Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Frumusețea peisajelor rurale, liniștea locurilor, mâncarea, obiceiurile și tradițiile fiecărei zone în parte, toate construiesc tabloul satului românesc. Un tablou unic în acest colț de lume, un tablou tot mai apreciat de străini și prea puțin valorificat de noi, românii. Un astfel de loc îl găsim în localitatea Șirnea din județul Brașov.
La câțiva kilometri de Brașov, pe DN 73, pe drum de țară, se ajunge la Șirnea, primul sat turistic românesc. În anul 1973, Șirnea a primit acest statut, iar de atunci tot adună impresiile celor care vin să admire unicitatea lui.
„Această poveste începe din anii ’60 și a fost concretizată de Nicolae Frunteș. Unicitatea acestui demers se păstrează în Muzeul Sătesc, o comoară de spiritualitate locală”, ne-a povestit profesorul Radu Frunteș, fiul lui Nicolae Frunteș, care duce mai departe demersul început de tatăl său în satul de la poalele Pietrei Craiului. Muzeul este precum un cufăr plin de tradiții și meșteșuguri de-ale locului și adăpostește câteva piese unice, cum ar fi o carte de rugăciuni care datează din anii 1700, un abecedar de la 1932, dar şi tăbliţele pe care scriau elevii.
Obiceiuri străvechi
Veche așezare de păstori, Șirnea îi oferă turistului o vedere splendidă spre munții Piatra Craiului și Bucegi. De altfel, de aici pornește și un traseu montan spre creasta Pietrei Craiului. Micul sat are propria pârtie de schi, funcțională ce-i drept, tot datorită profe-sorului Frunteș, care o întreține din banii proprii. În sezonul cald însă, la Șirnea, evenimentele se țin lanț. Zilele Olimpice sunt o serie de manifestări care nu trebuie ratate. Se organizează în fiecare an pe 22 și 23 iunie. Este deja o tradiție de peste 33 de ani, iar la Șirnea chiar există flacăra olimpică de la competiţia din München din 1972. Turiștii care vin aici fac o incursiune în trecut participând la serbări unice: noaptea de Sânziene, măsurarea laptelui sau focul lui Sumedru.
Banii, veșnica problemă pentru lipsa turismului de calitate
Trăind și simțind fiecare moment al dezvoltării turistice de la sat, profesorul Radu Frunteș spune că țara ar putea face mai mult pentru ea însăși. „Finanțarea turismului rural ar diminua exodul populației locale spre oraș. Drumul de acces, serviciile sociale, aspectele administrative, popularizarea obiectivelor turistice locale și din împrejurimi, susținerea sărbătorilor tradiționale, toate acestea necesită o urgentă rezol¬vare prin proiecte de finanțare cu fonduri UE”. Autoritățile știu că potențialul turismului rural este uriaș, acest lucru fiind confirmat și de înalte foruri în domeniu. „Cu siguranţă turismul rural poate deveni atracţia princi¬pală a României, lucru subliniat şi de reprezentanţi ai Federaţ iei europene de turism rural EuroGites, dar şi de membri ai Organizaţiei Mondiale a Turis-mului. Turismul rural repre-zintă foarte bine imaginea unei Românii autentice, o Românie care, spre deosebire de alte state ANTREC. Numărul turiștilor crește de la an la an, mai spune Maria Stoian, dar trebuie să ținem cont de faptul că turismul rural s-a dezvoltat practic de la zero, după 1990. Chiar și așa, satele românești au devenit un magnet pentru străini, fețe regale, dar și actori de la Hollywood își cumpără bucăți de Românie autentică, atrași de traiul simplu și învechit de la sat, de tradiții și obiceiuri ce le par file desprinse din cărți străvechi. europene, nu şi-a pierdut specificul”, spune Maria Stoian, fondator.
Program „Vacanţe la Ţară”: 3 mai – 19 iunie 2015
pensiuni de 2 margarete: 175 lei/ persoană / 5 nopți
pensiuni de 3 şi 4 margarete: 225 lei/ persoană / 5 nopți
pensiuni de 5 margarete: 290 lei/ persoană / 5 nopți
Sursa: ANTREC
