Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
S-a născut să aducă în lume iubire, nu ură. Nu este Antigona lui Sofocle, este Cezara Dafinescu, un om cu un crez ce pare decrepit în această societate imorală. Nu şi-a dorit să fie Antigona, fiindcă întotdeauna a jucat femei cochete. Nu ar fi fost credibilă. Culmea, ca om, este credibilă!
Cezara Dafinescu se pregăteşte să fie Marion, din “Pluralul englesc”, de Alan Ayckbourn. Premiera va avea loc la 6 decembrie, la Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”. La Teatrul “Nottara” se va juca la 7 decembrie. Din distribuţie mai fac parte: Ion Dichiseanu, Constantin Cotimanis, Victoria Cociaş, Armand Calotă şi Delia Nartea.
• Jurnalul Naţional: Cum se descurcă “singularul Cezara Dafinescu” în “Pluralul englezesc”?
Cezara Dafinescu: Cum se descurcă Cezara Dafinescu în “Pluralul englezesc” vom afla doar la confruntarea cu publicul! Deocamdată încerc să descifrez tainele femeii complexe, deloc complexată, care este Marion. Sub aparenţa unei femei superficiale, plină de vicii, încerc să o descopăr pe adevărata Marion – o femeie ajunsă în momentul în care trage linie şi adună lucrurile bune şi rele pe care le-a trăit. E conştientă că în viaţă există lucruri ireversibile: cuvântul rostit, timpul pierdut şi ocazia ratată. Ştie că a pierdut pariul! Ridurile ei arată pur şi simplu locuri unde altădată erau zâmbete. Şi atunci rezultă un cocktail de revoltă şi disperare! Se refugiază în alcool. Rolul se anunţă a fi foarte solicitant. Cel mai greu lucru de păstrat este echilibrul. “Râsul” lui Marion, enervant, obsedant, este curcubeul lacrimilor. Zâmbetul ei e o lumină la fereastra sufletului care îţi arată că inima e acasă.
• O călătorie plină de provocări, vise, speranţe, despărţiri... Să fie vorba despre viaţa dumneavoastră?
Citește pe Antena3.ro
Da! În teatru au fost întâlniri cu regizori care m-au format: M. Berechet, M. Drăgan, H. Popescu. Întâlniri cu colegi celebri alături de care am trăit clipe de succes: R. Beligan, F. Piersic, M. Moraru,Gh. Dinică, Carmen Stănescu, Draga Olteanu-Matei. În viaţa particulară am încercat să trăiesc clipe de adevăr ca soţie, mamă, fiică. M-am despărţit de cei dragi care au plecat pe câte o stea. În definitiv, nu contează “anii din viaţa ta, ci viaţa din anii tăi”. Este greu să pierzi, dar mult mai rău e să nu fi încercat niciodată să reuşeşti. Când viaţa îţi dă motive să plângi, demonstrează că ai o mie şi unul de motive să râzi.
• În afară de fair-play, sportul mai are ceva în comun cu teatrul? Ah, cred că mai are... O are în comun pe Cezara Dafinescu. Dar vă las să răspundeţi...
În sport înveţi să exişti în echipă. Înveţi să te bucuri de succesul celuilalt, ceea ce e valabil şi în teatru. Dar cel mai important în teatru şi sport este faptul că trebuie să fii mereu în formă maximă în orice moment. Un sportiv se antrenează mereu pentru concursul următor, un actor se antrenează mereu pentru rolul următor.
• Sunteţi o femeie frumoasă şi aţi jucat numai roluri de femei frumoase şi sunteţi iubită de public. N-aţi atras invidii?
Nu m-am comportat niciodată ca o femeie care mizează pe frumuseţea ei. Faptul că arătam bine era darul lui Dumnezeu pentru mine. Frumuseţea rece şi seacă, necăptuşită de trăiri, sentimente şi inteligenţă, nu face doi bani. În toate rolurile mele m-au preocupat, mai cu seamă, meandrele sufleteşti, drama personajului, şi mai puţin aspectul fizic. Am căutat să ofer publicului câte o părticică din sufletul meu. Un citat din Biblie spune: “Dăruieşte şi ţi se va da. Pentru orice lucru cât de mic dăruit sau împărţit de tine cu alţii vei primi înzecit”. Publicul a simţit că-l iubesc şi mi-a dăruit la rându-i iubire! Iorga spunea: “Iubirea ţi se dă pentru ceea ce eşti, ea se menţine numai prin ceea ce ai fost!”
• Sunteţi o femeie puternică, dornică să meargă înainte, fără a privi în urmă... Ce aveţi mai de preţ?
CREDINŢA! În rest, trăiesc clipa şi aştept să pot spune: “Clipă, stai, eşti atât de frumoasă!”... Nu încetăm să iubim pentru că îmbătrânim, ci îmbătrânim pentru că încetăm să iubim”, spunea atât de frumos Marquez. Eu nu păstrez în inimă ranchiuna. Îl las pe Dumnezeu să facă dreptate, iar eu: IERT şi UIT!
