Meduzele și insectele, mâncarea viitorului 

Comisia Europeană a aprobat recent folosirea drept hrană a unui anumit tip de lăcuste și este a doua decizie de acest fel luată anul acesta. Se întâmplă pentru că odată cu creșterea spectaculoasă a populației planetei, resursele nu mai sunt suficiente, iar specialiștii sunt îngrijorați în legătură cu viitorul. Așa că au început să caute și să găsească alternative pentru alimentele tradiționale. Nimeni nu știe deocamdată ce impact va avea schimbarea alimentației asupra organismului uman, dar, cu siguranță, în următoarele decenii lucrurile se vor schimba fundamental. 

Iată, așadar, ce vom avea pe masă într-un viitor nu foarte îndepărtat 

Meduze -  chipsuri de meduze sau salată de meduze, ambele ar putea să devină un fel pe care să îl consumăm în mod regulat. Cu puține calorii și puține grăsimi, dar cu  multe proteine și antioxidanți,  meduzele au un gust ușor sărat și sunt gumate ca și textură, iar atunci când sunt uscate sunt similare baconului prăjit. În lume sunt aproximativ 25 de specii de meduze comestibile, unele dintre ele fiind deja consumate frecvent în Thailanda, Malaezia sau Japonia. 

Alge - cum deja peste o treime din solul planetei este deja degradat, oamenii încep să considere plantele marine ca fiind o importantă sursă de mâncare. Algele, un anumit tip de alge, care de obicei cresc de-a lungul coastelor stâncoase, sunt printre cele mai folosite. Plantele au arome diverse și pot fi folosite pentru supe, alături de fripturi, în salate, prăjituri sau smoothie-uri. Cele mai cunoscute alge sunt cele numite nori, care sunt subțiri și folosite cel mai adesea pentru sushi. Algele aduc multe beneficii sănătății, conțin iod și substanțe care ajută la funcționarea glandei tiroide, preum și fibre, vitamine, minerale și antioxidanți. Sunt considerate un superaliment și consumate cel mai des acum în Japonia, Coreea și China. 

Carnea produsă în laborator, din celule animale, este un alt aliment considerat a fi unul dintre cele care vor deveni frecvente în următoarele decenii. Acest tip de carne poate fi gătit la fel ca și cea convențională, inclusiv la grătar sau prăjită. Arată, miroase și are gust identic și oferă același tip de nutrienți.  Deocamdată, carnea de cultură nu este disponibilă în piețele obișnuite, dar există din ce în ce mai multe companii de profil. E important de menționat că agricultura convențională e una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice, așa că un astfel de tip de carne, produs cu eficiență energetică, ar putea ajuta la hrănirea populației planetei. 

Insectele - sunt bogate în proteine, fibre, minerale și vitamine și sunt deja consumate peste tot în lume, de la greierii prăjiți din Thailanda la anumite feluri de viermi care sunt mâncați în tortillas în Mexic și gândacii colorați consumați în supe în Zimbabwe.  Fermele de insecte ar putea să reprezinte o competiție reală pentru agricultura animală, mai ales că necesită mai puțin teren, mai puțină apă și energie și emit mai puține gaze. De asemenea, ar putea ajuta la reducerea risipei alimentare, căci insectele pot fi hrănite cu fructele și legumele care altfel ar fi aruncate. Fermele de insecte pot, în plus, să fie o soluție în zonele mai sărace și în cele urbane unde nu există suficient spațiu pentru agricultura tradițională.  De ceva vreme, insectele au pătruns și în alimentația europeană, ca fiind o alternativă sustenabilă pentru sursele de proteine. 

Pseudocerealele - miile de ani de agricultură selectivă au dus la reducerea sortimentelor de grâu și la monoculturi care au efecte negative asupra solului și biodiversității. O diversificare sau o înlocuire cu alternative ar ajuta și mediul, și sănătatea noastră, spun specialiștii. Amarantul este una dintre aceste alternative, o plantă perenă, care are nevoie de apă puțină și care nu are nevoie de prea mult ajutor să crească. E deja folosit pe scară largă în America Centrală și de Sud, în Asia și în Africa, este bogată în proteine, nu conține gluten și este foarte hrănitoare. O cană de amarant conține necesarul zilnic de mangan, un micronutrient important pentru funcționarea creierului. Quinoa este o altă plantă deja populară, folosită ca alternativă la orez. Este, de asemenea, lipsită de gluten, conține fier, fibre și toți cei nouă aminoacizi esențiali. Mai mult, are o componentă ușor amăruie care ține insectele la distanță, de aceea pentru cultivarea sa nu este nevoie de pesticide. 

Mâncarea modificată genetic. Fermierii au modificat genetic plantele, prin cultivarea selectivă, de mii de ani, pentru a reuși să obțină forme și gusturi diferite, precum și valori nutriționale diferite. Printre cele mai comune exemple se numără porumbul, orezul, cartofii, roșiile, somonul și porcul.  Modificările genetice moderne le permit organismelor să se schimbe fără să mai fie nevoie de ani  în șir de cultivare selectivă. Deocamdată, produsele de acest tip sunt privite prost de către consumatori, care le consideră nesigure pentru a fi consumate. Dar organismul nostru nu poate să facă diferența dintre alimentele obșnuite și cele modificate, iar până acum nu există niciun fel de dovadă că ar avea efecte adverse.