru bună purtare anul trecut, în iunie, deși a devenit legendă locală, după comiterea celor mai cumplite crime, pe locul al doilea în topul aberațiilor legate de liberările condiționate a fost un adolescent de 17 ani, violator în serie, lăsat în libertate de o judecătoare de la Vaslui, care a considerat că „săracul copil” trebuie să-ți poată sărbători Paștele în libertate. La nici o săptămână după ce comisese primul viol, a abuzat sexual și a torturat o fetiță de opt ani.