Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primii schiori din România făceau parte din clasele aristocratice, iar primele încercări de a practica acest sport s-au făcut spre sfârşitul secolului al XIX-lea, pe Valea Prahovei, la Sinaia, unde familia regală a României îşi stabilise reşedinţa, într-un cadru natural de o frumuseţe rară. Nu întâmplător, această zonă este şi astăzi printre preferatele celor care iubesc sporturile de iarnă. Membrii familiei regale de Hohenzollern au fost atât practicanţi, cât şi patroni şi dezvoltatori ai sporturilor de iarnă pe Valea Prahovei. Primele curse oficiale de săniuţe, pentru copiii din Sinaia, de schi sau bob, s-au desfăşurat în 1912, pe pajiştea din faţa castelului Peleş.
Sinaia era, la începutul secolului trecut, o staţiune exclusivistă, astfel încât s-a născut, după un timp, un proiect pentru mase, al polisportivului Iorgu Arsenie - acela de a crea un centru pentru sporturi de iarnă la Râmnicu Vâlcea. Au urmat şi altele. Pentru bucureşteni, centrul sporturilor de iarnă a rămas, însă, Sinaia. Aici mergeau la schi personalităţile momentului, sporind faima staţiunii. Abia după cel de-al Doilea Război Mondial s-au dezvoltat, pe rând, mai multe staţiuni de schi, atât pe Valea Prahovei, cât şi în celelalte zone montane ale ţării. Dar povestea sporturilor de iarnă din ţara noastră începe în 1912, când Casa Regală a fondat Federaţia Societăţilor Sportive din România, patronată de viitorul rege Carol al II-lea. A inclus de la bun început dezvoltarea sporturilor de iarnă printre obiectivele principale ale federaţiei, Carol al II-lea fiind el însuşi un schior pasionat, aşa cum apare în numeroase fotografii, unele împreună cu fiul său, Mihai, pe atunci Mare Voievod de Alba Iulia.
Valea Prahovei, paradisul schiorilor
Situată la numai 120 de kilometri distanţă faţă de Bucureşti şi amplasată pe pantele mai joase ale Masivului Bucegi, Sinaia a atras, încă de la început, iubitorii muntelui. Datorită acestei istorii regale, Valea Prahovei a rămas, pentru un secol, cel mai mare şi cel mai popular domeniu schiabil din România. Sinaia şi-a păstrat până astăzi statutul de staţiune montană de top, printre toate celelalte care s-au dezvoltat ulterior, pe Valea Prahovei, iar trendul lansat aici a stat, de fapt, la baza amenajării celorlalte din zonă: Azuga, Buşteni, Predeal şi Poiana Braşov. Staţiunea regală rămâne printre locurile preferate de iubitorii sporturilor de iarnă, mai ales pentru că deţine cel mai întins domeniu schiabil din România, cu 16 pârtii omologate care însumează peste 16 kilometri. Pârtiile sunt deservite de telecabine, o telegondolă, instalaţii de telescaun şi teleschi, precum şi tunuri pentru zăpadă artificială şi instalaţii de nocturnă. Şi la capitolul cazare, Sinaia stă foarte bine, având oferte de toate tipurile, pentru toate preferinţele. Mai mult, cei care aleg vechea staţiune regală pentru o vacanţă la schi îşi pot petrece restul timpului foarte variat, având la dispoziţie atât distracţie şi relaxare, cât şi numeroase posibilităţi de turism cultural. Palatul Peleş, Casa George Enescu sau Gara Regală sunt doar trei dintre cele mai cunoscute obiective de pe Valea Prahovei.
Citește pe Antena3.ro
Domeniile schiabile s-au dezvoltat
România se poate lăuda astăzi cu 184 de pârtii de schi omologate, care însumează 146 de kilometri, la care s-a adăugat recent pârtia de la Câmpulung Moldovenesc, cu o lungime de 2,8 kilometri. Cea mai populară staţiune de schi este Poiana Braşov, datorită noilor amenajări şi a numeroaselor investiţii în spaţii de cazare de lux, detronând vechea staţiune regală Sinaia. Pe locul al doilea în topul preferinţelor schiorilor care aleg pârtiile din România se află staţiunea montană Predeal, unde pârtiile beneficiază de două instalaţii de teleschi şi una de telescaun şi există variante pentru toate nivelurile de experienţă: Clăbucet Şcoală, Sosire sau Varianta pentru începători, Clăbucet (2,1 km) şi Cocoşul (2,2 km) pentru cei de nivel mediu şi Subteleferic (1,2 km) pentru experţi.
La Sinaia se pot alege pârtiile de dificultate medie, bune pentru exersat, cu pantă lină. Din aceeaşi categorie sunt şi pârtiile de schi de la Vidra, Păltiniş, Vatra Dornei şi Piatra-Neamţ. Topul pârtiilor de dificultate medie situează pe primul loc staţiunea Sinaia, apoi Vidra, Păltiniş, Vatra Dornei şi Piatra-Neamţ, iar un top al celor mai lungi pârtii de schi din România situează pe primul loc Poiana Braşov, cu pârtiile Drumul Roşu (4,7 km), Sulinar (3,3 km) şi pârtia Lupului (2,6 km), Vatra Dornei, cu pârtia Dealul Negru (3 km), şi Sinaia, cu Drumul de vară (2,9 km). Sinaia deţine şi primele locuri în topul pârtiilor pentru avansaţi, cu pârtiile Carp şi Papagal, pe următoarele locuri situându-se pârtiile Sorica, de la Azuga, Subteleferic şi Lupului, de la Poiana Braşov.
Staţiunea Sinaia se diferenţiază de celelalte prin arhitectura vilelor cochete, construite în stilul secolului al XIX-lea, când primise supranumele “Perla Carpaţilor”. În afară de atracţia pe care o constituie domeniul schiabil, Sinaia este preferată de cei care vor să combine activitatea sportivă cu turismul cultural, aici fiind celebrele castele Peleş, Pelişor, Foişor, dar şi toate celelalte clădiri-monument care au sporit faima localităţii montane. Castelul Peleş a fost construit la ordinul regelui Carol I al României, în stil neogotic şi neorenascentist german. În interior pot fi admirate elemente de decor germanice, coloniale, turceşti, veneţiene şi maure. În saloanele de la parter şi în încăperile de la primul etaj poate fi admirată combinaţia unică de stiluri decorative. Castelul Pelişor este al doilea ca mărime din Sinaia şi face parte din acelaşi domeniu, iar castelul Foişor este cel mai mic din întregul ansamblu. De la Peleş se poate coborî către vechea Gară Regală, iar la mică distanţă se află şi Casa Memorială George Enescu.
